'U Statu Islamicu si sviluppà comu urganizzazzioni tirruristica e comu gruppu islamista radicali. Apprufittannu dâ guerra civili n Siria e di nu cuvernu in Irak ca marginalizzava la pupulazzioni sunnita, lu Statu islamicu arriniscìu a fari cunvergiri versu di iddu abbastanza risorsi umani e ecunòmichi pi pigghiari lu cuntrollu di vasti tirritoria.
Lu statu nun è arricanusciutu di nudda nazzioni ô munnu. Nu gruppu eteruggeneu di paisi, (liStati Uniti, laSiria, l'Irak, liKurdi, liRussi, liTurchi, l'Eggittu, luRegnu Unitu e vari nazzioni europei) ntô 2014, e doppu la dicapitazzioni di du' giurnalisti miricani, manifistaru la ntinzioni di cummattillu e di ristaurari lu cuntrollu dî nazzioni liggittimi ntî tirritoria di lu Statu Islamicu.
(Pì sapiri chiossai talìa aquai oquai)
N minzu a criscenti prugressi da parti dû Statu Islamicu nô misi di giugnu e giugnettu 2014, assai stati hannu cumminzatu a ntirviniri ntâguerra civili n cursu n Siria e Iraq.Rapidi guadagni tirrituriali da opirazzioni militari di l'ISIL 'n Iraq e 'n Siria ntâ prima metati dû2014 n cumbinazziuni cu la brutalitati cunnannatu a liveddu ntirnaziunali, havanu rifiritu abbusi dî diritti di cristiani, e la paura di urtiriuri ricaduti dâ guerra civili siriana havi causatu assai paisi a prinniri 'n cunzidirazzioni lu ntirvintu.Cu diviesi ordini dû jornu e li cunzidirazzioni pulìtichi ntâ situazzioni cumplessa, li paisi su ntirvinuti ntî dui cunflitti dâ guerra civili in modi divirsi e di divirsi gradi.