Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Salta al contegnùo
WikipediaŁa ençiclopedia lìbara
Serca

Łéngua rusa

Pending
Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.

Stato della versione della pagina

Le modifiche in sospeso le vien mostrà su sta pagina

Łaversion stabiłe ła xe stàverifegà el15 xug 2025. Ghe xecanbiamenti a modèłi e/o file in sta version inatexa de revixion.
Infobox de ŁénguaŁéngua rusa
русский язык‎Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚeрусский язык‎
Tipołéngua viva,łéngua ełéngua naturałeCànbia el vałor in Wikidata
Parlà inRusia ed altrove.
Autòctono derusiCànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
Totałe180 milioni (2019Cànbia el vałor in Wikidata)
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto russo e alfabeto sirìłego
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue indoeoropee
łéngue baltoslave
łéngue slave
łéngue slave orientałiCànbia el vałor in Wikidata
Regoƚà daRussian Language Institute(en)TraduziCànbia el vałor in Wikidata
Vulnerabiłità1 seguraCànbia el vałor in Wikidata
Istòriastoria della lingua russa(it)TraduziCànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1ru
ISO 639-2rus
ISO 639-3rusCànbia el vałor in Wikidata
SILRUS
Glottologruss1263Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere53-AAA-eaCànbia el vałor in Wikidata
EthnologuerusCànbia el vałor in Wikidata
ASCL3402Cànbia el vałor in Wikidata
IETFruCànbia el vałor in Wikidata
Destribusion zeogràfega

Distribusion giografega del ruso


Elruso (nome nativoрусский язык,russkij jazyk['ru.skʲɪj jɪ.'zɨk]) el xe nałengua slava oriental. El xe ła lengua uficial de łaRusia e el xe parlà da 180 miłioni de àneme cofà łéngua mare, 120 miłioni cofà seconda łéngua.

Ła xe parlada da ła maxor parte de ła popołasion de ła Rusia, e da de łe minoranse in scuaxi tuti łi paexi che łi faseva parte de ła Union Sovietega.Ła xe łengua ofisial inRusia,Rusia bianca,Cosachia,Kirghisia eTagikia.

Ła xe stada na łengua de gran inportansa inte el XX secoło.Ła xe una de łe łengue ofisiałi de łaOrganisasion de łe Nasion Unìe.

Carateristiche de ła łengua

[canbia |canbia el còdaxe]

Sta łengua łe se ga desviłupà dal slavonico, del cual ła ga mantegnuo ła strutura sintatica-infesionale łe raixe del łesico, ma el ga integrà molte parołe del łesico internasional. El ruso el ga de łe carateristeghe tipeghe de łe łengue slave orientałi, cofà łaepntesi (o in ruso полногласие,polnoglasie): el inserimento de vocałi intra łi grupi consonanteghi, che łi evita ła pronunsia de do consonanti tacae; sto fenomeno el xe scominsià inte el XV secoło, anca se el ga subio de łe modifeghe sia ziogràfeghe che diacroneghe.

El xe na łengua non tonal; łe vocałi miga asentae łe xe brevi e ridote.

Alfabeto e pronunsia

[canbia |canbia el còdaxe]

El vien scrito co łe 33 łetare del alfabeto siriłico.

MajuscułaMinuscołaNomeTransliterasionPronunsia
(API)
Ааaa[a]
Ббbeb[b] ~ [bʲ]
Ввvev[v] ~ [vʲ]
Ггgeg[g] ~ [gʲ]
Ддded[d] ~ [dʲ]
Ееjee, è, ye[ʲɛ]
Ёёjoo, yo[ʲo]
Жжses, j, zh[ʒ]
Ззzez[z] ~ [zʲ]
Ииii[i]
Ййi s kratkojj, y, ĭ[j]
Ккkak[k] ~ [kʲ]
Ллell[ł] ~ [ʎ]
Ммemm[m] ~ [mʲ]
Ннenn[n] ~ [nʲ]
Ооoo[o]
Ппpep[p] ~ [pʲ]
Ррerr[r] ~ [rʲ]
Ссess[s] ~ [sʲ]
Ттtet[t] ~ [tʲ]
Ууuu[u]
Ффeff[f] ~ [fʲ]
Ххhah, kh[x] ~ [xʲ]
Ццcec, ts͡[ʦ]
Ччčeč, tch[ʧʲ]
Шшšaš, ch[ʃ]
Щщščaŝ, šč, chtch[ʃʲʧʲ]
Ъъtvjordyj znak”, "- [palatałixasion]
Ыыjeryy[ɨ]
Ььmjahkij znak’, '+ [palatałixasion]
Ээè oborotnojeè, ė, e[ɛ]
Ююjuû, you, iu, iu͡[ʲu]
Яяjaâ, ya, ia, ia͡[ʲa]

Łiteratura

[canbia |canbia el còdaxe]

Intra łi autori che łi ga scrito in sta łengua se ricorda Puškin, Gogol,Dostoevskij eTolstoj.

Cołegamenti esterni

[canbia |canbia el còdaxe]

Altri progetti

Controło de autoritàLCCN(ENsh85115971 ·GND(DE4051038-4 ·BNF(FRcb11932810g(data) ·BNE(ESXX527767(data) ·NDL(EN, JA00569746
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngua_rusa&oldid=1217587"
Categorie:
Categorie sconte:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp