Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Va ô cuntinutu
WikipediaLa nciclupidìa lìbbira
Arriscedi

Spagna

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Spagna
Spagna – Bannera
Dati amministrativi
Nomu cumpretuRegnu di Spagna
Nomu ufficialiReino de España
Lingui ufficialiSpagnolu
CapitaliMadrid
A cchiù ranni citatiMadrid
Pulitìca
Guvernumonarchìa parramintari
Ària
Tutali505.811 km²
% di l'acqui1,04 %
Pupulazziuni
Tutali47.007.367 ab. (2018)
Dinsitati92,9 ab./km²
Giografìa
CuntinentiEuropa
Fusu urariu{{{urariu}}}
Ecunumìa
MunitaEuru (€)
PIL (numinàli)$27,542 miliuna diEuru (€)
Àutru
CòdiciISO 3166ES, ESP, 724
TLD.es
Prifissu tel.34
Sigla autu.E
Innu nazziunaliMarcha Real
Festa nazziunali{{{festa}}}

Cuurdinati:missing longitude (dec format) in {{Coord}}

LaSpagna, oRegnu di Spagna, è na monarchìa parramintari riggiuta dû ReFilippu VI.

La Spagna havi 47 miliuna di abbitanti. La capitali èMadrid. Amministrativamenti la Spagna si sparti ntî 17 riggiuni chiamaticumunitati autònumi.

Giografìa

[cancia |cancia lu còdici]
Mappa dâ Spagna

Statueuropeu chi òccupa bona parti di la pinìsula ibbèrica; è dilimitatu a Nord-ovest e a nord di l'Ocèanu Atlànticu, a nord-est dîPirinei, a est e a sud dûMari Meditirraniu, e a ovest dûPortugallu. Dû latu dî Pirinei, la Spagna cunfina cû principatu d'Andorra e câFrancia.

Li so' cità principali sunnu (abbitanti ntô 2005):

Àutri zoni spagnoli

[cancia |cancia lu còdici]

Pulìtica

[cancia |cancia lu còdici]

La pulitica spagna si basa supra un sistema multipartiticu. Attuali primu ministru spagnolu èJosé Luis Rodríguez Zapatero, di lu Partitu Sucialista Upiraiu Spagnolu (PSOE), di centru-sinistra. L'autru partitu chiù mpurtanti è u Partitu Pupulari (PP), di centru-destra. Chiddu di Zapateru (2008) è lu secunnu mannatu, dopu chiddu do 2004.

Storia

[cancia |cancia lu còdici]

Pupulata di l'Iberi priam dâ cunquista rumana, la pinisula ibberica fu nvasa dêVànnali versu lu V sèculu. Già ntî l'VIII sèculu, forru nveci pupulazzioni di pruvinenza nordafricana e di riliggiuni islamica ca s'anslattaru di manera durabbili. N eèquitu ô cummattimentu di Poitier, e â nfluenza di Carlu Magnu, la prisenza cristiana sutta forma di regni mpartintati cô regnu di Francia, accuminzau a essiri sempri cchiù mpurtanti, e ntô XI sèculu li vittori diAlfonsu di Castigghia pi esempiu âppiru na mpurtanza stratèggica ca appi ripercussioni ntê sèculi appressu.

Si poti accuminzari a parrari di Regnu di Spagna a pàrtiri di lu1492, finuta la ricunquista e cû maritamentu ntraIsabbedda I Riggina di Castigghia e Lion eFirdinannu V Re di Aragona. N viritati nun asisti na data certa di l'allistimentu dô Regnu di Spagna. Cù sicurezza si poti diciri ca cu l'ammentu dêAsburgo e cchiù pricisu doppu la muruta diCarru V, lu regnu addiventa ntî tutta l'Auropa canusciutu cô nomu di Spagna. Cu la agghiunzioni ntô1512Regnu di Navarra, la Spagna utteni n'unitati tirrituriali supra lu cuntinenti ca manteni nzinu ê jorna nostri.

Ntôvintèsimu sèculu, la storia dâ Spagna è sinnata di laguerra civili spagnola ca â fini di l'anni 1930 misi contra ripubbricani, appujiati di vuluntari di idiuluggia sucialista e cumunista contra li munarchici, appujiati dî cuverni cunsirvatura di l'èbbica. Di l'Italia, comu puru dâ Sicilia si parteru surdati di tutte dui li banni. La guerra s'accapau cu la scunfitta dî ripùbbricani a l'acchianata ô putiri dû giniraliFranciscu Francu ca nstaurau nu riggimi dittaturiali ca durau nzinu â sò morti ntô1975. E' a su mumentu ca la munarchia ripigghia culuri, cu l'acchianata ô tronu diJuan Carlos, sutta cui la Spagna si mudirnizzau e aduttau istituzzioni dimucratichi, n particulari cu l'adisioni a l'Unioni Europea ntô1986.

Talìa puru

[cancia |cancia lu còdici]
NtaCommons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi aSpagna.
Cumunità autònumi di SpagnaCumunità autònumi di Spagna
Andalusia ·Araùna ·Asturi ·Baliari ·Canari ·Cantabria ·Castigghia‑La Mancia ·Castigghia e León ·Catalugna ·Estremadura ·Galizzia ·La Rioja ·Madrid ·Murcia ·Navarra ·Paisi Baschi ·Valencia


Paisi dû Munnu |Europa

Albanìa |Andorra |Austria |Azzirbaiggian |Armenia |Belgiu |Bielurussia |Bosnia-Erzegovina |Bulgarìa |Cipru |Croazzia |Danimarca |Estonia |Finlandia |Francia |Girmania |Grecia |Giorgia |Irlanda |Islandia |Italia |Kòssuvu |Lettunia |Liechtenstein |Lituania |Lussimburgu |Malta |Moldavia |Mònacu |Montenegru |Norveggia |Paisi Vasci |Portugallu |Pulonia |Regnu Unitu |Ripùbblica Ceca |Ripubblica Macidonia |Rumanìa |Russia |San Marinu |Serbia |Slovacchia |Slovenia |Spagna |Svezzia |Svìzzira |Turchìa |Ucraina |Unghirìa |Vaticanu

T · D · C
Stati membri di l'Unioni Europea
Bannera dell'Austria Austria ·Bannera dû Belgiu Belgiu ·Bannera dâ Bulgarìa Bulgarìa ·Bannera dû Cipru Cipru ·Bannera dâ Croazzia Croazzia ·Bannera dâ Danimarca Danimarca ·Bannera di l' Estonia Estonia ·Bannera dâ Finlannia Finlannia ·Bannera dâ Francia Francia ·
Bannera dâ Girmania Girmania ·Bannera dâ Grecia Grecia ·Bannera di l' Irlanna Irlanna ·Bannera di l'Italia Italia ·Bannera dâ Lettunia Lettunia ·Bannera dâ Lituania Lituania ·Bannera dû Lussimburgu Lussimburgu ·Bannera di Malta Malta ·Bannera dî Paisi Vasci Paisi Vasci ·Bannera dû Portugallu Portugallu ·
Bannera dâ Pulonia Pulonia ·Bannera dû Regnu Unitu Regnu Unitu ·Bannera dâ Ripùbblica Ceca Ripùbblica Ceca ·Bannera dâ Rumanìa Rumanìa ·Bannera dâ Sluvacchia Sluvacchia ·Bannera dâ Sluvenia Sluvenia ·Bannera dâ Spagna Spagna ·Bannera dâ Svezzia Svezzia ·Bannera di l' Unghirìa Unghirìa
Pigghiatu di "https://scn.wikipedia.org/w/index.php?title=Spagna&oldid=757295"
Catigurìi:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp