Malta (oMàuta oMarta 'n sicilianu) è n'ìsula e nu statueuropeu situatu ntôMari Meditirraniu,ntra laSicilia e laLibia. La pupulazzioni è di casi 400.000 abbitanti. LuMaltisi e lungrisi sugnu li lingui ufficiali. Lu talianu nun è na lingua nazziunali, ma veni parratu d'assai genti, spiciarmenti nnî centri turistici.
Malta è, n tèrmini di diminziuni, lu cchiù nicu statu di l'Unioni Europea.
Di la Sicilia, si pò agghicari a Malta pi menzu di l'ariupranu o la navi. Si pò varchiari diCatania,Puzzaddu,Licata,Sarausa.
Lu puntu cchiù àutu supra l'ìsula di Malta èTa' Dmejrek a 253 metri s.l.m.Luclima è timpiratu meditirraniu, cu mmernu mudirusu e chiuvusu e stati càuda e sicca.
L'ìsula principali è spartuta n cincu cumuni, mentriGozo eCumminu furmanu nzèmmula lu sestu cumuni.
La capitali èValletta. L'àutri dui paisi maggiuri sugnuRabat (o Victoria) supra l'ìsula di Gozo, eBirzebbuga supra l'ìsula principali.Mdina, ô centru di l'ìsula principali, era l'antica capitali.
Malta havi nastoria millinaria e ricca, ca tanti voti s'assimmigghia a la storia dâ Sicilia. Ma l'abbinimentu stòricu cchiù mpurtanti fu sinza dubbiu l'assediu turcu dû1565. L'ìsula cu l'esèrcitu dîCavaleri risistìu a chidda ca era cunzidirata comu la forza militari cchiù putenti di l'èbbica.
Malta addivintò nu statu ntô1962 e pigghiò la sò nnipinnenza dûRegnu Unitu lu21 di sittèmmiru1964. Addivintò na ripùbbrica ntô1974. Accuminzò a fari parti di l'Unioni Europea di lu1 di maiu2004.Ntô 2008, l'Euro trasiu ntâ circulazzioni n sostituzzioni dâ precedenti munita locali, la lira maltisa.