Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Wolfram

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedețiWolfram (dezambiguizare).
Wolfram

TantalWolframReniu
Molibden
 

74
W
 
        
        
                  
                  
                                
                                
W
Seaborgiu
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume,Simbol,NumărWolfram, W, 74
Serie chimicămetale
Grupă,Perioadă,Bloc6, 6, d
Densitate19250kg/m³
Culoareargintie
Număr CAS7440-33-7[1][2] Modificați la Wikidata
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică183,84u
Rază atomică135 (193)pm
Rază de covalență146pm
Rază van der Waalspm
Configurație electronică[Xe] 4f145d46s2
Electroni penivelul de energie2, 8, 18, 32, 8, 6
Număr de oxidare6, 5, 4, 3, 2
Oxid
Structură cristalinăcubică
Proprietăți fizice
Fază ordinarăsolid
Punct de topire3422 °C 3695 K
Punct de fierbere5555 °C 5828 K
Energie de fuziune35,4kJ/mol
Energie de evaporare824kJ/mol
Temperatură critică K
Presiune critică Pa
Volum molar9,47 · 10-6m³/kmol
Presiune de vapori4,27
Viteza sunetului5174 (long.), 2900 (trans.)m/s la 20°C
Forțămagnetică
Informații diverse
Electronegativitate(Pauling)2,36
Capacitate termică masică130J/(kg·K)
Conductivitate electrică18,9 · 106S/m
Conductivitate termică174W/(m·K)
Primaenergie de ionizare770kJ/mol
A 2-aenergie de ionizare1700kJ/mol
A 3-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_3}}}kJ/mol
A 4-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol
A 5-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol
A 6-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol
A 7-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol
A 8-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol
A 9-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol
A 10-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
SimbolANT1/2MDEdPD
MeV
182W26,3 %stabil cu 108neutroni
183W14,3 %stabil cu 109neutroni
184W30,67 %stabil cu 110neutroni
186W28,6 %stabil cu 112neutroni
Precauții
NFPA 704
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modificătext Consultați documentația formatului
Inflamabil
Wolfram

Wolframul (numit șitungsten) este unelement chimic din grupametalelor situat în poziția 74 întabelul periodic al elementelor. Simbolul chimic este "W". Wolframul este un metal cu luciu alb-argintiu, ce cristalizează în sistemul cubic cu volum centrat fără a mai avea și alte forme alotropice. Foarte dur, wolframul nu estecasant ci devine ductil în stare pură păstrându-și în același timp rezistența. Are odensitate remarcabil de mare și anume 19,3 grame pe centimetru cub. Din toate metalele pure,punctul lui de topire este cel mai ridicat, iarpunctul lui de fierbere este al doilea ca mărime (dupăcarbon). Utilitatea lui cea mai cunoscută este cafilament înbecuri electrice.

Istoria și etimologia

[modificare |modificare sursă]

Însecolul XVI mineralologulGeorgius Agricola dinFreiberg a descris existența unui mineral care îngreuna extracția de cositor. Segmentul "wolf" (lup) din denumirea wolframului de aici provine, deoarece "mânca" cositorul ca un lup. Georgius Agricola îl numealupi spuma.[3]

Denumirea detungsten înengleză șifranceză este derivată dintung sten (însuedeză "piatră grea"). În Suedia denumirea se referea însă lawolframat de calciu. Wolfram pur a fost produs prima dată în1783 de către frații spanioliFausto șiJuan José Elhuyar prinreducția detrioxid de wolfram din wolframit.

Proprietăți fizice

[modificare |modificare sursă]

Wolframul este un metal maleabil, ductil și în stare pură extrem de rezistent. Ceea ce este extraordinar la acest metal observăm prin faptul că rezistența la rupere a unei sârme de wolfram poate ajunge până la 400 daN/mm², rezistență ce se menține chiar și la temperaturi mai mari de 770 °C. Datorită ductibilității sale, din 100 g de wolfram se poate obține o sârmă lungă de 40 km.

Proprietăți chimice

[modificare |modificare sursă]

Wolframul este un metal puțin reactiv. El nu este atacat deapa regală sau de acidul fluorhidric, în lipsă de oxigen nu se dizolvă în soluțiile sărurilor alcaline (amoniac, hidroxid de sodiu sau potasiu). Totuși nu rezistă la acțiunea compușilor oxidanți precum: acidul azotic sau cloratul de potasiu. Pulberea acestui metal poate fi aprinsă; în rest este stabil față de aer, apă și halogeni bineînțeles cu excepția fluorului (nemetal care reacționează cu toate elementele inclusiv unele gaze nobile). Reacționează și la cald și la rece cu azotul. Alți compuși interesanți sunt carburile (W2C,WC și W2C3)ce se aseamănă prin duritate cu diamantul.

Resurse

[modificare |modificare sursă]
Wolframit din Portugalia

Procentajul de wolfram în scoarța pamântului este de circa 0,0001 g/t[4], sau 0,0064 procentaj de greutate (Valoarea Clarke). Wolframul nu apare în formă curată, ci în formă deoxizi și wolframate. Cele mai importante minereuri de wolfram suntwolframit (Mn, Fe)WO4 șischeelit CaWO4. Alte minereuri de wolfram suntstolzit PbWO4 șituneptit WO3 · H2O.

Zăcămintele cele mai importante se găsesc înChina,SUA,Korea,Bolivia,Kazahstan,Rusia,Austria șiPortugalia. Volumul total de wolfram în zăcămintele pe pământ se apreciază actualmente ca fiind 2,9 de milioane de tone de wolfram pur.

În anul2006 producția globală de wolfram era de 73.300 t. Cel mai mare producător de wolfram este China cu circa 80% (62.000 t/an) din producția globală anuală.

Utilizarea

[modificare |modificare sursă]
Filament din Wolfram al unui bec de 200W

Datorită punctului de fuziune ridicat (peste 3000  °C) este întrebuințat pentru construirea filamentelor de la lămpile cu incandescență, filamentele tuburilor electronice, anozii tuburilor radiogene (veziAparat roentgen) și a tuburilor electronice de putere mare. Wolframul are o densitate și o duritate foarte mare, lucruri care îl fac utilizat la construcția de capete tăietoare la mașini de forat, la burghie. Se aliază cu oțelul (2-3%) pentru obținerea unor oțeluri speciale, foarte dure, care se uzează greu, metalul în stare pură fiind casant.

Datorită densității sale mari wolframul este folosit și pentruecranaje ca protecție de raze. Efectul de ecranaj este mai bun decât cel alplumbului, dar este mai rar folosit datorită costurilor mai mari și pentru că wolframul e greu de prelucrat.

Tot datorită densității sale mari, wolframul este utilizat pentrumuniție anti-blindaj.Proiectile din carbid de wolfram, cu nucleu din carbid de wolfram (munițieAPFSDS), sau conținând multe săgeți mici de Wolfram (munițieAHEAD - Advanced Hit Efficiency And Destruction, care este un tip de munițieABM - Air Burst Munition) sunt mai costisitoare decât cele corespunzătoare dinuraniu sărăcit, dar nu sunt toxice și nici radioactive ca acesta.

Fiziologie

[modificare |modificare sursă]

Dupa cunoștințele actuale wolframul nu este toxic. Cazuri decancer pulmonar la muncitori din firme producătoare și care prelucrează metale tari s-au dovedit a fi cauzate decobalt.[5]În încercări cu animale s-a constatat că cea mai mare parte a wolframului care ajunge în corp este excretat prinurină. Doar o foarte mică parte se depozitează înrinichi și înoase.[6]

Note de securitate

[modificare |modificare sursă]

În formă de praf wolframul se aprinde ușor. Sub formă compactă nu arde.

Compuși

[modificare |modificare sursă]

Oxizi

[modificare |modificare sursă]

Wolfram formează mai mulți oxizi[7]:

Alți compuși

[modificare |modificare sursă]
  • acid wolframic H2WO4
  • wolframat de sodiu Na2WO4
  • wolframat de zirconiu ZrW2O8 - una din puținele substanțe care se contractă la încălzire
  • bronz de wolfram NaxWO3
  • wolframat de calciu CaWO4
  • carbură de wolfram WC - există și dicarbură de wolfram W2C.
  • hexafluorură de wolfram WF6
  • wolframat de plumb PbWO4

Utilizări ale compușilor

[modificare |modificare sursă]

Carbura de wolfram se folosește ca reflector deNeutroni laarme nucleare pentru a reducemasa critică. Carburi de wolfram se folosesc în prelucrarea materialelor datorită durității lor. Datorită durității și densității mari se folosesc și la muniții anti-blindaj.Wolframate se utilizează pentru impermeabilizări pentru a le face rezistente la temperaturi mari.În industria ceramică și în pictură se folosesc culori bazate pe pigmenți care conțin wolfram.Wolframat de plumb se utilizează cascintilator modern înfizica particulelor elementare.

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^tungsten (în engleză),Global Substance Registration System, accesat în 
  2. ^CAS Common Chemistry, accesat în 
  3. ^de Kluge:Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache, ed. 24, Berlin, Walter de Gruyter 2002, pag. 995–996.ISBN 3-11-017473-1
  4. ^dedtv-Atlas zur Chemie, vol 1, pag. 243
  5. ^enAgency for Toxic Substances & Disease Registry: Toxicologic Profile for Tungsten (verificat în 22. februarie 2009)
  6. ^en George Kazantzis și Per Leffler înHandbook on the Toxicology of Metals (Third Edition), 2007, pag. 871–9
  7. ^de Dr. Heinrich Remy:Lehrbuch der Anorganischen Chemie vol. I + II, Leipzig 1973

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • D. Marian,Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988
  • Ovidiu Hătărăscu, METALELE ÎN EPOCA ACTUALĂ,editura Albatros,București,1982

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Metale alcaline
Litiu (3) •Sodiu (11) •Potasiu (19) •Rubidiu (37) •Cesiu (55) •Franciu (87) •Ununenniu (119)
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) •Magneziu (12) •Calciu (20) •Stronțiu (38) •Bariu (56) •Radiu (88) •Unbinilium (120)
Metale tranziționale
Scandiu (21) •Titan (22) •Vanadiu (23) •Crom (24) •Mangan (25) •Fier (26) •Cobalt (27) •Nichel (28) •Cupru (29) •Zinc (30) •Ytriu (39) •Zirconiu (40) •Niobiu (41) •Molibden (42) •Technețiu (43) •Ruteniu (44) •Rodiu (45) •Paladiu (46) •Argint (47) •Cadmiu (48) •Hafniu (72) •Tantal (73) •Wolfram (74) •Reniu (75) •Osmiu (76) •Iridiu (77) •Platină (78) •Aur (79) •Mercur (80) •Rutherfordiu (104) •Dubniu (105) •Seaborgiu (106) •Bohriu (107) •Hassiu (108) •Meitneriu (109) •Darmstadtiu (110) •Roentgeniu (111) •Coperniciu (112) •Nihoniu (113) •Fleroviu (114) •Moscoviu (115) •Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) •Galiu (31) •Indiu (49) •Staniu (50) •Taliu (81) •Plumb (82) •Bismut (83) •Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) •Siliciu (14) •Germaniu (32) •Arsen (33) •Stibiu (51) •Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) •Carbon (6) •Azot (7) •Oxigen (8) •Fosfor (15) •Sulf (16) •Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) •Clor (17) •Brom (35) •Iod (53) •Astatin (85) •Tennessin (117)
Gaze nobile
Heliu (2) •Neon (10) •Argon (18) •Kripton (36) •Xenon (54) •Radon (86) •Oganesson (118)
Lantanide
Lantan (57) •Ceriu (58) •Praseodim (59) •Neodim (60) •Promețiu (61) •Samariu (62) •Europiu (63) •Gadoliniu (64)Terbiu (65) •Disprosiu (66) •Holmiu (67) •Erbiu (68) •Tuliu (69) •Yterbiu (70) •Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) •Thoriu (90) •Protactiniu (91) •Uraniu (92) •Neptuniu (93) •Plutoniu (94) •Americiu (95) •Curiu (96) •Berkeliu (97) •Californiu (98) •Einsteiniu (99) •Fermiu (100) •Mendeleviu (101) •Nobeliu (102) •Lawrenciu (103)
Superactinide
Unbiunium (121) •Unbibium (122) •Unbitrium (123) •Unbiquadium (124) •Unbipentium (125) •Unbihexium (126) •Unbiseptium (127) •Unbioctium (128) •Unbiennium (129) •Untrinilium (130) •Untriunium (131) •Untribium (132) •Untritrium (133) •Untriquadium (134) •Untripentium (135) •Untrihexium (136) •Untriseptium (137) •Untrioctium (138) •Untriennium (139) •Unquadnilium (140) •Unquadunium (141) •Unquadbium (142) •Unquadtrium (143) •Unquadquadium (144) •Unquadpentium (145) •Unquadhexium (146) •Unquadseptium (147) •Unquadoctium (148) •Unquadennium (149) •Unpentnilium (150) •Unpentunium (151) •Unpentbium (152) •Unpenttrium (153) •Unpentquadium (154) •Unpentpentium (155)
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wolfram&oldid=16383194
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp