Agnesa (Antigona) Gongea Boiagi icãDada Thereza (Scopia,26 di Avgustu,1910 –5 di Yizmãciunj,1997, Calcutta) ira arbinesã sorã di njiluiame, unã aradã catholicã tsi nãsã singurã u-formã.Tu Xumedrulu 2003,Pãpãlu Ioannis Pavlu Dhefterlu le-proclãmã ti Macariosã, shi tora nãsã easte cunuscutã caMacariosa icãBeatificatã Dada Thereza diCatholitslji tu lumea tutã.
Dada Thereza easte faptã pi dzua di26 Avgustu1910 tu Mãhãlãlu armãnescu tuScopia (atumtse tu Imperia Otomana) sum numã Agnesa Gongea (di Antigona) Boiagi. Ira criscutã tu unã familia avutã arbinesã catholicã (dupu vãrã si-spunã cã sade dada a Gongealjei ira catholica arbinesã, shi dupu moarte-a tatãljei nãsã ãlj-turnã fumeljlji a ljei tu piste catholicã). Familia alNicola Boiagi (tatãlu al Dada Thereza) ira ghine cunuscutã familia armãneascã cu zãrtsinã di metropola armãneascãMoscopole, s-minduiashce cã orighina a tatãlui poate s-hibã sh-di arbinesã diPrizren,Cosova. Sã-shcie cã tatãlu al Dada Therezã ira aproape cu familia apothecarã armãneascã Shcodreanu, cu zãrtsinã diShcodra (Scutari), azã tuArbinishia. Cama nalile documente cai le-are D-l Stoian Trencevski, spun cã Nicola Boiagi ira reprezentantu-acomunitatiljei armãneascã tu Adunare-a Cãsãbãlui Scopia. Dada Therezã ira criscutã tu unã atmosferã multu relighiozã. Pi ilichie di nao anj, tatã-a ljei muri. Nica pi ilichia di 12 di anj, dupu biografia scriatã di Joan Graff Clucas, tu anjlji di tinireatsa, Agnesa avea mare interes ti bana a misionarlor shi lucurlu a lor tuBengal shi adrã detsizia s-bãneadzã cã cãlughiarã (arãdãntsiosã). Detsizie atsea dit sone u adrã pi 15 di Avgustu, anlu 1928 cãndu s-plãcãrse tu hramlu a Viryirãljei Lae di Letnica (azã tu Cosova) iu s-duse multu ta s-facã hãgilãche.
Pi ilichie di 18 di anj, s-duse la Sorlji di Loreto ca misionarã. Vãrãoarã nu-lj vidzu dada a ljei shi sorã a ljei.
Agnes protã s-duse tuOpãtie Loreto tu Rathfarnham,Irlanda ta sã-nveatsã Anglica, limba tsi Sorlji di Loreto lji-nvitsarã fumeljlji tsi s-dusea tu sculiile tuIndia.
