Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Zumbe a 'u condenute
Uicchipèdie
Cirche

Russie

Coordinate:66°25′N 94°15′E66°25′N,94°15′E
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Russie
Russie - Localizzazione
Russie - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteFederazione Russe
Nome ufficialeРоссийская Федерация
Lènghe ufficiale1° e uneche ufficializzaterusse.
Otre lènghe cchiù parlate ca non ge sonde ufficiale: otreLènghe slave,Tedesche,Yiddish,Avare,Cenise e jndre 'na minoranzeGiappunise
CapitaleMosca  (10.600.000 ab. / 2005)
Politiche
Forme de governeRepubbleche semipresidenzialefederale
PresidenteVladimir Putin
Prime MinistreMichail Mišustin
'NdipendenzeDa ll'URSS,12 novèmmre1991
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre19451
Membre permanènde d'uCdS
Superficie
Totale17.075.400 km² ()
% de le acque0,5%
Popolazzione
Totale142.753.551 ab. (2006) ()
Denzetà8,3 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Russie
Sciugrafije
ContinendeEurope eAsie
Fuse orarieUTC+2UTC+3UTC+4UTC+5UTC+6UTC+7UTC+8UTC+9UTC+10UTC+11UTC+12
Economie
ValuteRublo russe
PIL (nominale)2,260,907 milione de $ (2008) ()
PIL pro capite (nominale)16,937 $ (2009) (53º)
ISU(2007)0,817 (ìrte) (71º)
Consume energetiche?kWh/jav. anne
Varie
CodeceISO 3166RU, RUS, 643
TLD.ru
Prefisse tel.+7
Sigle autom.RUS
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleInne d'a Federazione Russe
Feste nazionale12 sciùgne
Russie - Mappe
Russie - Mappe
1L'URSS ère une de le 51 State membre ca jndr'ô1945 honne date vite a ll'ONU. 'U24 decèmmre1991 'u segge de ll'URSS ha state pigghiate d'a nuève nate Federazione Russe
Evoluzione storeche
State precedentebandiereRSSF Russe
 
Cange le date sus Uicchidate ·Manuale

'AFederazione Russe (jndr'ôrusse:Российская Федерация[?]ascolta), chiamate comunemènde pureRussie (jndr'ôrusse:Россия[?]ascolta), jè 'nustate ca se spànne 'mbrà l'Europe e l'Asie.

Cu 'nagrannèzze de 17.075.200chilometre quadrate, 'a Russie jè l'entità statale cchiù granne d'u munne. Confine cuNorveggie,Finlandie,Estonie,Lettonie,Lituanie,Polonie,Bielorussie,Ucraine,Georgie,Azerbaigian,Kazakistan,Cine,Mongolie eCoree d'u Nord; 'nzieme ad 'a Cine jè ô State ad 'u munne cu 'u cchiù granne numere de confine (14). 'A Russie tène pure de le confine marittimie cu 'uGiappone (attraverse 'umare de Ochotsk) e leState Aunìte (attraverse ôstritte de Bering). Jè vagnate a nord ovest da 'umar Baltiche, a nord da 'uMare Glaciale Arteche, a est da l'oceane Pacifiche e a sud da 'umar Gnure e da 'umar Caspio. Combrende pure l'exclave deKaliningrad, combrese 'mbrà Mar Baltiche, Polonie e Lituanie. Cunde cirche 142,7 miglione de crestiáne. 'AcapitaleMosca.

Cumme prengepàle successore de ll'Aunìone Sovieteche, 'a Russie jè angore 'nu state cu 'na granna 'nfluenze polìteche, specialmènde a lle 'nderne d'aCSI, ca combrende totte le pajèsere de ll'exAunìone Sovieteche tranne le ttrèrepubbleche baltiche,Lettonie,Estonie eLituanie, ca se sonde lìbberate da l'occupazione sovieteche jndr'ô1991- ed 'aGeorge.

Jndr'à lle prime anne d'uXXI sèchele l'economje ha presendatetasse de crescite 'mbrà le cchiù ìrte a levèlle globbale, tande ca 'a Russie jè conziderate une de le quàtte pajèsere a cui ce ste penze cu l'acronimeBRIC.[1] 'A crise finanziarije 'ndernazionale s'ète fatte però ccu sende duramènde accumenzanne da ll'autunne 2008, mettenne n'dubbie assaje de le certezze pigghiate jndre 'nu decennie de spannamènde.[2]

Storie

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceStorie d'a Russie.

Prime d'a Russie de Kiev

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceSlave oriendale.

Jndr'à lle sèchele precedènte 'anascite de Criste le vaste terre d'aRussie meridionale èrene javitàte da populeindoeuropèe (de cui èrene probabbilmènde 'a terre d'origgene) cumme leScite, a cui pigghieranne 'u puèste leSarmate e, jndr'à ll'ìrte Medioève, leslave; jndr'à vanne ca cchiù nnande avrà a devendà 'u cindre d'u future state russe, ce ète 'ubacine de Mosca, pè assaje timbe prime d'uX sèchele javitàrene crestiáne de ceppefinniche olituane.[3]

'Mbrà 'uIII ed 'uVI sèchele de l'ere crestiáne, lesteppe subbìrene, a junele successive, le 'nvasiune depopule nomade guidate da tribbù bellicose ca acchiavane ccu arrive jndr'à ll'Europe occidentale. Fù 'u case, pè esembie, de leUnne e de leAvare. 'Nu populeturche, leCazare, ha guvernate 'aRussie meridionale durande 'uVIII sèchele; fùrene preziose alleate de lle'Mbere Bizzandine e honne condotte deverse uerre condre lecaliffate arabe.

