Lucomputer è na màchina cumplicata ca semu abbituati a usari comu natelevisioni.Macari nta l'antichità c'era l'àbbacu (na sorta di badduttuleri). Ntê tempa muderni, ntô1642, lu matimàticu e filòsufuBlaise Pascal mvintau na màchina carculatrici ca sirvìa pi fari cunti.
Fu sulu ntâsecunna guerra munniali ca, pi fari li càrculi balìstici ca sirvìanu pi sparari cchê cannuna, limiricani si mvintaru lu computer: ca nta li nizzi era na màchina grossa assai, e cu na putenza ca oi facissi arrìdiri.
Unu dî primi computer misi 'n circolazzioni versu lu 1980.
Lu computer, epperò, sirvìa sulu a li granninnustri: custava assai, e era accussì granni ca ci vulìa n'appartamentu sulu pi fàrilu tràsiri. Sulu nta l'anni ottanta, quannu laIBM mvintau lu "personal computer", e suprattuttu quannu li giappunisi si cupiaru lu "personal computer IBM" e lu sò firmware, lu computer accuminzau a èssiri nu strumentu pi licristiani cumuni.Li prezzi calaru, e li màchini accuminzaru a addivintari sempri cchiù putenti:avvucati,raggiuneri, empiegati - pi fari n'asempiu - s'accattaru lu sò personal computer e cci travagghiàvanu tutti li jorna, pi scrìviri (jittannu li vecchi màchini pi scrìviri o sarvànnuli comu robba antica bona sulu pi limusea), pi fari cunti (cu lifogghi alittrònici, ca fannu li cunti quasi di suli) e - chianu chianu - pi li vari travagghi.
Siccomu l'omu è macari schirzusu, cu li computer mvintau lividiujoca (videogames), ca 'n principiu èranu sulu na specî dipinghe-ponghe cu nabadduzza, e oi pàrinu film accussì riali ca quannu unu ci finisci di jucari e si susi ci pari ancora d'èssiri addivintatu nuzeru zeru setti oppuru luTerminator.
A lu prisenti, li computer addivìntanu accussì nichi ca si tennu ntô parmu dì na manu: unu ci pò mèttiri li nùmmira di telèfunu, scrìviri comu supra un pezzu di carta, e macari attruvari la strata pi jiri câ màchina a un quarchi nnirizzu (navigaturi satillitari).