Apreciind ca deciziile CNCD reprezinta o contributie deosebita pentru evolutia democratica a Romaniei si considerand ca audierea domnului Emil Moise, in ziua de marti, 14 noiembrie 2006, ora 13.00, in cadrul actualei cauze analizate de Colegiul director al CNCD privind retragerea simbolurilor religioase din institutiile publice de invatamant, vizeaza o problema extrem de importanta, cu implicatii majore la nivel national, de vreme ce se refera la respectarea dreptului fundamental la libertatea de gandire, constiinta si religie, semnatarii acestei scrisori intelegem sa va transmitem urmatoarele observatii:
Neutralitatea confesionala a institutiilor publice de invatamant reprezinta o conditie absolut necesara pentru crearea un mediu scolar nediscriminatoriu si asigurarea unei atmosfere tolerante, cu risc minim de aparitie a tensiunilor ideologice sau religioase. Egalitatea de tratament intre elevii si profesorii care apartin diferitelor confesiuni, asociatii sau grupari religioase, sau care sunt teisti, ateisti, agnostici sau indiferenti, decurge atat din principiul constitutional al egalitatii in drepturi prevazut de Articolul 4 din Constitutie, cat si din garantia absoluta si interdictia imixtiunii statului asupra gandirii, opiniilor si credintelor religioase, prevazute de Articolul 29.
Prezenta simbolurilor religioase pe peretii salilor de curs (cu exceptia orelor de religie al caror caracter facultativ este stabilit prin lege in conditiile Articolului 32 (7) din Constitutie si prin art. 9 din Legea Invatamantului), pe holuri si in cancelariile scolilor publice reprezinta o discriminare, cel putin fata de elevii si profesorii care nu impartasesc convingerile religioase semnificate de simbolurile respective. De asemenea, este incompatibila cu un mediu educational pluralist si neutru pe care statul este obligat sa il asigure in scolile publice. Rolul unui stat democratic este acela de a asigura acest cadru de neutralitate si egalitate. Dreptul de a alege si asigura educatia religioasa a copiilor pana la varsta de 16 ani (cu consultarea acestora), revine exclusiv parintilor sau tutorilor, in conformitate cu Articolul 29 (6) din Constitutie, respectiv, Articolul 5 din Declaratia Natiunilor Unite cu privire la Eliminarea Oricarei Forme de Discriminare si Articolul 14 din Conventia privind Drepturile Copilului, la care Romania este parte. Incepand cu varsta de 16 ani, conform Legii Drepturilor Copilului nr. 272/2004, art. 25 (3), tinerii au dreptul sa isi aleaga singuri religia.
Pe langa discriminarea reprezentata de simbolurile religioase in institutiile publice de invatamant, consideram ca prezenta acestora afecteaza si principiile neutralitatii statului in raport cu cultele religioase si al egalitatii dintre culte, alterandu-se caracterul secular al statului roman si al invatamintului public. Orice fiinta umana, indiferent de optiunile sale religioase si de constiinta are aceleasi drepturi, iar in institutiile publice nimeni nu poate fi tratat drept cetatean de rang secund si obligat sa accepte afisarea unor simboluri cu care nu se identifica, iar adoptarea unui anumit set de simboluri religioase poate constitui o forma de prozelitism sustinuta de stat.
Libertatea de gandire, constiinta si religie este un drept fundamental al fiintei umane care trebuie respectat si asumat de orice stat democratic. In marea majoritate a tarilor europene si in Statele Unite acest principiu este recunoscut, in institutiile publice nefiind permise astfel de incalcari ale acestui drept prin prezenta simbolurilor religioase sau indoctrinarea elevilor. Mentionam in acest sens jurisprudenta instantelor germane care au declarat neconstitutionala etalarea crucii sau a crucifixului in scolile publice neconfesionale (BverfG din 16.05.1995, numarul: 1 BvR 1087/91 citare: BVerfGE 93,1), respectiv, obligarea unei parti la a pleda impotriva propriei optiuni religioase si ideologii, intr-o sala de judecata in care erau prezente simboluri religioase (BverfG din 17.07.1973, numarul 1 BvR 308/69, citare: BVerfGE 35,366). In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in Buscarini si ceilalti c. San Marino (1999), interpreteaza Articolul 9 din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, in sensul sanctionarii ingerintei statului prin fortarea la depunerea unui juramant religios la intrarea in functie, in cazul in care acest juramant contravine optiunilor religioase personale.
Persoanele si organizatiile semnatare ale acestei scrisori respecta autonomia cultelor religioase din Romania asa cum este ea garantata constitutional si totodata subliniaza interdictia din Articolul 29 (1) din Constitutia Romaniei care prevede ca: „Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.” Invatamantului public din Romania trebuie sa i se asigure caracterul secular, neutru si echidistant, iar cultelor religioase dreptul de a-si educa credinciosii, in lacasele de cult sau in scoli confesionale, in spiritul cultului respectiv.
Semnatarii acestei scrisori intelegem sa ne solidarizam cu argumentele
principiale, constitutionale si legale prezentate de domnul Emil Moise in petitia adresata CNCD, in calitate de parinte si de cadru didactic, si sa anuntam public ca ii sustinem demersul.
Speram ca decizia Colegiului director al CNCD cu privire la necesitatea retragerii simbolurilor religioase din institutiile publice de invatamant sa devina o garantie pentru exercitarea libertatii de gandire, constiinta si religie in Romania. In acest fel, ea va avea implicatii pozitive de durata privind evolutia democratica a Romaniei spre o societate pluralista si toleranta in care respectarea si afirmarea drepturilor fiintei umane reprezinta temeiul si scopul actiunilor autoritatilor publice.
Bucuresti, 13 noiembrie 2006
Semnatari:
Adriana Petrescu - Revista "aLtitudini"
Alexandru Crisan si Monica Dvorski - Centrul Educatia 2000+
Catalin Tenita - Societatea Culturala Noesis
Cristian Pirvulescu – Asociatia Pro Democratia
Doina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania
Dorina Nastase - Centrul Roman de Studii Globale
Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internationale
Gabriel Penciu - Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg
Ghenadie Brega - Asociatia Hyde Park
Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj
Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent
Ion Bogdan Lefter
Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice
Liviu Andreescu
Mihaela Miroiu
Mihai Burcea – Militia Spirituala
Mircea Toma
Razvan Martin – Agentia de Monitorizare a Presei
Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta
Renate Weber
Romanita Iordache – ACCEPT
Ruxandra Costescu - membra Indymedia Romania
Roxana Tesiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Smaranda Enache – Liga Pro Europa
Contact:
Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta
remuscernea@gmail.com 0727.583.594
http://www.humanism.ro---
Petitia D-nului Emil Moise poate fi citita la:
http://www.humanism.ro/articles.php?page=62&article;=177
