'U Nile tène doje granne affluende, 'uNile Vianghe e 'uNile Azzurre; quiste urteme condrebbuisce cu 'nu apporte cchiù granne de acque e de lime fertile, me 'u prime jè 'u cchiù longhe. 'U Nile Vianghe nàsce jndr'â reggione de leGranne Laghe de l'Afriche cendrale, cu le fonde ca se spànnene fine a 'uRuanda2°16′55.92″S 29°19′52.32″E2°16′55.92″S,29°19′52.32″E, scorre nnande verse nord e attraverse 'aTanzanie, 'uLaghe Vittorie, l'Uganda e 'uSudan meridionale. 'U Nile Azzurre 'nvece tène le fonde sove jndr'ôLaghe Tana jndr'âEtiopie12°02′08.8″N 37°15′53.11″E12°02′08.8″N,37°15′53.11″E, e scorre attraverse 'uSudan sud-oriendale. Le doje jume se 'ngondrane e se aunìscene 'nzeccate ad 'a capitale sudaneseKhartoum.
'A vanne settendrionale d'u jume scorre quase 'nderamènde passanne p'udeserte, da 'u Sudan a l'Egitte, 'nu paìse 'a cui civiltate jè addepese da 'ujume accumenzanne da le timbe andìche e cchiù lundàne. 'A cchiù granna vanne d'a popolazzione egiziane e totte le cetate sove (cu l'eccezione de quèdde acchijate longhe 'a coste) se iacchijene longhe 'a valle d'u Nile a nord deAssuan, e quase totte le site storece e culturale de l'Andìche Egitte se iacchijene longhe le sponde d'u jume.
Quanne spicce 'u Nilo se scucchie jndre 'nu granne delte e sfocie jndr'ôMar Mediterranee.
'A paroleNile (jndr'ôarabe: 'nīl) avène d'a parole grecheNeilos (Νειλος), ca segnefeche valle d'u jume. Jndr'âlènga egiziane andìche, 'u Nile jè chiamateiteru, ca segnefechegranne jume, rappresendate da le sceroglifece mostrate a mmanghe (letteralmèndeitrw).[2] Jndr'ôcopte, le parolepiaro ophiaro ca segnefecane'u jume (lett. p(H).iar-o'u.canale-granne) avènene d'ô stesse nome andìche.
'Ubacine idrografeche d'u Nile tène 'na grannèzze de 3.254.555 chilometre quadrate (quase 11 vôte l'Itaglie), cchiù o mène 'u 10% d'a grannèzze de l'Afriche.[3]
P'a tradizione, se conzidere ca 'u Nile ha ddà nàscere da 'ulaghe Vittorie jndr'âUganda, pure ce 'u laghe stesse jè alimendate da 'nu immissarie, 'uKagera longhe 690 km. Le sorgende sud d'u Nile sonde state 'na vôte pe' totte scupìrte da l'esploratoreBurckhart Waldecker jndr'ô1934: se iacchijene jndr'â vanne meridionale de l'ìrtechiane d'u Burundi a 45 km a est d'ulaghe Tanganiche, sus a 'u versande nord d'u monde Gikizi (3°54'47" sud), a Gasumo, comune de Rutovu,provinge de Bururi. Aqquè nàsce 'u Gasenyi ca addevènde cchiù nnande Kigira, affluènde d'u Ruvyironza ca alimènde 'u jumeRuvubu 'u quale fluisce 'nzime a 'u Nyabarongo, nnande 350 km, a ccrejè 'uKagera.
Ascènne da 'u laghe Vittorie 'u jume pigghie 'u nome deNile Vittorie e scorre pe' cchiù o mène 500 km jndr'ô corse de le quale attraverse 'ulaghe Kyoga e raggiunge 'ulaghe Alberto; ne ièsce c'u nome de Nile Alberte e tràse jndr'ô territorie d'u Sudan, jndr'ô quale pigghie 'u nome de Bahr al Jabal (jume de le mundagne). Ad 'a confluenze d'u Bahr al Jabal c'uBahr el Ghazal (jume de le gazzelle), longhe 720 km, 'u jume pigghie 'u nome de Bahr al Abyad, ce segnefecheNile Vianghe. Da qquè scè verse 'a cetata de Khartoum.
'U percorse d'u Nile viste da 'u satelliteLeCascate d'u Nile Azzurre canosciute cummeTis Issat oTissisat, acchijate jndr'â prime vanne d'u corse d'u jume, cirche 30 km d'a piccele cetata deBahir Dar e da 'uLaghe Tana.
'UNile azzurre (Bahr al Azraq) nàsce 'nvece da 'ulaghe Tana acchijate jndr'â lle ìrtechiane etiope. 'U Nile Azzurre scorre pe' cchiù o mène 1.400 km spiccianne a Khartoum addò se aunìsce a 'u Nile Vianghe ccrejànne 'u Nile.
'U jume scorre jndr'â direzione nord attraversanne 'na granna vanne deserteche fine a spiccià jndr'ôlaghe Nasser, 'nu bacine artificiale ccrejàte d'ô sbarramènde d'adighe de Assuan. Attraverse 'u confine 'mbrà Sudan ed Egitte. Jndr'â vanne deserteche de ll'ìrte Egitte 'u Nile ccrèje 'na oase fluviale larije da le 5 a le 20 km ca se pòte ausà p'a coltivazione.
Oltre a le doje granne affluènde ca confluiscene 'nzign'eKhartoum, 'uNile Vianghe e 'uNile azzurre ca honne origgene jndr'â vanne meridionale d'aRift Valley, cchiù nnande l'uneche 'mbortànde affluènde rumane sule 'u jumeAtbara, ca tène l'origgene suve jndr'â Etiopie a nord d'uLaghe Tana. Tène 'na longhezze de cchiù o mène 800 km, me rièsce a scorrere pe' totte 'u tratte suve sulmènde durande 'astaggione de le chiogge jndr'â Etiopie e se prosciughe assaje velocemènde. Se aunìsce jndr'ô Nile cchiù o mène a 300 km a nord de Khartoum.
L'urteme affluènde d'u Nile jè l'Atbara ca se immette cchiù o mène a metate d'u percorse suve verse 'u mare; da quiste punde a 'nnande 'a purtate d'acque, senze nisciune nuève alimendazione, tende a devendà sembe de mène a cause de l'evaporazione.
'U corse d'u Nile verde jè caratterezzate d'a presenze de 6 gruppe decateratte, 'a prime adAssuan, 'a seste aSabaloka (sùbbete a nord de Khartoum) e nnande 'a quale 'u jume forme 'na granna anse repieganne verse sudovest, apprìme d'arretuernà a scorrere arrète verse nord.
'U jume prosegue p'a direzione nord attraversanne 'na granna vanne deserteche fine a spiccià jndr'ôlaghe Nasser, 'nu bacine artificiale ccrejàte d'ô sbarraènde d'adighe de Assuan. Attraverse 'u confine 'mbrà Sudan ed Egitte. Jndr'â vanne deserteche de ll'ìrte Egitte 'u Nile ccrèje 'na oase fluviale larije da le 5 a le 20 km ca se pòte ausà p'a coltivazione.
A nord d'uCairo, 'u Nile se scucchie jndre doje vanne ca confluiscene jndr'ô Mediterranee: 'u Rame de Rosette a ovest e 'u Rame de ll'àrvule gialle a est ca ccrèjene accussì a 'nu Delte ca se spànne sus a 24.000 km² de superficie.
'U jume avène ôsce a die assaje sfruttate pure da 'u punde de viste d'uturisme c'a proposte de 'nu munne de tipe decrociere longhe 'u corse suve. 'Mbrà lesckife caratteristeche co' cui avènene effettuate pòte ccu jèssere citate 'aDahabeya.
'Adighe de Assuan e 'u conzeguente blocche de le carrêscie desedimènde jè une de le cause d'u progressive squasciarse d'u granne delte d'u Nile.
↑'Ô citane cumme tale pe' esembieEncarta ([1]) e Sapere.it ([2]). 'A questione no jè comungue semblece, 'n'quanne correlate a quèdde de l'effettive longhezze d'uRie de le Amazzone, a seconne ca se conzidere 'a vanne de l'Ilha de Marajó cumme vanne d'u Rio o none.