Din francezăsubjuguer.

• AFI:/sub.ʒuˈga/

1. (v.tranz.) asupune oțară, unpopor (prinforțaarmelor); arobi, acuceri.

   Asubjuga un popor străin.

2. apune îndependență (economică,politică etc.)față decineva, arăpilibertatea șiindependențacuiva; adomina, aînrobi, aexploata.

   Asubjuga întreaga Galie.

3. (fig.) aexercita asupracuiva oinfluență, oatracțiecovârșitoare;p. ext. afermeca, acuceri.

Dinsubjuga.

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentrusubjuga.

• DEX online