'A Rus' de Kiev

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceRus' de Kiev.
'Na mappe approssimative de le culture jndr'àRussie europèe jndr'ô mumènde de l'arrive de le Variaghe.

Da 'uVII sèchele, leSlave costituirene 'a maggioranze d'a popolazziune jndr'à Russie occidentale e chiane chiane assimilarene le tribbù ugro-finniche ca se iacchièvane già jndre quèdde vanne, cumme leMerja, leMurome e leMescere. A metà d'uIX sèchele 'nu gruppe origgenarie d'aScandinavie, leVariaghe, pigghie 'u ruole deélite dominande jndr'à capitale slave deNovgorod. Pure ce l'elemènde etniche de le Variaghe s'ète confuse jndre picche timbe jndr'à maggioritarie popolazziune slave, 'a dinastie da lòre espresse jè rumate ad 'u potere pè deverse sèchele, durande le quale s'ète affiliate ad 'aChiese ortodosse deBisanzio. 'A capitale ha state trasferite aKiev jndr'ô882.

Jndre stu periode, 'u termine "Rhos" o "Rus'" inizie ccu esse referite a le variaghe e, cchiù nnande, pure a lle slave ca javitàvane 'a reggione. 'Mbrà 'uX ed 'uXI sèchele 'aRus' de Kiev devende ô state cchiù granne d'Europe e une de le cchiù prospere, grazzie ad 'a soje posiziune commerciale 'mbrà Europe eAsie. L'aperture de nuève vije commerciale cu l'Oriende ad 'u timbe de leCrociate ha condrebbuìte ad 'u decline e ad 'u squasciamènde d'ô state de Kiev jndr'ô curse d'uXII sèchele, devendate cchiù grave dope 'a muèrte, jndr'ô1132, d'u figghie deVladimiro II Monomaco.

Le 'nvasiune de le popule asiateche

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce'Nvasiune mongole d'a Russie.

Jndr'à lle sècheleXI eXII, le sembre cchiù frequènde 'ngursione de popolazziune turche, cumme leKipciak e lePeceneghe, purtarene le popolazziune slave d'u sud a spustarse verse le reggione d'u nord, canosciute cummeZales'e. Le state deNovgorod eVladimir-Suzdal devendarene cumme de le erede d'aRus' de Kiev jndr'à lle territorie settendrionale, mendre 'u medie curse d'uVolga jè finite sutte 'u condrolle d'ô stateislameche d'aBulgarie d'u Volga.

Cumme assaje otre reggione de l'Eurasie, quiste territorie honne state'nvase da leMongole, ca jndr'ô1240 squasciareneKiev. Canosciute cchiù nnande cu'u nome deTartare, le Mongole se penze ca honne guvernate le vanne meridionale e cendrale d'a Russie de ôsce a die pè cirche ttrè sèchele, timbe duranne 'u quale le varie putendate d'u luèche sonde state dependente d'u lòreKhanate de l'Orde d'Ore. Le territore d'aUcraine e d'aBielorussie de ôsce a die fùrene 'ngluse jndr'ôGran ducate de Lituanie e jndr'àPolonie, 'nu fatte ca ha differenziate ucraine e bielorusse da le otre popolazziune russe.

Cumme jndr'à lleBalcane e jndr'à ll'Asie Minore, 'u longhe guverne de le nomade ha retardate ô sveluppe economiche e sociale d'u paise. Peraltro,Novgorod ePskov reuscirene a retaglià 'nu certe stuezze de autonomije, ca le preservò da assaje prubblème e assaje atrocità de chidde timbe. Jndr'ôXIII sèchele, 'u signore de NovgorodAleksandr Nevskij ha respinde lesvedese e lecavaliere teutoneche ca acchiavane ccu colonizze 'a reggione.

'A Moscovie

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceMoscovie.

CuIvan I (1332 -1341) 'uGranducate de Mosca accumenze a devendà 'u cchiù 'mbortande prengepate russe. Ô state russe 'ngendrate sus aMosca, condrariamènde a lle'Mbere Bizzandine, ca ère 'a soje fonde de ispiraziune polìteche e releggiose, fu capace ccu sopravvive e ccu organizze 'na proprie rescosse, riuscenne 'nfine a sottomettere le soje nemice e pigghià le lòre territorie. Dope 'aCadute de Costantinopoli jndr'ô1453, 'a Russie moscovite rumase l'uneche statecrestiáne sus 'a frondiere oriendale de ll'Europe, tande ca ha revendecate, n'qualità deTerze Rome, l'eredità de lle'Mbere Romane d'Oriende.

Angore sutte 'u dominie de le mongole e cu 'u lòre consense, 'u Ducate de Mosca inizie ccu afferme 'a soje 'nfluenze sus 'a Russie occidentale a ll'inizie d'uXIV sèchele. Assistite d'aChiese ortodosse russe e d'a rinascite spirituale purtate daSan Sergio de Radonež, jndr'ô1380 'a Moscovie sconfisse le tartare jndr'àBattagghie de Kulikovo.

A ll'inizie d'uXVI sèchele, ô state moscovite jè reuscite ccu pigghie de nuève totte le territorie russe perse dope a lle 'nvasiune de le Tartare. Jndr'ô condembe, s'ète reuscite pure ccu protegge le reggione a le confine meridionale da le attacche purtate da le Tartare d'aCrimee e da le otre popolazziune turche. Le nobile, a cui ère congesse 'na tenute da le sovrane, fùrene obbligate ccu serve jndr'à ll'esercite. 'U sisteme de le congessiune divene une de le base de ll'esercite nobiliare a cavadde.

'A Russie de le zar

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce'Mbere russe.

Jndr'ô1547Ivan IV (ditte 'u Terribile,1533-1584) ha state 'ngoronate primeZar de Russie. 'A parolezar derive da 'ulatineCaesar,cognomen deGaio Giulio Cesare ca avève finite pè innecà 'u "cape" pèandonomasie. Duranne 'u proprie longhe regne, Ivan occupeKazan' edAstrachan' luènghe 'uVolga e trasforme 'a Russie jndre 'nu statemultietneche. Ridusse 'u potere de leboiare, ca èrene le segnore feudale, danne inizie a 'nu stateautocrateche. Ad 'a soje muèrte jè seguite 'nu periode de turbolenze dovute a le tendative de le boiare de recuperà 'u potere luàte e pure a ll'ingerenze polacche.

Prime d'a fine d'u sèchele, lecosacche russe avèvene stabbilìte le prime 'nzediamènde jndr'àSiberie occidentale. A metà d'uXVII sèchele se iacchievane 'nzediamènde russe jndr'àSiberie oriendale, jndr'àČukotka, luènghe 'u jumeAmur, ss 'a coste d'uPacifiche. 'U stritte 'mbrà 'uNord Americhe e l'Asie fù scuperte jndr'ô1728 daVitus Bering, 'nu esploraturedanese ca fatijave pè le zar.

Dope 'uPeriode de le Torbide 'nghiane sus a 'u trone 'a dinastije de leRomanov, 'u prime membre de lòre ca jè devendate zar ha stateMichele Romanov jndr'ô1613.

Pitre 'u Granne, sus a 'u trone da 'u1682 ad 'u1725, sconfisse 'aSvezie jndr'àGranne uerre d'u nord, costringennole a lassàIngrie,Estonie eLivonie; proprie jndr'à Ingrie ha state funnate 'na nuève capitale,San Pietroburgo. Pitre jè riuscite ccu 'mborte culture e nuève idee da ll'Europe occidentale, riuscenne ccu modernizze 'nu paise seriamènde arretrate, jndre cui l'istitutefeudale d'aservitù d'a glebe ère angore vive e vitale.

Sutte 'u regne de leZar d'a dinastie Romanov, 'a Russie devende une de le cchiù 'mbortande putènze europee, canosciute cummeRussie 'Mberiale, ammudernate e sembre cchiù spannùte verse est, partenne da 'uXVIII sèchele.

L'inizie d'uXX sèchele ha viste però 'na diminuzione de lle 'mbortanze d'a Russie; mundave 'u scondente jndr'à lle crestiáne, a cause de le dure condiziune de vite jndre 'nu State ca tenève angore aspettetotalitarie e ca ère pesantemènde 'mbegnate jndr'à lle vicende d'aprime uerre mundiale.

'A rivoluzione russe e l'Aunìone Sovieteche

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche le vôsceRivoluzione russe eAunìone Sovieteche.


Totte quiste evende devendarene drammatecamènde cchiù grave jndr'ô1917 quanne 'arivoluzione de febbrare, d'ispiraziune borghese, squasce combletamènde 'u regime zariste deNicola II ed 'a seguendeRivoluzione d'ottommre fàce 'nghianà ad 'u potere 'u partitebolsceviche sutte 'a guide deVladimir Il'ič Ul'janov ditteLenin.

Le anne ca seguirene, fine ad 'u1922, honne viste 'a battagghie 'mbrà l'esercite sovieteche, la accussìditteArmate Russe, organizzate e cumannate daLev Trockij e le varie esercite ca se refacevane ad 'u potere zariste, leArmate Vianghe.Jndr'ô1922 ha state funnate l'Aunìone de lle Repubbleche Socialiste Sovieteche (abbreviate jndreURSS), de cui trase ccu fàce parte pure 'a Repubbleche Russe.

Lenin jndr'à vite soje ha sufferte pè 'na serie de 'nfarte, ca purtarene ad 'a soje muèrte jndr'ô1924. Dope 'na piccele battagghie pè 'u potere, 'a guide de ll'Aunìone Sovieteche ha state conzolidate jndr'à lle mane d'udittatore Iosif Džugašvili, ditteStalin. 'U regne brutale de Stalin jè costate miglione de vittime, 'mbrà lle quale oppositore polìteche, canosciute o sospettate, e ufficiale militare ca sonde state giustiziate o esiliate jndr'àSiberie duranne leGranne Purghe Staliniane de leanne trende.

A seguite d'a vittorie Sovieteca sus 'aGermanie Naziste, duranne 'aseconne uerre mundiale, l'Aunìone Sovieteche se sarebbe sveluppate jndre une de le dò putènze dominande d'aUerre Fridde, devendanne accussì 'u prengepàle avversarie ideologgeche de lleState Aunìte. Le dò naziune accumenzarene 'na longhe battagghie sciupolìteche pè ìu condrolle de le core e de le mende d'uTerze Munne accumenzanne d'aCrise de Suez d'u1956. Le sovieteche ccrejarene 'uPatte de Varsavia pè opporse ad 'aNATO, e le dò vanne se 'mbarcarene jndre 'na longhe e costosecorse pè accumugghià 'u cchiù granne numere possibbele dearme nucleare.

Jndr'ô1962 cu 'acrise de le missile de Cuba, 'u leader sovietecheNikita Khruščëv ed 'u presidente statunitenseJohn Fitzgerald Kennedy honne raggiunde 'u punde cchiù ìrte d'a crise 'mbrà le blocche sovieteche e americane, cu 'u posizionamènde de base missilisteche aCuba n'seguite a lle 'mbarghe 'nferte ad 'a stesse da parte de leState Aunìte, e jndre 'nu cchiù granne ambite de conflitte ideologgeche ed economeche 'mbrà lle dò schieramènde. Le sovieteche honne fatte pure accumenzare 'acorse ad ô spazie lancianne ôSputnik 1, 'u prime satellite ad orbità 'ndorne ad 'aTerre, e facènne devendà 'u colonnelleJurij Gagarin, 'u prime crestiáne a viaggià jndr'ô spazie.

Squasciamènde d'u comunisme e nascìte d'a Federazione Russe

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceRussie post-comuniste.

Ad 'a fine de leanne uèttande 'u leader sovietecheMichail Gorbačëv ha 'ndrodotte de le reforme cumme 'aglasnost ed 'aperestroika, me quèste mesure non ge fùrene capace de prevenì 'usquasciamènde de ll'Aunìone Sovieteche, dope 'nu fallitecolpe de state militare jndr'ô1991.

'ARSFS Russe ha dichiarate 'a soje 'ndependenze 'u12 novèmmre d'ô stesse anne, cummeFederazione Russe. Quèste 'ndependenze fù recanosciute ufficialmènde 'u26 decèmmre1991, 'nzieme a quèdde de le otre de le ex repubbleche sovieteche, dope ca 'u Soviet Supreme avève decretate 'u squasciamènde de ll'URSS. Pè 'u fatte ca ère 'u prengepàle erede de ll'Aunìone Sovieteche, 'a Russie ha da quidde mumènde acchiate de mandenè 'a soje 'nfluenze globbale, me jè state ostacolate da difficoltà economeche.

Polìteche

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôscePolìteche d'a Russie.
Cremlino
Residenze d'u Presidente russe

'A Federazione Russe jè 'na democraziefederative cu 'nu presidente, elette derettamènde pè 'nu mannate de sèje anne, ca tènt 'nu assaje grannepotere esecutive. 'U presidente, ca jàvite jndr'ôCremlino, nomine le cchiù ìrte careche ufficiale d'ô state, combrese 'uprime ministre, ca ha dda essere appruvate d'aDuma, 'a camere vasce d'u parlamènde. Ce 'aDuma respinge pè ttrè vote 'a candidature proposte, 'u presidente pòte decretà 'u scioglimènde de quiste. 'ADuma pòte appruvà 'na mozione de sfiducie ad 'u guverne a maggioranze assolute, me 'u presidente pòte manifestà 'u soje dissense; ce 'aDuma approve endre ttrè mise n'otra mozione de sfiducie, 'u presidente pòte scacchià 'mbrà l'accettaziune de le dimissiune d'u guverne ed 'ô scioglimènde de ll'assemblèe. 'U presidente pòte far passà quacche decrete, senze 'u conzense d'u parlamènde; jè 'u cápe de le forze armate e d'u conziglie naziunale de sicurezze. Le forte putere de cui jè titolare honne determinate 'na definiziune d'a forme de guverne russe cumme "presidenzialisteche".

'A Russie tène 'nuparlamènde bicamerale. L'Assemblee Federative oFederalnoe Sobranie conziste jndre 'na camere ìrte canosciute cumme Conziglie Federative (Sovet Federacii), comboste da 178 delegate ca fàcene 'nu servizie quadriennale (ognune de le 89 suddivisiune amministrative tène 'u diritte de nominà dò de lòre), e jndre 'na camere vasce canosciute, appunde, cummeDuma de State (Gosudarstvennaja Duma) ca combrende 450 deputate, pure lòre n'careche pè quàtte anne. 'A nuève legge elettorale prevede 'a distribuzione de le segge 'mbrà le liste ca honne superate sus a 'na scale naziunale ô sbarramènde d'u 7%.

Suddivisiune d'a Russie

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceSuddivisiune d'a Russie.

'A Russie jè scucchiáte jndre 83suggette federale, accumugghiate jndre 7destritte federale. Le suggette federale pòtene ccu esserepubbleche,Kraj,oblast,cetate federale ocircunnarie autonome (okrug).

Sciugrafije

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceSciugrafije d'a Russie.

'A Federazione Russe se spanne sus a 'na granna vanne de ll'arèe settendrionale d'u supercontinèndeeurasiateche e pè quiste mutive canosce 'na granna varietà de paisagge e clime. 'U territorie, scucchiáte solitamènde jndreRussie europee eRussie asiateche, appartène ad 'aReggione biosciugrafeche boreale.

Territorie

[cange |cange 'a sorgende]
'Urialte d'u Valdaj, jndr'àRussie europee.
'A valle d'u jumeKatun' jndr'à lle mundagne de ll'Altaj.
Panorame de leisole Curili, jndr'ômare de Ochotsk.

'U territorie russe jè generalmènde monotone, essenne costituite pè 'a cchiù granna vanne da spannutissemechianure e darilieve assaje debole; vanne monduose accidendate se spànnene, pratecamènde, sule jndr'à lle confine d'u spazie russe, 'nzigne a lle confine meridionale (catène d'u Caucaso,monde de ll'Altaj) e jndr'à ll'estreme oriende, ce jè 'nvece 'na vanne assaje accidendate da 'u punde de vistesciuloggeche. Da totte le vanne, escluse le estreme vanne meridionale, se pòtene ccu tremìnde assaje bbuène le signe d'uglacialisme, ca jè state une de le cchiù putende fattore de quagghiamènde d'u territorie russe de ôsce a die. 'A massime elevazione jè raggiunde jndr'à catène d'uCaucaso da 'u mondeElbrus (ìrte 5.642 m).

'A quase totalità d'avanne europee, accussì cumme 'aSiberiaoccidentale, jè costituite dachianure; sonde scucchiáte, tande ca parene 'naasse de simmetrie, d'a catènde monduose de lleUrali. Mendre 'a vanne europee (chiamateVascechiane Sarmatiche) jè spesse 'nderrotte da assaje piccele rilieve (Rialte Cendrale Russe,Alture de Mosca,Alture d'u Volga 'mbrà lle cchiù granne), 'achianure d'a Siberia occidentale jè 'na vanne chiatte n'mode formidabbele, quiste jè 'nu fatte ca origgene prubblème granne assaje dedrenagge de le acque (ca pure, pè le caratteristeche climateche, non ge sonde assaje).

'A Siberia cendrale coincide pratecamènde cu 'u sterminatealtochiane omonime, ca, pure ce tène ìrtezze modeste ('u punde cchiù ìrte se iacchie a 1.700 metre ad 'u soje estreme nord) se spànne su a quase quàtte miglione de chilometre quadrate. 'A Siberia oriendale e l'estreme Oriende russe sonde vanne 'nvece prevalentemènde monduose, generalmènde assaje accidentate, ca pòtene arrevà ad ìrtezze notevole (se pòte arrevà a le 5.000 metre jndr'à lle massime cime d'aKamčatka). L'estreme oriende, in particolare, se iacchie sus 'u confine 'mbrà 'aplaccheeurasiateche e quèddenordamericane (jndr'à vanne de lemonde Čerskij e de lemonde de Verchojansk) e 'mbrà quèdde eurasiateche e quèddepacifiche, ca scè insubduzione d'abbasce ad 'a prime origgenanne catène monduose (Catène Cendrale e Oriendale d'a Kamčatka,monde de le Coriacchi) earche insulare (isole Curili).

Lecoste se spànnene pè assaje decine de migliaie dechilometre e sonde prevalentemènde vasce tranne ca jndre quacche vanne revolte a ll'oceane Pacifiche. Assaje sonde le bacine marine ca vagnane le coste: ad ovest 'a Russie se affaccie pè 'nu piccele tratte sus 'umar Baltiche, mendre ad est 'u Pacifiche forme le granne bacine d'umare de Ochotsk e d'umare de Bering; 'a longhe fasce costière artiche se spànne jndre gruèsse penisole assaje tozze ('mbrà le cchiù granne quèdde d'uTajmyr, deGyda e deJamal) ca formane le bacine d'umar Vianghe,mare de Kara,mare de Laptev,mare d'a Siberia Oriendale.

Le prengepàle isole sonde 'aNovaja Zemlja, 'aTerre de Frangìsche Gesèppe, leIsole d'a Nuève Siberie, l'Isole de Wrangel e, sus 'a vanne pacifeche, leIsole Curili eSachalin.

Idrografije

[cange |cange 'a sorgende]
'UVolga.
'U jumeVelikaja aPskov.

Le relevànde dimenziune territoriale russe ed 'a redotta frammendaziune de lle vanne se reflettene jndr'à presenze dejume 'mbrà lle cchiù granne d'u munne, cumme lunghezze, portate d'acque e grannèzze d'ubacine idrografeche.

Le cchiù granne jume russe sonde 'uVolga, ca drène 'nu gruèsse stuezze d'a vanne europee d'u territorie, e le ttrè granne jume siberiane: l'Ob', 'uEnisej ed 'aLena, a lle quale se pòtene cundà, pure ce cu dimenziune lievemente 'nu picche cchiù piccele, l'Amur ed 'aKolyma. Al de fòre de quiste jume, de relevanze munniale, ce stonne otre decine de jume de lunghezze cchiù granne de le 1.000 km: jndr'à Europe se spànnene le bacine d'uDnepr, d'uDon, d'aPečora, d'aDvina Settendrionale eOccidentale e, 'mbrà lle affluènde d'u Volga, 'aOka ed 'aKama; jndr'à vanne asiateche 'mbrà le cchiù granne ce stonne 'aTunguska Chietrose e'Nferiore, l'Angara, 'uVitim, 'aIndigirka, l'Olenëk, 'uTaz.

Parlanne de le laghe, facènne 'na eccezziune pè le dò cchiù granne, ca se iacchiene jndr'à lle confine meridionale (mar Caspio eBajkal), le cchiù granne se iacchiene jndr'à vanne europee; sonde mediamènde picche profunne, viste 'a debbole movimendaziune d'u territorie (Ladoga,Onega,Il'men',laghe de le Ciudi). Jndr'à lle granne chianure siberiane sonde 'nvece assaje spannùte le vannepaludose. Assaje 'mbortande, jndr'ô panorame russe, sonde le bacine artificiale, alcune de le quale de relevanze mundiale, origgenate da 'ô sbarramènde de le cchiù granne jume pè raggioneenergeteche.

Economije

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceEconomije d'a Russie.

Cchiù de 'nu decennie dope 'usquasciamènde de ll'Aunìone Sovieteche jndr'ô1992, 'a Russie stè ôsce a die tendanne de sveluppà 'naeconomije de mercate e de conzeguì 'na crescite economeche cchiù conzistènde. Dope 'u 1992, l'economije russe, n'precedenzepianifecate e condrollate da le autorità cendrale, subbì 'na severe condraziune pè cinghe anne, mendre guverne e parlamènde non ge riuscivane a porre n'essere le necessarie reforme e l'andiquate strutture 'ndustriale d'u paise affrondàve 'nu serie decline.

Settore Primarie

[cange |cange 'a sorgende]

Jndr'ô settore primarie ogne attività jè assaje sveluppate. 'Mbrà quèste s'honne da signalà l'agricolture ('mbrà le cchiù granne produttore mundiale de cereale), l'allevamènde (prengepalmènde bovine) ed 'a pesche (prime produttore mundiale).Pure 'a produzione de legname jè fiorènde, grazzie a le numerose e granne foreste spannùte sus a totte 'u territorie. Se coltivane cereale e patate.

'Ndustrie

[cange |cange 'a sorgende]

Le 'ndustrie russe, dope 'u quasciamènde de ll'Aunìone Sovieteche, stè tendanne 'nu prucesse de transizione economeche pè passà da 'na economije de tipe comuniste a 'na economije de tipe cchiù capitaliste. Dope 'u periode deEl'cin, cu Putin 'a Russie stè turnanne ad 'u capitalisme de state, specialmènde jndr'ô settore energeteche, pigghianne o esproprianne le attività de le oligarche. Pure ce 'a Russie sije 'mbrà le cchiù granne produttore d'u munne de cereale ed 'u paise cchiù pescose, 'a soje 'ndustrie jè carente jndr'ô settore alimendàre ed 'ô State jè costrette a 'mbortà granne quandetà de alimendàre. Assaje sveluppate sonde 'nvece le settore chìmeche, petrolchìmeche, militare e meccaneche, grazzie a lle granne resorse minerarie ed energeteche spannùte jndr'à lle granne assaje territorie russe. Avanzate sonde pure le 'ndustrie aeromobbele e aerospaziale (sveluppate specialmènde n'precedenze da ll'URSS).

Demografije

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceGruppe etneche d'a Russie.
Cangiaminde demografeche d'a Russie da 'u1950 ad 'u2010

Pure ce 'a Russie sije state signate da vere e proprie catastrofe demografeche (jndr'ô 1917-1922 n'seguite ad 'a rivoluzione, jndr'ô 1931-1932 pè 'a carestie provocate d'a collettivizzaziune forzate de le terre, jndr'ô 1941-1944 causate d'a seconne uerre mundiale), 'a crescite d'a popolazziune jndr'ô periode sovieteche jè sciute nnanze cu 'nu ritme veloce veloce, specialmènde pè l'immigraziune forzate da le otre repubbleche sovieteche. Le crestiáne passarene da le 91 miglione d'u 1914 a le 116 d'u 1950 a le 147 d'u 1989. Me da ll'inizie de leanne novande 'a popolazziune jè diminuite fine a sfiorà le 143 miglione de crestiáne jndr'ô 2005, pè poi scennere angore de cchiù a 142 miglione (stime 2008). 'A raggione d'a diminuzione d'a popolazziune jè le 'ngremènde demografeche devendate assaje negative (-0,61% jndr'ô 2003); le conzistènde flusse migratorie n'ascite (tedesche verse 'a Germanie, ebree verse Israele, russe ce vonne acchianne fatije verse l'Europe occidentale) sonde state parzialmènde combensate jndr'à lle urteme anne da 'u retorne de russe o russofone da lle otre ex-repubbleche sovieteche.

'A Russie jè scarsamènde populate ce se cunde 'u rapporte ad 'a soje assaje granne estenzione; 'adenzetà d'a popolazziune jè cchiù ìrte jndr'à vanne europee d'a Russie, jndr'à vanne de le mundagne de leUrali, e jndr'à vanne sud-orientale d'aSiberia. 'A Federazione Russe ospite assaje defferèndegruppe etneche epopolazziune indiggene. Cchiù de ll'80% d'a popolazziune jè comboste daRusse etneche, 'u reste combrendeBaschire,Cecene,Ciuvasce,Cosacche,Evenke,Tedesche,Ingusce,Yupik,Ebree,Calmucche,Careliane,Coreane,Mordvine,Ossete,Taimyre,Tatare,Tuvane,Jakute e assaje otre.

