Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Salta al contegnùo
WikipediaŁa ençiclopedia lìbara
Serca

Andora

Coordenae:42°33′30″N 1°33′19″E42°33′30″N,1°33′19″E
Pending
Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.

Stato della versione della pagina

Le modifiche in sospeso le vien mostrà su sta pagina

Łaversion stabiłe ła xe stàverifegà el5 xug 2025. Ghe xecanbiamenti a modèłi e/o file in sta version inatexa de revixion.
Andora
Andorra (ca)Cànbia el vałor in Wikidata
BandieraStema
BandieraStema

Cànbia el vałor in Wikidata

InoEl Gran CarlemanyCànbia el vałor in Wikidata


Bomò«Virtus Unita Fortior»
«El País dels Pirineus»Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

42°33′30″N 1°33′19″E42°33′30″N,1°33′19″E
ContinenteEuropa

Capitałe Andora ła VełaCànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe87 486 (2025)Cànbia el vałor in Wikidata
Densità186,94hab./km²
Zènaro
left 37 502 (%42,9) (%44,4) 38 842 Òmani
Demònemoandorana, andorane, andorani, andoran Edit this at Wikidata
IdiomacatałanCànbia el vałor in Wikidata
Zeografia
Parte dePaexi catałaniCànbia el vałor in Wikidata
Àrea468 km²[1]Cànbia el vałor in Wikidata
Àcua0 %[1]Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoComa Pedrosa(2 942 m)Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoFiume Valira(840 m)Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Dì festivo
Organizasion pułìtega
Forma de goernoparliamentary coprincipality(en)TraduziCànbia el vałor in Wikidata
Òrgano ezecutivoGovern d'Andora(it)TraduziCànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoConsejo Zenerałe de AndoraCànbia el vałor in Wikidata
Co-prìnsipe franseze de AndoraCànbia el vałor in WikidataEmmanuel Macron (majo 2017)Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro de AndoraCànbia el vałor in WikidataXavier Espot Zamora(it)Traduzi(16 de majo del 2019)Cànbia el vałor in Wikidata
Menbro de
Economia
PIL nomenałe3 325 145 407 $ (2021)Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA4,5 %Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,884[4]Cànbia el vałor in Wikidata (2022[4]Cànbia el vałor in Wikidata)
MonedaeuroCànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeAndoran Financial Authority(en)TraduziCànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

40.0/100

  

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1ADCànbia el vałor in Wikidata ANDCànbia el vałor in Wikidata 020Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionANDCànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.ad
Prefiso tełefònego+376Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega

Sito webgovern.adCànbia el vałor in Wikidata

MusicBrainz: e01da61e-99a8-3c76-a27d-774c3f4982f0

Andora, ufisialmente elPrincipato de Andora el é in stato de l'Europa, in mes ai montiPirenei, infraSpagna eFrancia.
Andora la konfina a nord e a est ko la Francia, mentre a sud e a ovest co la Spagna.

Zeografia

[canbia |canbia el còdaxe]
Imagine del satelite

El taren del Stato l'é grando 468 km².
L'è el kuinto Stato pi pikol de tuta l'Europa, e l'é el pì grando infra i 6 mikrostati d'Europa[8].

Orografia

[canbia |canbia el còdaxe]
Tipiko panorama andoran ko monti de 2800 metri sirka aGrau Roig, tela part oriental dela nasion

Kome se vet dala posision tel versante ocidental dela katena dei Pirenei, Andora la é fata par de pì de montagne ko na altesa mèdia de 1.996 m s.l.m., el kui posto pì alt l'é laComa Pedrosa a 2.942 m.
Ste kua le é separađe de tre val strete fate a "Y" ke le se inkontra tel punto onde ke el fium Valira el asa la nasion par entrar in Spagna, tel posto pì bas de Andora a 870 m.

Idrografia

[canbia |canbia el còdaxe]
La Valira a Enkamp

Esendo tut infra le montagne, Andora la é par forsa in Stato sensa sbok al mar.

Le akue interne, invese, grasie ai tanti monti e nevai, le é tante.El fium pì inportante l'é la Valira ke la pasa par la kaveđàl Andorra La Vella e el fenìs el tok de Andora a Fontaneda.En altro fium inportante l'é l'Ariège, ke el segna na pikola part del konfin ko la Francia.

I laghi, montani e glasiali i vèn ciamađiestanys. El pì inpotante e grant, l'é el Estany de Juciar.

Klima

[canbia |canbia el còdaxe]

El klima de Andora elò é de tipo alpino in alta montagna e kontinentale tei posti pì basi ne tela val del Valira e dei so afluenti minori. El klima andoràn el é karaterizà da nevegađe de inverno in e fresk in istà, le nevegađe le é de solito grose.

Zeografia politega

[canbia |canbia el còdaxe]
Sudivision storighe e aministrative

Andora la é divisa in 7[9] unità prinsipali ciamađe "parokie",parròquies[10].
Kalke una de ste parokie (Ordino, La Massana e Sant Julià de Lòria) le é divise in "kuarti",quarts; invese la parokia de Canillo la é divisa in "vesinađi",veïnats.
Ogni parokia la é fata de difarenti kolmèi.

Le parokie l'è:

Popolasion

[canbia |canbia el còdaxe]

Intant ghe vìu 85.458 (2008) abitanti.
La densità la é 178 ab./km².

I andorani i é na minoransa tel loro Stato.
El sekondo sciap pì grando de forest l'é i spagnoli (32%), ko portoghezi (16%) e francesi (6%). El rimanente 8% el é de altre nasionalità.

Religion

[canbia |canbia el còdaxe]

La religion pì difondesta l'é elkatolicesimo.

Lengue

[canbia |canbia el còdaxe]

La léngua uficiale l'è elkatalàn[11]. Le altre lengue inportanti l'é elspagnolo, elfrancese e elportogheze.

Ekonomìa

[canbia |canbia el còdaxe]

.La produsionagrikola la é limitađa - solke el 2% del taren se pol koltarlo - la gran parte del magnàr el é inportà. La prinsipal atività agrikola l'é l'alevamento defeđe e devake.

La produsion artesanàl konsiste par de pì de sigarete, sigari e aredamento.

El turismo l'é el pilastro prinsipal dela pikola ekonomia de Andora, e el fa sirka el 80% delprodoto interno lordo. Sirka 9 milioni de turisti i visita la nasion ogni an, tirađi dal stato de punto franko e dale lokalità de vilegiatura estive e invernali.
El setor dele banke, grasie al status de "paradis fiskale" del quale Andorra la gode , el kontibuis tanto ala ekonomia.

Moneda

[canbia |canbia el còdaxe]

No el ga gnanka na moneda sua ma el dòpera kela de Spagna e Francia[12]: o sia prima de l'euro giréa le pesetas e i franki mentre intnat se dopera i euri. I é drio far tratative par darghe la posibilità anka a Andora de koniar i só euri kome ke fa i altri paesi de lazona del euro[13] ke i pol koniar na só version local dela monéda de tuti.

Acordi komersiałi

[canbia |canbia el còdaxe]

Andorano la é in manbro pien delaUnione europea, ma la gode de na partikolar relasion sta kuà. La gode anka de tratati speciałi ko l'UE seben ke no'l ghen fa mìa parte.

Sport

[canbia |canbia el còdaxe]

Andora la organiza in kampionato de balon.
Se pol sciar Vallnord, Naturlandia e Grandvalira.

Gałeria de someje

[canbia |canbia el còdaxe]
  • sito ONUESC de ła Vałe de el Madriu-Perafita-Claror
    sito ONUESC de ła Vałe de elMadriu-Perafita-Claror
  • Estanys de Juclà
    Estanys de Juclà
  • panorama de Escaldes-Engordany
    panorama de Escaldes-Engordany
  • céza de San Joan de Caselles
    céza de SanJoan de Caselles

Notasion

[canbia |canbia el còdaxe]
  1. 1,01,1voze de refarensacia.gov.
  2. voze de refarensaun.org.
  3. URL de refarensa:https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Editor:Banca Mondiałe. Data de consultasion: 26 de agosto del 2023.
  4. 4,04,1voze de refarensahdr.undp.org.
  5. voze de refarensaitu.int.
  6. 6,06,1voze de refarensaitu.int.
  7. 7,07,1voze de refarensaiec.ch.
  8. i altri i éSan Marin,Liechtenstein,Sità del Vatican,Principato de Monaco, eMalta
  9. Senbra concreta la posibilità che Pas de la Casa, tela parochia de Encamp, la pođe destacarse formando na otava parochia.
  10. al singolarparròquia
  11. in tuti i altri posti el catalàn el é na léngua minoritaria insieme co altre fà el spagnolo-castilian o el taglian
  12. a parte qualche scheo conià dopo el 1982
  13. sia UE: Francia, Spagna... sia fora dela UE: San Marin, Sità del Vaticàn...

Altri projeti

[canbia |canbia el còdaxe]

Altri progetti

Stati del mondo ·Eoropa
StatiAlbanìaAndoraÀustriaBelzoBiełorùsiaBòsnia e ErzegòvinaBulgariaCroàsiabandieraDanemarca[1]EstòniaFinlàndiabandieraFransa[1][2][3]Gresa[4]IrlandaIslandabandieraItàłia[5]ŁetòniaŁiechtensteinŁituàniaŁusenburgoMasedònia del NordMaltaMoldàviaMontenégroNorvezaOngarìabandieraPaezi Basi[1][2]PołòniaPortogało[5]Prinsipato de MònacobandieraRegno UnìoRepùblega CecabandieraRomaniaRùsia[4]San MarinbandieraSèrbiaSlovàchiaSlovèniaSpagna[5]SvèsiabandieraSvìseraUcràinaVaticanbandiera Zermània
DipendensebandieraZibilterabandieraÌxołe Ålandbandiera Ìxołe Fær ØerÌzołe del Canal (bandieraGuernseybandieraJersey • Sark) •bandieraÌxoła de ManbandieraSvalbard e Jan Mayen
Teritori custionaibandieraKósovo • Transnistria[6]
Teritori transcontinentałi[6]Azerbaijan[4]Kazàkistan[4]Turchia[4]Zeorza[4]
Notasion:

  1. 1,01,11,2 parte de el teritòrio el ze inAmèrica del Nord
  2. 2,02,1 parte de el teritòrio el ze inAmèrica del Sud
  3. parte de el teritorio el ze inOseania
  4. 4,04,14,24,34,44,5 parte de el teritòrio el ze inÀzia
  5. 5,05,15,2 parte de el teritòrio el ze inAfrica
  6. 6,06,1No i ghe ze mia inte el schema de łeNasion Unie
Microstati
AfricaComore ·San Tomà e Prinsipe ·Seicełe
AmerichebandieraAntigua e Barbuda ·Bahamas ·bandieraBarbados ·bandieraBełize ·bandieraDomìnega ·bandieraGranada ·bandieraSan Cristòforo e Nèvis ·bandieraSan Vinsenso e Granadine·bandieraSanta Łucia
ÀxiaBahrein ·Brunei ·Maldive ·Singapor
EoropaAndora ·Łiechtenstein ·Malta ·Prinsipato de Mònaco ·San Marin ·Vatican
OseàniabandieraKiribati ·Ìxołe Maršal ·Stati Federai de Micronezia ·Nauru ·Pałau ·Samoa ·Tonga ·Tuvału ·Vanuatu
Lista de stati co popołasion soto dei 500 000 parsone o superfise soto ai 1000 km²
Controło de autoritàVIAF(EN123100743 ·ISNI(EN0000 0001 2150 090X ·LCCN(ENn80113598 ·GND(DE4001937-8 ·BNF(FRcb118622406(data) ·BNE(ESXX450856(data) ·NDL(EN, JA00560251 ·WorldCat Identities (ENn80-113598
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Andora&oldid=1183763"
Categorie:
Categorie sconte:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp