Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Zumbe a 'u condenute
Uicchipèdie
Cirche

Frange

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

«Liberté, Égalité, Fraternité»

(Franghèze, Uguaglianze, Fratellanze - MotteRevoluzionarije Frangese)
Frange
Frange - Localizzazione
Frange - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche Frangese
Nome ufficialeRépublique française
Lènghe ufficialefrangese
CapitaleParigge  (2.203.817[1] ab. / scennàre 2009)
Politiche
Forme de governeRepubbleche semipresidenziale
PresidendeEmmanuel Macron
Prime MinistreSébastien Lecornu
'Ndipendenze496
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre19451
Membre permanènde d'uCdS
Trasute jndr'à l'UE25 marze1957.2
Superficie
Totale675.417km²; sule 'a Frange metropolitane: 543.965 km² (47º)
% de le acque0,26%
Popolazzione
Totale65.447.374 crestiáne[2]; sule 'a Frange metropolitane: 62.793.432 ab. (scennàre 2010) (20º)
Denzetà115 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Frange
Sciugrafije
ContinendeEurope ,Americhe cendrale (Caraibe) ,Americhe meridionale (Guyana fr.),Africa (Réunion) ,Oceanie (Terre australe e antartiche frangese)
Fuse orarieUTC+1
UTC+2 jndr'àore legale ;UTC-4 (Martiniche e Guadalupe) ;UTC-3 (Guyana fr.) ;UTC+4 (Réunion)
Economie
ValuteEuro ;Franghe CFP (Polinesie Frangese, Nuève Caledonie, Wallis e Futuna)
PIL (nominale)2,130,383[3] milione de $ (2008) ()
PIL pro capite (nominale)34,205[3] $ (2008) (24º)
ISU(2007)0,961 (ìrte) ()
Varie
CodeceISO 3166FR, FRA, 250
TLD.fr,.eu[4]
Prefisse tel.+33. ³
Sigle autom.F
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionale'A Marsigliese
Feste nazionale14 luglie
Frange - Mappe
Frange - Mappe
1Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'ONU jndr'ô1945.2Membre funnatore.³'AValle Stritte ause 'uprefisse telefoneche d'u destritte deSusa, appartenènde ad 'u combartimènde deTorino (0122).
 
Cange le date sus Uicchidate ·Manuale

'AFrange (jndr'ôfrangeseFrance), ufficialmèndeRepubbleche Frangese (jndr'ô frageseRépublique française), jè 'nuState membre de ll'Aunìone europèe. Acchiate jndr'à ll'Europe occidentale, confine ccuBelge,Lussemburghe,Germanie,Svizzere,Itaglie,Monache,Andorra eSpagne.

'U Paise tène 'na superficie de 543.965 km² e 'na popolazzione de cchiù de 61 miglione de crestiáne, ca 'nghiànane respettivamènde a 675.417 km² e 65,4 miglione de crestiáne, ce se pigghiane n'considerazione pure le departemènde e le territorie d'oltremare d'Americhe, Asie e Oceanie[5]. Ccu quiste urteme 'a Frange jè 'u seconne State cchiù gruèsse (nnande ad 'aRussie) ed 'u terze cchiù populate d'Europe (nnande ad 'a Russie ed 'a Germanie). Attraverse 'u soje Presidende d'a Repubbleche,Copringepe di Andorra 'nzieme ad 'uvescove catalane deUrgell, 'a Frange esercite pure 'nu putere de fatte sus d 'uPrengepáte d'Andorra.

De totte le prengepále Statère Europèe, jè quidde de cchiù andìche formaziune[6]. Membre d'uConziglie d'Europe jè une de lle pajèsere funnatore de ll'Aunìone europèe, d'azone euro e de llearee Schengen. Jè une de le cinghe membre permanènde d'uConziglie de sicurezze de le Naziune Aunìte e fàce parte de lle uètte Pajèsere cchiù 'ndustrializzate d'u Munne (G8), de ll'Organizzazione pe' 'a Cooperazione ed 'ô Sveluppe Economeche (OCSE), d'aFrangofonije e de ll'Aunìone latine. Jè returnate a fàce parte, da 'u2002, d'aNATO (da cui ère ascìte jndr'ô 1966) e jè ôsce a die 'a terze putènze nucleare mondiale, rrete a lleStatère Aunìte ed 'aRussie.

La sojecapitaleParigge, ce jè pure 'a cetate cchiù populose e 'mbortande d'ô State ed 'a prengepále mete turisteche jndr'à Frange e jndr'ô munne (ccu 45 miglioni de visitande).

'Ufrangese ète 'alènga ufficiale d'aRepubbleche, me se cundane 77 lènghe reggionale[7]. 'Areleggione cchiù deffuse 'Mbrange jè 'ucattolicesime (da 'u 51% ad 'u 64% d'a popolazzione)[8], tuttavije 'na proporziune segnefecateve de le cattoleche èteagnosteche; 'u 32% d'a popolazzione jèatee[9].

Paise assajeromanizzate, ha state 'u luèche de nascite, jndr'à ll'etate medievale, de dò fiorende civiltate (une jndr'à Frange settendrionale e ll'otre, de matriceoccitane, jndr'àProvenze eLèngadoche). 'U paise ha subbìte le 'nfluenze d'uRenascimènde tagliáne, e, jndr'ôXVII sèchele (Grand Siècle), ha sveluppate 'na forme de classicisme origgenale ca s'ète 'mboste jndr'à llearte e jndr'ô penziere. Cchiù 'mbortande cendre de ll'Illuminisme, ha 'nfluenzate lerevoluzione americane, e attraverse 'aRevoluzione frangese ha date 'nu slange e 'nu esebie de democrazie jndr'ô munne, purtanne valore defranghèzze,uguaglianze, efraternetate, e delaicitate (da 'u1905). 'Mbrà 'udiciottesime eXIX sèchele, 'a Frange avève ccrejète 'nu 'mbere coloniale de grannisseme proporziune, ca, pe' 'na vanne, ha cunzervate 'a lènga ed 'a culture d'a madrepatrije (Canada,Africa ex-frangese e quacche vanne d'uMedie Oriende, de ll'Asia e d'uPacifiche).

'A Frange ète ôsce a die 'a quinde putènze economeche mondiale, rrète a lleStatère Aunìte d'Americhe,Cine,Giappone, eGermanie ed 'a secone jndr'à Europe (subbète rrète ad 'a Germanie). Le ìrte levèlle de reddite d'a soje popolazzione, 'na legislaziune sociale partecolarmènde avanzate e 'na amministrazione pubbleche efficiende n'honne fatte une de lle statère ccu 'a qualetate d'a vite migliore ad 'u munne. 'U paise jè pure, grazzie a lle soje numerose bellezze naturale, storeche ed artisteche, 'a prime mete turisteche 'ndernazionale (79 miglioni de visitature jndr'ô2006 seconne l'Organizzazione Mondiale d'u Turisme)[10].

Culture

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche le vôsceAcadémie française,Cucine frangese,Cineme frangese eArchitetture frangese.

Embleme d'a Frange

[cange |cange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche le vôsceEmbleme d'a Frange eMarianne.

Festivitate

[cange |cange 'a sorgende]
DateNome TarandíneNome d'u luècheNote
1º scennàreCapodanneJour de l'An 
-PaschePâquesDumèneche, data ca pòte cangià (non g'ète 'na feste pubbleche)
-Lunedìe de PascheLundi de Pâques'u lunedìe nnande Pasche
1º másceFeste d'a fatijeFête du Travail 
8 másceSciùrne d'a vittorieVictoire 1945fine d'aseconne uerre mondiale
-AscensioneAscensionsciuvedìe, 40 sciùrne nnande Pasche
-PendecostePentecôteumèneche, 50 sciùrne nnande Pasche (non g'ète 'na feste pubbleche)
-Lunedìe de PendecosteLundi de Pentecôte'u lunedìe nnande Pendecoste (non g'ète cchiù 'na feste pubbleche)
14 luglieFeste naziunaleFête NationalePrese d'a Bastiglie
15 agusteAssunzione de MarijeAssomption 
1º novèmmreOgnessandeToussaint 
11 novèmmreSciùrne de le veterane
Sciùrne de ll'armistizie
Sciùrne d'u recorde
Armistice 1918Fine d'aprime uerre mondiale
25 dicembreNatèleNoël 

Classifeche 'ndernazionale

[cange |cange 'a sorgende]

Organizzaziune 'ndernazionale

[cange |cange 'a sorgende]

'A Frange ète 'nu membre de:Conziglie d'Europe,EBRD,NATO,OCDE,OSCE,UE.

Note

[cange |cange 'a sorgende]
  1. [1]
  2. Bilange demografeche 2009
  3. 3,03,1Report IMF, suimf.org.
  4. Oltre a.fr, assaje otredominie de prime levèlle 'Ndernètte sonde ausate jndr'à lle departemènde e territorie d'a Frange d'oltremare:.re,.mq,.gp,.tf,.nc,.pf,.wf,.pm,.gf e.yt. Inoltre, 'a Frange ause pure.eu, condivise ccu lle otre membre de ll'Aunìone europèe.
  5. Cifre pe' totte 'a Repubbleche frangese da 'uBilange demografeche 2009, de cui 62.793.432 crestiáne jndr'àFrange metropolitane
  6. Etat et nation dans l'histoire de l'Europe (Broché) di Hagen Schulze, Seuil, 1998, 400 p.
  7. Rapporte de ll'abbbrìle1999 d'u professore Bernard Cerquiglini, preparate n'vije de 'na ratifeche d'aCharte européenne des langues régionales ou minoritaires.
  8. Sondagge CSA realizzate sus a 'nu cambione rappresendative de crestiáne
  9. Studie comblete sus 'a credenze releggiose
  10. https://web.archive.org/web/20131210224321/http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/indicators/ITA_top25.pdf
  11. (EN)Rapporte de lle Naziune Aunìte

'Ndruche pure

[cange |cange 'a sorgende]

Otre puggette

[cange |cange 'a sorgende]

Altri progetti

Condrolle de autoritàVIAF(EN264091107 ·SBN(IT, ENVIAL001104 ·LCCN(ENn79006404 ·GND(DE4018145-5 ·BNF(FRcb152383070(data) ·J9U(EN, HE987007552533205171 ·NDL(EN, JA00563689

Collegaminde fore a Uicchipèdie

[cange |cange 'a sorgende]
V · 'N · C
State d'u munne ·Europe
bandieraAlbanie ·bandieraAndorre ·bandieraArmenie[1] ·bandieraAustrie ·bandieraAzerbaigian[2] ·bandieraBèlge ·Russie Vianghe Russie Vianghe ·bandieraBosnie-Erzegovine ·Bulgarie Bulgarie ·bandieraCipre[1] ·Cetate d'u Vaticane Cetate d'u Vaticane ·bandiereCroazie ·Danemarche Danemarche ·bandieraEstonie ·Finlandie Finlandie ·bandieraFrange ·George George[2] ·Germanie Germanie ·bandieraGrecie ·Irlanne Irlanne ·bandieraIslanne ·Itaglie Itaglie ·bandieraKazakistan[3] ·Lettonie Lettonie ·Liechtenstein Liechtenstein ·bandieraLituanie ·bandieraLussemburghe ·Macidonie d'u Nord Macidonie d'u Nord ·bandieraMalte ·Moldavie Moldavie ·Monache Monache ·bandieraMondegnure ·Norveggie Norveggie ·Régne de le Pajèsere Vasce Régne de le Pajèsere Vasce ·bandieraPulonie ·Purtugalle Purtugalle ·Regne Aunìte Regne Aunìte ·bandieraRep.Ceche ·Romanie Romanie ·Russie Russie[3] ·bandieraSan Marine ·bandieraSerbie ·bandieraSlovacchie ·bandieraSlovenie ·Spagne Spagne ·Svezzie Svezzie ·bandieraSvizzere ·Turchie Turchie[3] ·bandieraUcraine ·bandieraUngherie
State a riconoscimende limitatebandieraAbcasia[2] ·Artsakh Artsakh[1] ·Cipre d'u Nord Cipre d'u Nord[1] ·RP de Doneck RP de Doneck ·bandieraKosovo ·RP de Lugansk RP de Lugansk ·bandieraOssezia d'u Sud[2] ·bandieraTransnistria
Dipendenze
DanemarchebandieraIsole Fær Øer
Regne AunìteRegne AunìteAkrotiri e Dhekelia[1] ·Gibilterre Gibilterre ·Guernsey Guernsey ·Jersey Jersey ·Isole de Man Isole de Man
  1. 1,01,11,21,31,4State o dipendenze fisicamente asiatiche ma a volte considerate europèe sotte 'u profile antropiche
  2. 2,02,12,22,3State cu territorije d'u tutte o in parte inAsie seconde le diverse convenziune sciugrafiche
  3. 3,03,13,2State cu 'a maggior parte d'u proprie territorije inAsie
V · 'N · C
Europa AunìteStatère membre de ll'Aunìone Europee
bandieraAustrie ·bandieraBèlge ·Bulgarie Bulgarie ·bandieraRep.Ceche ·bandieraCipre ·bandiereCroazie ·Danemarche Danemarche ·bandieraEstonie ·Finlandie Finlandie ·bandieraFrange ·Germanie Germanie ·bandieraGrecie ·Irlanne Irlanne ·Itaglie Itaglie ·bandieraLettonie ·bandieraLituanie ·bandieraLussemburghe ·bandieraMalte ·Pajèsere Vasce Pajèsere Vasce ·bandieraPulonie ·Purtugalle Purtugalle ·Romanie Romanie ·bandieraSlovacchie ·bandieraSlovenie ·Spagne Spagne ·Svezzie Svezzie ·bandieraUngherie
V · 'N · C
NATO
StruttureConsiglie d'u Nord Atlandiche ·Strutture militare ·Comande e base ·Comande supreme de le putenze alliate in Europe ·Assemblèe parlamendare ·CEO CSW ·STANAG
CrestiàneSegretarie generale ·Presidente d'u comitate militare ·Comandante supreme alliate in Europe
PajèserebandieraAlbanie ·bandieraBèlge ·Bulgarie Bulgarie ·bandieraCanada ·bandiereCroazie ·Danemarche Danemarche ·bandieraEstonie ·Finlandie Finlandie ·bandieraFrange ·Germanie Germanie ·bandieraGrecie ·bandieraIslanne ·Itaglie Itaglie ·Lettonie Lettonie ·bandieraLituanie ·bandieraLussemburghe ·bandieraMondegnure ·Macidonie d'u Nord Macidonie d'u Nord ·Norveggie Norveggie ·Pajèsere Vasce Pajèsere Vasce ·bandieraPulonie ·Purtugalle Purtugalle ·Regne Aunìte Regne Aunìte ·bandieraRep.Ceche ·Romanie Romanie ·bandieraSlovacchie ·bandieraSlovenie ·Spagne Spagne ·bandieraStatère Aunìte d'Americhe ·Svezzie Svezzie ·Turchie Turchie ·bandieraUngherie
VarieAlfabbete fonetiche ·Decorazione ·Nome in codece ·Vertice
Cronologgie d'a NATO
V · 'N · C
G8
bandieraCanada ·bandieraFrange ·Germanie Germanie ·bandieraGiappone ·Itaglie Itaglie ·Regne Aunìte Regne Aunìte ·Russie Russie ·bandieraStatère Aunìte d'Americhe
V · 'N · C
Conziglie de sicurezze de le Naziune Aunìte
Membre permanèndeState Aunìte d'Americhe ·Frange ·Regne Aunìte ·Cine ·Russie
Membre non permanèndeBosnie-Erzegovine ·Brasile ·Gabon ·Lìbbane ·Nigerie
PredecessoreState pe'innece de sveluppe umaneSuccessore
Svezzie8º puèsteSvizzere
Pigghjete da "https://roa-tara.wikipedia.org/w/index.php?title=Frange&oldid=151504"
Categorije:
categorije scunnute:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp