Mumbai (canosciute fine ad 'u1995 cummeBombay) jè 'na cetata de ll'Indie, capitale d'ô state d'uMaharashtra. Cu 'na popolazzione ca cunde 13,83 miglione de crestiáne, jè 'acetata cchiù populose de ll'Indie. 'Nzime c'a 'nzeccate periferie deNavi Mumbai eThane, forme 'na mesckulanze urbane de 21 miglione de crestiáne, rennendole 'aseste cchiù popolulose aree metropuletane d'u munne. Mumbai se iacchije sus 'a coste occidendale de ll'Indie e tène 'nu profunne puèrte naturale, ca muvemènde quase 'a metate d'u traffeche maritteme merce de ll'Indie.[1]
Mumbai jè 'a capitale commerciale e de le 'ndrattenemènde de ll'Indie, ccrejànne 'u 5% d'uPIL d'u paìse, 'u 25% d'a produzione 'ndustriale, 'u 40% d'u commerce maritteme, e 'u 70% de le spustamènde de ternise de l'economije indiane.[2]
Mumbai s'affacce sus a 'uMar Arabiche jndr'â coste occidendale de ll'Indie18°57′53″N 72°49′33″E18°57′53″N,72°49′33″E. Cchiù o mène jè acchijate a 'n'ìrtezze de unnece metre sus a 'u levèlle d'u mare.
'A vanne metropuletane se spànne sus a 'na superficie de 437,77 chilometre quadrate ed occupe dojeisole a 'u larije d'acoste collegate 'mbrà lòre daponde. 'U cendre urbane de Mumbai se iacchije sus a ll'isole omonime ca tène 'na grannèzze de 70 km², e jè acchijate a sud, mendre 'a vanne metropuletane rumanènde, ca combrenne le quartiere d'a cetata deThane, tène 'a cchiù granna vanne de le 533 km² de l'Isole de Salsette acchijate a nord.
Le doje isole sonde scucchiáte 'mbrà lòre e da 'u continènde da 'nu stritte vrazze de mare. Lassanne da 'na vanne quacche isolate rilieve ca non ge supere le 496 metre d'ìrtezze, le isole sonde chiatte e alcune punde sonde addiritture d'abbasce a 'u levèlle d'u mare.Ad est se spànne 'u Konkan, ce jè 'a vanne costiere d'uMaharashtra, pe' cchiù o mène 80 km de longhezze. Rrète a jidde se iacchijene leGhati occidendale, 'nacatene monduose ca scucchie 'a vanne costiere de l'ìrtechiane d'u Deccan. Le spustamènde verse est sonde rese assaje difficele da le ripide pendice d'a catene monduose.
'A cetata de Mumbai jè acchijate jndre 'na vanne da 'uclime tropecale. 'Atemberature medie annuale jè de 26,7 °C. Le temberature sonde moderate d'a vicinanze d'u mare e non ge subiscene 'mbortande cangiaminde duranne 'u corse de l'anne.
'U mise cchiù fridde jè scennàre, cu 'na medie de 23,9 °C a metate mise.
Lemonsone 'mbluenzane sije 'a temberature c'u clime. 'A staggione de le monsone (chatur-mas, o “quàtte mise”) normalmènde accumenze a ll'inizie de sciùgne e spicce ad 'a fine de settèmmre. Le precipitazzione pòtene arrevà a le 1.700 millimetre jndr'ô corse de quiste mise, 'u 95% d'u totale annuale. Le mise de ottommre e novèmmre sonde augualmènde calle, pure ce cu picche precipitazzione.
Cu temberature masseme sciùrnalière de cchiù o mène 28 °C, le mise da decèmmre a febbrare sonde asciutte e 'nu picche mène calle respette ad 'u periode marze-másce, quanne le temberature medie masseme arrevane fine a 33 °C e aumènde 'u tasse de umiditate.
Fine da ll'inizie d'a colonizzazione bretànneche, Mumbai ha canosciute 'na granna crescite d'a popolazzione. De le 10.000 crestiáne jndr'ô1661 s'ète passate a 'na cifre dice vôte cchiù ìrte jndr'ô1764, cchiù o mène 100.000. Jndr'ô1845 'a cetata tenève già mmienze miglione de crestiáne. Jndr'ô prime cenzimènde jndr'ô1864 s'ère arrevate a 817.000. 'Mbrà lle anne ‘60 e ’90 d'usèchele XIX, 'a popolazzione jè diminuite a cause de varie epidemie. Jndr'ô1911, 'a popolazzione de Bombay ha superate 'u miglione de crestiáne.
'A trasùte jndr'â municepaletata de Bombay de otre vanne 'nzeccate jndr'ô1950 e cchiù nnande jndr'ô1957, ha fatte aumendare 'a vanne cumannate d'a cetata e, de conseguenze, 'a popolazzione totale. Le cifre ufficiale d'a popolazzione aumendarene arrète de dice vôte 'mbrà 'u1911 e 'u1991, quanne 'a cetata, pure senze cundà le periferie, ha superate le dice miglione de crestiáne. 'A popolazzione jndr'ô2005 jève de 12,7 miglione de crestiáne. 'A vanne metropuletane de Mumbai ne tenève 19,5 miglione, ca parlanne 'ndermine de paragone jè cchiù ìrte a quède de lle ’ndereCile (18.100.000) e quase auguale a quèdde de ll’Australie (21.320.000), o cummeLombardia,Veneto,Piemonte eLiguria mise 'nzime.
'A tavele aqquà d'abbasce mostre 'a popolazzione jndr'â lle varie anne. Le datère fine ad 'u1845 sonde sule stime, mendre le datère 'mbrà 'u1864 e 'u2001 sonde basate sus a lle resultate d'u cenzimènde d'a popolazzione e 'u2005 jè calcolate accumenzanne da le cifre d'a crescite.
Le edifice cchiù ìrte de Mumbai (e de totte l'Indie) sonde leImperial towers, spicciate de quagghià ed inaugurate jndr'ô2010. 'U lòre primate ha ddà spiccià jndr'ô 2014 quanne honne a spiccià le fatije de quagghiamènde de otre edifice ca le supereranne 'n'ìrtezze.
Mumbai jè 'nu 'mbortande punde sije pe' le comunecazziúne autostradale, ca pe' le terminale de le autobus 'nderurbane. Tène 'u cchiù granne puèrte indiane, collegate tramite 'u sisteme ferroviarije ed aerèe c'a vanne rumanènde d'u paìse. Jndr'ô1920 ha accumenzate a fatijà 'u prime aeropuèrte de ll'Indie bretànneche. 'UChhatrapati Shivaji International Airport de ôsce, inaugurate jndr'ô1971, jè 'u cchiù granne d'u Paìse parlanne de tranzite. Le vole nazionale partone da 'u "National Airport di Santa Cruz".
A Mumbai se iacchijene doje linee prengepále d'a rezze ferroviarije, quèdde ca se spànne a nord e a ovest, 'aWestern Railway, e quèdde de le reggione oriendale, cendrale e meridionale, 'aCentral Railway. Le trene ca lassane quèste urteme linee partene d'astazione ferroviarije Chhatrapati Shivaji, une de le cchiù traffecate de ll'Indie e ca da 'u2004 ha accumenza te a fàce parte de lePatrimonie de l'umanetate de ll'UNESCO. Otre trene ca collegane Mumbai a sud ausane 'a stazioneDadar, mendre quidde ca vonne a nord-ovest tènene cumme terminale 'a stazione cendrale d'a cetata.
'A cetata cunde sus a 'na rezze granne assaje demetropuletane e ferrovije suburbane.