La pulitica spagna si basa supra un sistema multipartiticu. Attuali primu ministru spagnolu èJosé Luis Rodríguez Zapatero, di lu Partitu Sucialista Upiraiu Spagnolu (PSOE), di centru-sinistra. L'autru partitu chiù mpurtanti è u Partitu Pupulari (PP), di centru-destra. Chiddu di Zapateru (2008) è lu secunnu mannatu, dopu chiddu do 2004.
Pupulata di l'Iberi priam dâ cunquista rumana, la pinisula ibberica fu nvasa dêVànnali versu lu V sèculu. Già ntî l'VIII sèculu, forru nveci pupulazzioni di pruvinenza nordafricana e di riliggiuni islamica ca s'anslattaru di manera durabbili. N eèquitu ô cummattimentu di Poitier, e â nfluenza di Carlu Magnu, la prisenza cristiana sutta forma di regni mpartintati cô regnu di Francia, accuminzau a essiri sempri cchiù mpurtanti, e ntô XI sèculu li vittori diAlfonsu di Castigghia pi esempiu âppiru na mpurtanza stratèggica ca appi ripercussioni ntê sèculi appressu.
Si poti accuminzari a parrari di Regnu di Spagna a pàrtiri di lu1492, finuta la ricunquista e cû maritamentu ntraIsabbedda I Riggina di Castigghia e Lion eFirdinannu V Re di Aragona. N viritati nun asisti na data certa di l'allistimentu dô Regnu di Spagna. Cù sicurezza si poti diciri ca cu l'ammentu dêAsburgo e cchiù pricisu doppu la muruta diCarru V, lu regnu addiventa ntî tutta l'Auropa canusciutu cô nomu di Spagna. Cu la agghiunzioni ntô1512 dôRegnu di Navarra, la Spagna utteni n'unitati tirrituriali supra lu cuntinenti ca manteni nzinu ê jorna nostri.
Ntôvintèsimu sèculu, la storia dâ Spagna è sinnata di laguerra civili spagnola ca â fini di l'anni 1930 misi contra ripubbricani, appujiati di vuluntari di idiuluggia sucialista e cumunista contra li munarchici, appujiati dî cuverni cunsirvatura di l'èbbica. Di l'Italia, comu puru dâ Sicilia si parteru surdati di tutte dui li banni. La guerra s'accapau cu la scunfitta dî ripùbbricani a l'acchianata ô putiri dû giniraliFranciscu Francu ca nstaurau nu riggimi dittaturiali ca durau nzinu â sò morti ntô1975. E' a su mumentu ca la munarchia ripigghia culuri, cu l'acchianata ô tronu diJuan Carlos, sutta cui la Spagna si mudirnizzau e aduttau istituzzioni dimucratichi, n particulari cu l'adisioni a l'Unioni Europea ntô1986.