Semn convențional meteorologic pentruninsoareFulgi de zăpadă
Zăpada (numită șiomăt saunea) este oformăsolidă deprecipitație, care nu este nimic altceva decâtapăînghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește „ninsoare”. Deoarece este compusă din particule mici, zăpada este unmaterial granular. Are o structură deschisă și moale, cu odensitate scăzută. Supusă uneipresiuni, densitatea zăpezii poate crește princompactare, așa cum se întâmplă de exemplu în straturile inferioare ale unei cantități mari de zăpadă.
Zăpada se formează de obicei cândvaporii de apă trec prin procesul dedepoziție înaltă înatmosferă la temperaturi mai scăzute de 0 °C (sau 32 °F).
Zăpada reflectă peste 90% dintrerazele ultraviolete înapoi înatmosferă. Din acest motiv, persoanele expuse o perioadă îndelungată la lumina reflectată de zăpadă manifestă un disconfort la nivelulochilor (mâncărimi, lăcrimare intensă etc.) denumitoftalmie (orbirea zăpezii).
Zăpada este foarte benefică înagricultură. Stratul de omăt protejează culturile de temperaturile scăzute aleiernii, iar topirea acestuia la începutulprimăverii asigură un nivel optim de apă.
Igluul definește, în limba de proveniență, orice tip de casă, indiferent de materialul folosit pentru construcția ei. Termenul provine dinlimba inuit și a fost preluat de majoritatea populației cu sensul de „casă din zăpadă/gheață”.
Temperatura din interiorul unui iglu poate atinge și 16 °C doar folosind căldura degajată de corpurile rezidenților. Acest tip de construcție îi proteja pe inuiți de temperaturi care coborau constant chiar și până la −45 °C.
Tunurile de zăpadă care creează zăpada artificială au fost inventate în 1950 și au început să fie utilizate pe scară largă în anii '70. Consumul mare de electricitate și prețul echipamentelor limitează folosirea lor pe scară largă, deși din ce în ce mai multe stațiuni montane se bazează pe aceste utilaje pentru a-și mulțumi clienții.
