Din latinălinea, italianălinea, germanăLinie, francezăligne.

• AFI:/ˈli.ni.e/

1. trăsăturăsimplă șicontinuă (deforma unuifir)făcută pe osuprafață cutocul, cucreta, cucreionul etc.
2. (mat.)traiectoriedescrisă de unpunctmaterial într-omișcarecontinuă sau deintersecția a douăsuprafețe.
3. trăsăturăreală sauimaginară careindică olimită, odirecție sauleagă (pe ohartă, pe unplan etc.)diferitepuncte înspațiu.
4. (fam.) fiecare dintresubdiviziunilegradelormarcate pe untermometru;liniuță.
5. riglă.
6. unitate demăsură delungimefolosită înțărileromânești,egală cu azeceaparte dintr-undeget.
7. (livr.)rând decuvinte într-opaginăscrisă.
8. succesiune,serie astrămoșilor sau adescendenților;filiație.
9. sistem (sauparte a unuisistem) defortificații, deadăposturi și debarajemilitaredestinate săîntăreascăapărarea unuiteritoriu, a unuipunctstrategic etc.
10. (adesea urmat de determinări care arată felul)ansamblu alinstalațiilor și alrețelei deșine pe carecirculătrenurile,tramvaiele saumetrourile;porțiunedelimitată dintr-o asemenearețea.
11. itinerar,traseu (al unuiserviciu detransport).
12. direcție,sens.
13. ansamblu defire, decabluri etc. carefaclegătura între două sau mai multepuncte.
14. (mai ales la pl.)trăsăturăcaracteristică ce dăforma,aspectul,caracterul unuiobiect, al unuitot, înspecial al uneifiguri;contur,profil.
15. (fig.)trăsăturăfundamentală,punctesențial (ale uneiprobleme).
16. (fig.)orientareprincipală,direcție a unuicurent, a uneiopinii etc.
17. (urmat de determinări introduse prin prep. „de”)fel,chip,mod;criteriu.

    Linie de conduită.

Dinlinia.

• AFI:/liˈnje/

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentrulinia.

• elini

• DEX '98 viaDEX online