'Amortalità 'nfandile (1,65%) jè angore assaje ìerte respette a ll'Occidente; 'a speranze de vite de le uèmmene (59 anne) jè assaje vasce e resulte de ben 13 anne 'nferiore a quèdde de le fèmmene.

'Alènga russe jè l'uneche lènga ufficiale de state, me le singole repubbleche honne spesse fatte devendà 'u lòre lèngagge native co-ufficiale cu 'u russe.

Sciuggetáte

[cange |cange 'a sorgende]
'Acattedrale Uspenskij jndr'ôCremlino de Astrachan'.

Releggione

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsceReleggione jndr'à Russie.

Pure ce stàve l'ateisme de state d'u passate regimecomunistesovieteche 'na percenduale ca jè variande 'mbrà 'u 16 ed 'u 30% d'a popolazziune se dichiareatèe oagnosteche.

'Ucrestiánesime ortodosse, rappresendate d'aChiese ortodosse russe, jè 'a releggione tradiziunale d'upopule russe e quèdde ôsce a die cchiù spannùte.'A seconne releggione pè spannemènde jè l'Islam, presènde specialmènde 'mbrà lle gruppe etnecheturche. Sonde presènde pure segnefecative minoranze deprotestande,cattoleche,buddhiste,'nduiste. 'A combonèndeneopagane jè de difficile quandificaziune.

Crestiáne e gruppe famuse

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche le vôsceListe de russe eCategory:Russe.

Note

[cange |cange 'a sorgende]
  1. Relaziune d'a banghe de 'nvestimèndeGoldman Sachs d'u 2003:Dreaming with BRICs: The Path to 2050, suwww2.goldmansachs.com.
  2. Russie. Crolle Pil jndr'ô 2009. Crise strutturale. jndr'àEuropeRussie 2 Febbrare 2010.
  3. R. Pipes. 'A Russie, pag. 9.

Bibbliografije

[cange |cange 'a sorgende]
  • Richard Pipes. 'A Russie. Potere e sciuggetáte da 'u Medioève ad 'u squasciamènde de ll'ancien régime. Leonardo editore, Meláne, 1992.ISBN 88-355-0136-9.
  • Nicholas V. Riasanovsky.Storie d'a Russie. Bompiani, Meláne, 1992. Cu capitole sus 'a Russie contemboranèe deSergio Romano, pp. 595-628.ISBN 88-452-1848-1.
  • Giuseppe D'Amato. 'U Diarije d'u Cangiamènde. Urss 1990 – Russie 1993. Greco&Greco editori, Meláne, 1998.ISBN 88-7980-187-2
  • Giuseppe D'Amato.L’EuroSogne e le nuève Mure ad Est. L’Aunìone europee e 'a dimenziune oriendale. Greco&Greco editori, Meláne, 2008.ISBN 978-88-7980-456-1
  • Limes. 'A Russie jndr'ô sciùeche. 6-2004.
  • Sergio Salvi.Totte le Russie. Ponte alle Grazie. Firenze. 1994.ISBN 88-7928-249-2.
  • Piero Sinatti.Ce ccose vogghiène le russe? Theoria. Rome-Napule. 1993.ISBN 88-241-0340-5.
  • Demetrio Volgic.Mosca. Le sciùrne d'a fine. Mondadori. Meláne. 1992ISBN 88-04-36171-9.
  • Istitute Sciugrafeche De Agostini.Ngeclopedije sciugrafeche,ediziune speciale pè 'u Corriere della Sera, vol. 6.RCS Quotidiani s.p.a., Meláne, 2005.ISSN 1824-9280 (WC ·ACNP).
  • Istitute Sciugrafeche De Agostini.Ngeclopedije sciugrafeche,ediziune speciale pè 'u Corriere della Sera, vol. 7.RCS Quotidiani s.p.a., Meláne, 2005.ISSN 1824-9280 (WC ·ACNP).

'Ndruche pure

[cange |cange 'a sorgende]

Otre pruggette

[cange |cange 'a sorgende]

Altri progetti

Condrolle de autoritàVIAF(EN140306806 ·ISNI(EN0000 0001 2302 7140 ·LCCN(ENn92056007 ·GND(DE4076899-5 ·BNF(FRcb122728378(data) ·J9U(EN, HE987007530981505171 ·NDL(EN, JA00569699

Collegamende sus a indernette

[cange |cange 'a sorgende]
PredecessoreState pèinnece de sveluppe umaneSuccessore
Albanie71º puèste
Logo CSIComunità de le State 'Ndependente (CSI)Logo CSI
bandieraArmenie ·bandieraAzerbaigian ·Russie Vianghe Russie Vianghe ·bandieraKazakistan ·bandieraKirghizistan ·Moldavie Moldavie ·Russie Russie ·bandieraTagikistan ·bandieraTurkmenistan ·bandieraUzbekistan
V · 'N · C
G8
bandieraCanada ·bandieraFrange ·Germanie Germanie ·bandieraGiappone ·Itaglie Itaglie ·Regne Aunìte Regne Aunìte ·Russie Russie ·bandieraStatère Aunìte d'Americhe
V · 'N · C
Conziglie de sicurezze de le Naziune Aunìte
Membre permanèndeState Aunìte d'Americhe ·Frange ·Regne Aunìte ·Cine ·Russie
Membre non permanèndeBosnie-Erzegovine ·Brasile ·Gabon ·Lìbbane ·Nigerie
V · 'N · C
Suggette federale d'aRussie
RepubblecheAdighezia ·Altaj ·Baschiria ·Buriazia ·Cabardino-Balcaria ·Calmucchia ·Karačaj-Circassia ·Carelia ·Cecenia ·Ciuvascia ·Daghestan ·Hakassia ·Inguscezia ·Komi ·Mari El ·Mordovia ·Ossezia Settendrionale-Alania ·Sacha-Jacuzia ·Tatarstan ·Tuva ·UdmurtiaBandiere russe
TerritorieAltaj ·Kamčatka ·Chabarovsk ·Krasnodar ·Krasnojarsk ·Litorale ·Perm' ·Stavropol' ·Transbajkalia
Oblast'Amur ·Arcangelo ·Astrachan' ·Belgorod ·Brjansk ·Čeljabinsk ·Irkutsk ·Ivanovo ·Jaroslavl' ·Kaliningrad ·Kaluga ·Kemerovo ·Kirov ·Kostroma ·Kurgan ·Kursk ·Leningrado ·Lipeck ·Magadan ·Mosca ·Murmansk ·Nižnij Novgorod ·Novgorod ·Novosibirsk ·Omsk ·Orenburg ·Orël ·Penza ·Pskov ·Rjazan' ·Rostov ·Sachalin ·Samara ·Saratov ·Smolensk ·Sverdlovsk ·Tambov ·Tjumen' ·Tomsk ·Tula ·Tver' ·Ul'janovsk ·Vladimir ·Volgograd ·Vologda ·Voronež
Cetate federaleMosca ·San Pietroburgo
Oblast' autonomeOblast' autonome ebraiche
Circunnarie autonomeChanty-Mansi ·Čukotka ·Jamalo-Nenec ·Nenec
Stati du munne ·Europa

bandieraAlbanie ·bandieraAndorre ·bandieraAustrie ·bandieraBèlge ·Russie Vianghe Russie Vianghe ·bandieraBosnie-Erzegovine ·Bulgarie Bulgarie
bandieraCipre ·bandiereCroazie ·Danemarche Danemarche ·bandieraEstonie ·Finlandie Finlandie ·bandieraFrange ·Germanie Germanie ·bandieraGrecie
Irlanne Irlanne ·bandieraIslanne ·Itaglie Itaglie ·bandieraLettonie ·Liechtenstein Liechtenstein ·bandieraLituanie ·bandieraLussemburghe
Macidonie d'u Nord Macidonie d'u Nord ·bandieraMalte ·Moldavie Moldavie ·MonacheMonaco ·bandieraMondegnure ·Norveggie Norveggie ·Pajèsere Vasce Pajèsere Vasce
bandieraPulonie ·Purtugalle Purtugalle ·Regne Aunìte Regne Aunìte ·bandieraRep.Ceche ·Romanie Romanie ·Russie Russie ·bandieraSan Marine
bandieraSerbie ·bandieraSlovacchie ·bandieraSlovenie ·Spagne Spagne ·Svezzie Svezzie ·bandieraSvizzere ·bandieraUcraine ·bandieraUngherie ·Cetate d'u VaticaneVaticano

Stati ca no tutt l'honne riconosciut

KosovoKosovo

Stati ca stonne picc cristiane europei

bandieraKazakistan·Turchie Turchie

Stati ca no sonde europei ma sonde europei

Akrotiri e Dhekelia ·Isole Fær Øer ·Gibilterra ·Guernsey ·Jersey ·Isola di Man ·Svalbard

V · 'N · C
State d'u munne·Asia
Medie oriendebandieraArabie Saudite ·bandieraBahrain ·bandieraCipre ·bandieraEmirate Arabe Aunìte ·bandieraGiordania ·Iran Iran ·bandieraIraq ·Isdraele Isdraele ·Kuwait Kuwait ·bandieraLibano ·bandieraOman ·Palestine Palestine ·bandieraQatar ·bandieraSiria ·Turchie Turchie ·bandieraYemen
Asia cèndraleAfghanistan Afghanistan ·bandieraArmenie ·bandieraAzerbaigian ·George George ·bandieraKazakistan ·bandieraKirghizistan ·Russie Russie ·bandieraTagikistan ·bandieraTurkmenistan ·bandieraUzbekistan
Statede facto 'ndipendentebandieraAbcasia ·bandieraOssezia d'u Sud
Sub continende indianebandieraBangladesh ·bandieraBhutan ·Indie Indie ·bandieraMaldive ·bandieraNepal ·bandieraPakistan ·bandieraSri Lanka
Estréme oriendebandieraCine ·bandieraGiappone ·Coree d'u Nord Coree d'u Nord ·bandieraCoree d'u Sud ·Mongolia Mongolia ·bandieraTaiwan, Repubblica di Cina
IndocineMyanmar Myanmar ·bandieraBrunei ·bandieraCambogia ·bandieraFilippine ·Indonesie Indonesie ·bandieraLaos ·bandieraMalesia ·bandieraSingapore ·bandieraThailandie ·bandieraTimor Est ·bandieraVietnam
V · 'N · C
Naziuneslavofone
Slave occidendale
Slave oriendale
Slave meridionale
Pigghjete da "https://roa-tara.wikipedia.org/w/index.php?title=Russie&oldid=151480"
Categorije:
categorije scunnute:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp