L'Armenia havi na supirfici di circa 29800 km2 e na pupulazzioni di 3'009'800[1] abbitanti. La capitali èErevan chi havi circa 1'100'000 abbitanti. Cunfina cu laTurchìa a ovest, cu l'Iran a sud, cu l'Azerbaiggian a est e cu laGiorgia a nord. Lu tirritoriu Armenu sipara la exclavi azzera dûNachicevan dû tirritoriu di l'Azebaiggian. LuNagorno Karabakh è na riggiuni a maggiuranza armena, chi s'attrova dintra lu tirritoriu di l'Azzirbaiggian, e di cui ufficiarmenti fa parti, ma chi doppu la guerra dû 1994 tra Armenia e Azzirbaiggian havide facto nu cuvernu nnipinnenti senza ricunuscimentu ntirnazziunali.
Ê tempa dirumani, l'Armenia era nu tirritoriu ô cunfini di lu mpiru, e ni fici parti ô piriudu di màssima espansioni suttaTraianu. N sèquitu, l'Armenia fu unu dî primi tirritori cristianizzati, e la sò appartinenza ômpiru bizzantinu la fici trasiri n relazzioni cu diversi àutri genti e tirritoria dûMeditirràniu. E' di st'èbbica la vinuta aSarausa di nu nòbbili cumannanti militari armenu,Mecèzziu, chi ntô668 fici ammazzari lu mpiraturiCustanti II e chi nzinu ô669 usurpau lu titulu di mpiraturi bizzantinu.
Cu la scumparuta di lu mpiru bizzantinu^ntô1453, l'Armenai trasiu ntî l'orbita di fluenza turca, puru siddu nun aduttau la riliggiuni islamica. Â fini di lumpiru uttumanu lu pòpupu armenu fu vittima di discriminazzioni e ammazzatini di massa, chi ni sinnaru la ruttura difinitiva. L'Armenia trasiu ntî la zona di nfluenza suviètica, facennu parti di l'Unioni Suviètica comu una dî ripùbbrichi di l'Unioni. Ci arrisatu nzinu a nnipinnenza abbinuta ntô1991 cu la caduta e la sciugghiuta di l'URSS.
Di la nnipinnenza, l'Armenia cerca nu sviluppu ecunòmicu, rinnutu difficili di la mancanza di risursi naturali (cuntrariamenti ê viciniAzerbaiggian eIran l'Armenia nun havi né gas ni pitroliu) e la difficili situazzioni geo-pulìtica dâ riggiuni. L'Armenia nun havi n'accessu propriu ô mari e lu tirritoriu è circunnatu di paisi cu cui li rapporti sunnu tisi.