La Cafenea se discută numai subiecte legate deWikipedia în limba română; altfel de mesaje vor fi șterse. Întrebările și răspunsurile pe subiecte enciclopedice își au locul laOracol. Indicațiile privind „cum se face” se găsesc în paginaAjutor.
Introduceți subiecte noi sau răspundeți într-o conversație existentă:
Subiect nou: apăsați deasupra unde scrie „Adăugați un mesaj sau o întrebare”
Conversație existentă: apăsați pe „modificare” în dreptul secțiunii la care vreți să participați
La sfârșitul mesajului vă rugăm să vă semnați introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură și dată.
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginiiWikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.
Această pagină este arhivată automat deAndrebot cu ajutorul Pywikipediabot.
Setări
Nume: Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s Vechime maximă: old(30d) Contor: 6 Dimensiune maximă a arhivei: 1000M Număr minim de secțiuni: 5 Numărul minim de discuții de arhivat: 2
Clasa de mijloc - Clasa de mijloc se referă la o clasă de oameni aflată în mijlocul unei stratificări sociale, adesea definită de ocupație, venit, educație sau status social.The Economist a caracterizat clasa de mijloc ca având un venit net rezonabil și a definit-o ca începând din punctul în care oamenilor le rămâne aproximativ o treime din venit pentru alte cheltuieli decât cele pentru hrana de bază și adăpost.
Entropia și săgeata timpului - Entropia este una dintre puținele mărimi fizice care necesită o anumită direcție pentru timp, fapt numit uneori „săgeata timpului”. Pe măsură ce se merge „înainte” în timp, principiul al doilea al termodinamicii afirmă că entropia unui sistem izolat poate crește, dar nu și să scadă. Astfel, măsurarea entropiei este o modalitate de a distinge trecutul de viitor.
Clichetul brownian - Clichetul brownian este un experiment mental analizat pentru prima dată în 1912 de fizicianul polonez Marian Smoluchowski. El și-a închipuit o roată cu zbaturi minusculă și cu un clichet, care să extragă lucru mecanic din fluctuațiile aleatorii ale mișcărilor particulelor (pe care mecanica statistică le consideră echivalente cu căldura), cu încălcarea principiului al doilea al termodinamicii. Ca orice perpetuum mobile de speța a doua, el nu poate funcționa, iar laureatul Premiului Nobel Richard Feinmann a explicat de ce.
Ecuația propagării căldurii - Ecuația propagării căldurii este o ecuație cu derivate parțiale parabolică. Teoria ecuației căldurii a fost dezvoltată pentru prima dată de Joseph Fourier în 1822 cu scopul de a modela modul în care o cantitate precum căldura difuzează printr-o zonă dată. De atunci, ecuația căldurii și variantele sale s-au dovedit a fi fundamentale în multe părți ale matematicii pure și aplicate.
Energie durabilă - Se spune despre energie că este durabilă dacă „satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Definițiile energiei durabile au de obicei în vedere efectele acesteia asupra mediului, economiei și societății. Sursele de energie regenerabilă, cum ar fi energiile eoliană, hidraulică, solară și geotermică, deși pot și ele provoca daune mediului, sunt în general mult mai durabile decât sursele bazate pe combustibili fosili.
Reactor modular mic - Un reactor modular mic este un reactor nuclear de fisiune mic, conceput pentru a fi construit într-o fabrică, expediat și instalat la locul unde va funcționa și apoi folosit pentru alimentarea cu curent electric a clădirilor sau a altor obiective. Termenul de „mic” se referă la gabaritul și puterea lor, de 5–300 MW pe modul, iar cel de „modular” la construcția lor. Uzual ei sunt de tipul reactor cu apă sub presiune, folosind drept combustibil uraniu ușor îmbogățit, iar ca moderator apa.
Căldură evacuată - Tot felul de activități umane, sisteme naturale și toate organismele produc căldură. Conform celui de al doilea principiu al termodinamicii, din energia termică doar o parte poate fi extrasă sub formă de lucru mecanic, restul trebuind să fie evacuată într-un mediu mai rece. Căldura evacuată are o temperatură relativ mică, astfel că este mai puțin utilă, utilitatea ei depinzând de existența unei activități care poate folosi această căldură cu temperatură mică. Partea de căldură care nu mai poate fi folosită este disipată în mediul ambiant. Însă această disipare nu este urmarea unei neglijențe, ci a modului cum funcționează natura.
Fenomene de transport - În inginerie, fizică și chimie, fenomenele de transport se referă la schimbul de masă, energie, sarcină electrică, impuls și moment cinetic între sisteme. Au aplicații în mecanica mediilor continue și termodinamică, deoarece au un cadru matematic similar, iar paralelele dintre ele sunt exploatate în studiul fenomenelor de transport pentru a face conexiuni matematice foarte utile în analiza altui domeniu.
Curgere compresibilă - În dinamica gazelor o curgere compresibilă este o curgere în care apar modificări semnificative ale densității fluidului. Deși în natură toate curgerile sunt compresibile, unele dintre ele pot fi tratate drept incompresibile atunci când numărul Mach (raportul dintre viteza fluidului și cea a sunetului) este mai mic de 0,3. Studiul curgerii compresibile este important pentru aeronavele de mare viteză, motoarele cu reacție, intrarea cu viteză mare în atmosfera Pământului, conductele de gaze, sablarea abrazivă etc.
Bariera sunetului - Bariera sunetului este creșterea semnificativă a rezistenței aerodinamice și a altor efecte nedorite resimțite de o aeronavă sau alt obiect atunci când se apropie de viteza sunetului. Când aeronavele s-au apropiat pentru prima dată de viteza sunetului, aceste efecte au fost văzute ca fiind o barieră, făcând vitezele mai mari foarte dificil sau imposibil de realizat. Totuși, aceasta era doar o barieră tehnologică. Însă și acum este un regim de zbor în care rezistența la înaintare este surprinzător de mare.
Bang sonic - Un bang sonic este un sunet produs de undele de șoc create atunci când un obiect, de obicei un avion, se mișcă prin aer mai repede decât viteza sunetului. Bangurile sonice generează cantități enorme de energie sonoră, sunând similar cu o explozie sau cu un tunet. Trosnetul unui glonț supersonic sau pocnetul unui bici sunt exemple de bang sonic de intensitate mică.
Catherine de Parthenay - Catherine de Parthenay (1554–1631) a fost o umanistă franceză, cunoscută la vremea sa pentru angajamentul ei pentru calvinism. De origine nobilă, a fost instruită de François Viète în științe și geografie. A trăit în perioada domniei lui Henric al IV-lea și a beneficiat de Edictul de la Nantes. Măritată cu vicontele de Rohan, dintre copiii lor au trăit doi băieți, mareșalul Henri II de Rohan și amiralul Benjamin de Rohan, iar cele trei fete, ca și ea, au excelat în literatură.
Strat limită - În mecanica fluidelor și transmiterea căldurii stratul limită este un strat subțire de fluid la contactul cu peretele. În acest strat acționează forțe vâscoase (de frecare), care influențează esențial rezistența la înaintare al unui corp prin fluid și schimbul de căldură la suprafață. În tehnică se depun eforturi serioase pentru a reduce cât mai mult efectul stratului limită.
Paradoxul lui d'Alembert - Jean le Rond d'Alembert a demonstrat că elegantele ecuații ale lui Leonhard Euler privind curgerea fluidelor incompresibile ideale nu reflectau corect realitatea. În știință, existența unui paradox arată întotdeauna că teoria care îl generează nu reușește să modeleze corect realitatea. Paradoxul afirma că rezistența la înaintare a unui corp (de exemplu un avion) este nulă, contrar realității. Cauza era simplificarea excesivă a ipotezelor pe care se baza teoria, de exemplu că fluidul era unul ideal, ori în realitate nu este. Actual există teorii ale curgerii fluidelor care dau rezultate mult mai conforme cu realitatea.
Navigație cu vele - Din preistorie până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ambarcațiunile cu vele au fost principalul mijloc de comerț și transport maritim. Navigația se baza pe forțele care acționează asupra velelor, deoarece acestea își extrag puterea din vânt, lucrând atât în regim de aripă, cât și în cel de parașută. În urma înlocuirii pânzelor cu motoare navigația cu pânze a rămas ca activitate recreativă: sport (iahting), excursii de zi și croaziere.
Principiul acțiunii minime - Principiul acțiunii minime afirmă că dinamica unei mărimi fizice poate fi dedusă dintr-o singură mărime, numită „acțiune”, presupunând că valorile dinamice permit acțiunii să aibă o valoare optimă între două momente de timp date. Majoritatea ecuațiilor fundamentale ale fizicii pot fi formulate pornind de la acest principiu, în special în mecanica clasică, electromagnetism, teoria relativității și teoria cuantică a câmpurilor.
Reforma publicării revistelor academice - Reforma publicării revistelor academice este o pledoarie pentru schimbări în modul în care revistele academice sunt create și distribuite în era internetului și a publicării electronice. „Primăvara academică”, a fost o mișcare a universitarilor, cercetătorilor și savanților, care se opuneau drepturilor de autor restrictive și circulației revistelor academice tradiționale și promovau în schimb accesul deschis online.
Eliminare gaussiană - Eliminarea gaussiană este cel mai eficient algoritm pentru rezolvarea sistemelor de ecuații liniare cu multe ecuații și tot atâtea necunoscute prin aducerea matricei coeficienților la forma superior triunghiulară. Metoda era cunoscută din antichitate, dar a fost folosită intens abia în epoca modernă, în special după apariția calculatoarelor. Metoda mai este folosită și la calculul determinanților, inversarea matricilor și determinarea rangului lor.
Regula lui Cramer - Regula lui Cramer este o metodă matricială teoretică de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare cu același număr de ecuații și necunoscute. A fost numită astfel în onoarea matematicianului și fizicianului elvețian Gabriel Cramer (1704–1752). Metoda este foarte utilă în teoria și demonstrațiile din algebra liniară, însă nu și în calculele practice, unde eliminarea gaussiană este mult mai eficace.
Grupo Bimbo - Grupo Bimbo este o companie companie multinațională de panificație mexicană. Produce pâine, chifle și diverse produse de patiserie. Are o cifră de afaceri anuală de peste 20 de miliarde de dolari SUA. Activează în 35 de țări din America de Nord și de Sud, Europa, Africa și Asia, unde are peste 200 de fabrici de pâine, cu peste 150000 de angajați. Din 2023 activează și în România, unde a cumpărat companiile Vel Pitar și Trei Brutari.
Sistem de ecuații polinomiale - Spre deosebire de ecuațiile componente ale sistemelor de ecuații liniare abordate – destul de sumar – în ciclul preuniversitar, ecuațiile care formează un sistem de ecuații polinomiale sunt formate din expresii polinomiale, care conțin variabilele la puteri superioare. Rezolvarea unui astfel de sistem este mult mai dificilă, necesitând resurse de calcul mult mai mari și lovindu-se de instabilități numerice. Există câteva pachete software care rezolvă numeric astfel de sisteme.
Pisică de stuf – Răspândită prin Asia și puțin și în Africa, populează în principal zone umede.
Castelul Lány – În prezent reședința de vară a președintelui Republicii Cehe.
Parcul Național Delta Axios – Parc național de importanță avifaunistică: găzduiește cel puțin 299 de specii de păsări. 80–90 % din producția de midii din Grecia este produsă aici.
Popândăi:Popândău comun (pe cale de dispariție, găsit în Europa Centrală și de Est și în Asia Mică),Popândău pătat (critic pe cale de dispariție, găsit în Belarus, Republica Moldova, Polonia, Rusia europeană și Ucraina),Popândău mic (neamenințat cu dispariția, găsit din Europa de Est până în Asia Centrală)
Orbeți:Orbete transilvănean (pe cale de dispariție, endemic în centrul României),Orbete dunărean (critic pe cale de dispariție endemic în sudul României sau extinct),Orbete mare (neamenințat cu dispariția, găsit în Ucraina și Rusia),Orbete de nisip (pe cale de dispariție, endemic într-o regiune foarte mică din sudul Ucrainei)
Pont-écluse Saint-Amand – Pod ecluză din Verdun, departamentul Mesue, regiunea Grand Est, Franța.
Podul Mustaj-bei – Pod situat în așezarea Klepci din apropierea orașului Čapljina din Bosnia și Herțegovina, în stilul arhitecturii otomane a Bosniei și Herțegovinei.
Eđšeg – Folosit în trecut de către un club de tir sportiv, apoi lăsat în paragină și folosit de oameni fără adăpost și dependenți de droguri, iar în 2007 salvat de la demolare, acest castel-conac a fost în 2022 una dintre locațiile centrale pentru desfășurarea de evenimente culturale, când Novi Sadul devenise Capitală Europeană a Culturii.
Podul Păcii – Pod situat în Orașul Vechi din Tbilisi ce oferă un spectacol de lumini generat de miile de leduri de care dispune; a devenit o atracție turistică semnificativă și unul dintre reperele cel mai ușor recunoscute ale capitalei Georgiei.
Alex (papagal) –Papagal jaco (Psittacus erithacus) care a făcut subiectul unei cercetări întreprinse de cercetătoarea americanăIrene Maxine Pepperberg(en)[traduceți] pe o perioadă de 30 de ani (1977–2007). Conform cercetării lui Pepperberg, printre realizările lui Alex se numără faptul că putea identifica 50 de obiecte (în 1999) și cantități de cel mult șase, înțelegea concepte relative („la fel”, „diferit”, „mic”, „mare”) și eticheta obiecte după culoare, formă sau material și că a trecut teste care măsurau atingerea sub-stadiului 6 al luiPiaget privitor lapermanența obiectuală. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții)4 ianuarie 2026 04:08 (EET)Răspunde
Nu am multe articole, pe unele le-am dezvoltat destul de mult iar altele așteaptă o vreme mai bună.
Ciocârlia (post de radio) –post de radio cu numere(d) românesc din anii 1980 ce a mai funcționat puțin timp și după Revoluție, a cărei localizare a transmisiilor probabil este laBrănești, Ilfov. Genul acesta de posturi care transmit numere sunt mai puțin cunoscute, în mediul occidental se vorbește mai mult acum de posturi de tipUVB-76.
Originea greco-evreiască a lui Vasile Alecsandri – rezumat al studiilor despre originea etnică a poetului și politicianuluiVasile Alecsandri, care și în prezent este prezentat în mod neserios în studii, articole, cărți de literatură și istoria literaturii ca având „origini italiene nobile”, iar știința genealogiei este lăsată deoparte. Ca amănunt interesant despre cât de încredere poate fi AI la motorul de căutare, dacă căutați „vasile alecsandri era evreu?” pe Google, rezumatul AI este plin de concluziile altor site-uri și adaugă halucinații, dar citează Wikipedia. Presupun că aici intervine și vreun filtru care reacționează la genul acesta de subiecte sensibile.
Celuloid – deocamdată ciot, făcut la rugămintea lui Donarius, ca subiect în chimie și cinematografie este necesar.
Fabrica de sticlă din Ciobănuș – articol despre scurta activitate a unei fabrici de sticlă moderne în regiunea Moldovei, care a sfârșit printr-un faliment dubios.
CAUROM – prima fabrică de galoși și șoșoni din țară, și posibil și de alte articole tehnice din cauciuc natural importat. A sfârșit în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, la final cu o metodă des întâlnită: mutarea frauduloasă de utilaje în folosul altcuiva.
Trinaco – la propunerea lui Donarius, un prim articol despre industria textilă modernă în țară.
Parcul din Târgu Ocna – se referă la a doua stațiune cu băi minerale de peValea Slănicului dupăBăile Slănic/Feredeele Slănicului, care a devenit parcul orașului. Ca amănunt interesant, inițiatorul sau inițiatorii exploatării băilor a/au fost cămărașul Mihalache (Mihăilucă) Spiridon și apoi fiul acestuia, Mihail Nastasachi. Fiul le-a dat ginerelui de profesie militar, ce era tatăl luiEugeniu Botez. În fapt o anexă ca urmare a documentării despre situația cu Vasile Alecsandri și a familiei proprii.
Cracare catalitică în pat fluidizat – o continuare la ce am pornit să fac cuDistilerie de petrol, am sursele, schemele și posibilitatea de a explica pe înțelesul fiecăruia cum funcționează procedeul din rafinării (tot cu surse), însă timpul nu îmi permite.
Răscoala din Banat -- răscoală a sârbilor în contextul Războiului celui Lung, în preludiul rebeliunii antiotomane a lui Mihai Viteazul
Paint Drying -- un film de 10 ore care constă doar din imaginea unui perete pe care se usucă vopseaua; creat în semn de protest față de Comisia Britanică de Clasificare a Filmelor.
Anii de Plumb -- o perioadă deosebit de violentă și frământată în istoria socială a Italiei postbelice
Ghețarul Siachen -- câmpul de luptă aflat la cea mai mare altitudine; un loc aflat în dispută pentru că nimeni nu știa cum să traseze granițe acolo, dat fiind că oamenii rareori ajungeau în zonă; astăzi are importanță strategică
Linia de Control -- subiect conex celui de mai sus, un element într-un conflict care se aprinde sporadic
Ultimul comentariu:acum 15 zile6 comentarii3 persoane în discuție
Am lucrat mult pe Wikipedia. Inițial am scris din specialitatea mea. Nu m-am atins de articolele de matematică și fizică deoarece consideram că acesta este domeniul profesorilor respectivi, a celor care au scris manualele școlare, respectiv tratatele și cursurile academice. Mi-a trebuit ceva timp până să înțeleg că nu prea (eufemism) avem astfel de colaboratori. Atunci am încercat să fac eu ceva, mai ales că și eu voiam să ajut pe cineva. Poziția mea este că orele fizice din învățământ (nici măcar în specialitatea mea) nu permit o aprofundare a materiei, în sensul că în afară de materia seacă nu mai este timp să sepovestească despre noțiuni: istoria lor, variantele lor, controversele din jurul lor, aplicațiile lor, legătura cu alte noțiuni, „povești” care ar stârni interesul elevilor și studenților. În opinia mea articolele ar trebui să fie o completare a învățământului din România, cu terminologia sa, pentru ca noțiunile să fie recunoscute. Niciodată nu mi-am pus problema să creez un învățământ alternativ sau o enciclopedie alternativă.
Însă asistăm la un asalt al celor care traduc articole de știință din limba engleză fără ca ei să cunoască domeniul de care aparține articolul. Asta se vede tocmai din faptul că nu stăpânesc terminologia în limba română a domeniului. Nu ar fi o problemă dacă atunci când li se arată termenul folosit în surse din mediul universitar s-ar alinia, dar ei refuză. Există diverse motivații:
Unii au diverse site-uri web, respectiv cărți traduse automat și doresc ca ele să fievalidate de Wikipedia prin articole traduse și ele automat, cazuri ca telework sauAcademia Khan. În opinia mea tot ce diferă de învățământul din România poate fi cel mult semnalat („vedeți că în limba engleză... etc.”) dar nu înlocuit.
Alții se simt vexați că le este reproșată lipsa de competență și caută să argumenteze că termenul uzual este perimat și trebuie înlocuit cu traducerea lui (de obicei una automată). Politicile deverificabilitate șifără cercetare originală spun că nu potîncepe pe Wikipedia, trebuie ca propunerea lor să fie făcută în publicații academice, iar dacă este adoptată pe scară largă în mediul universitar românesc (adică validatăinter pares în România), Wikipediaîn limba română o va prelua și ea.
Alții au gradații profesionale mici (profesori de liceu care luptă pentru grade sau asistenți și lectori/șefi de lucrări în universități, care doresc gradul I, respectiv posturi de profesori) și au nevoie de lucrări proprii, pe cât posibildiferite de ale predecesorilor, pentru a putea clama „introducerea noului”, „alinierea la standardele mondiale”. Și în acest caz calea este aceeași cu cea de mai sus: terminologia propusă trebuie să apară întâi în... etc.
Această semnalare a pornit de la exemple specifice de persoane care să solicite pe Wikipedia înlocuirea expresă și imperativă cu sintagme existente numai în limba engleză? Sau este vorba în unele cazuri de expresii care co-există și în limba română în publicații cu vechime, însă nu au fost observate până acum?~2026-42364-5 (talk)20 ianuarie 2026 16:14 (EET)Răspunde
Sugerați căeu n-aș cunoaște istoricul noțiunilor? Puteți să indicațidvs. surse istorice neperimate care vă susțin afirmațiile?
Apropo, competența dvs. care este? Dacă-mi veți spune că nu sunteți obligat să răspundeți la această întrebare voi considera că vă încadrați în tipurile descrise de mine mai sus. --Turbojet23 ianuarie 2026 14:34 (EET)Răspunde
Frumos evidențiat mai sus că partea istorică din jurul noțiunilor (istorico-procedurală) nu este prezentată la nivelul organizării preuniversitare și practic nici la nivel universitar, cu excepția probabil a unor opționale. În această situație în care aspectele istorice privind noțiunile împreună cu cele biografice ale persoanelor care au elaborat noțiunile științifice și de inginerie sunt cam rare prin manualele preuniversitare și universitare este necesară utilizarea unor surse care abordează aceste aspecte mai în detaliu, de exemplu surse de istoria științei și a ingineriei, de unde să se completeze în articole Wikipedia partea istorică.
Referitor la categoriile de editori Wikipedia menționați de dv, eu nu mă încadrez la vreuna. Însă interesantă concepție aveți despre persoanele implicate în cercetare și necesitatea de lucrări proprii, care spuneți că sunt elaborate exclusiv pentru a vâna gradații ierarhice și nu pentru cercetarea științifică în sine. Eu pot spune despre nivelul de expunere la unele surse științifice universitare (de exemplu absolvent de inginerie) însă care ar fi utilitatea pentru scrierea articolelor Wikipedia a unei astfel de precizări profesionale? Precizarea nivelului de instruire științifică a unui editor Wikipedia ar fi în măsură să scadă șansele de a se introduce erori pe Wikipedia de un editor oarecare?~2026-65497-6 (discuție)30 ianuarie 2026 15:48 (EET)Răspunde
O persoană fără gradații (preuniversitare sau universitare), numai pasionată de subiecte științifice, nu ar avea voie să contribuie în articole despre subiecte științifice pe Wikipedia?--~2026-65497-6 (discuție)30 ianuarie 2026 15:56 (EET)Răspunde
Orice utilizator poate contribui la Wikipedia, dar nu cum vrea el, ci doar conformându-se politicilor și neîncercând să le schimbe după ideile lui :). Desigur că o persoană cu studii cât mai aprofundate într-un domeniu este mai puțin susceptibilă să introducă erori pe Wikipedia. Nespecialiștii pasionați de obicei „nu știu tot și nu știu bine”. Dacă n-au studiat sistematic nu cunoscsursele serioase din domeniu, deci nu pot aprecia ce este de încredere și ce nu după autor și conținut. Practic „de încredere” este curentul mainstream, iar ei n-au de unde ști ce este de încredere dacă nu fac parte din el. Cei care nu sunt în domeniu apreciază calitatea surselor nu după autor sau conținut, ci după existența sau nu a controlului editorial (peer review). --Turbojet30 ianuarie 2026 17:39 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 25 de zile8 comentarii2 persoane în discuție
Întreb aici, deoarece nu avem o Cafenea tehnică, deși s-a mai discutat și cred că ar fi utilă existența separată a ei: Poate fi creat un format care să permită interogarea bazei de dateBibliografia românească retrospectivă de la Biblioteca Academiei și afișarea rezultatelor sub forma unor referințe cu legături externe accesibile direct? Ar fi util mai ales pentru citarea online aBibliografiei românești moderne (BRM), dar și pentruBibliografia românească veche (BRV) șiBibliografia periodicelor din România (PPR). Campania #1Lib1Ref2026 e un bun prilej să venim astfel în întâmpinarea colegilor doritori să adauge referințe din aceste surse (eu m-aș număra printre ei). --Pafsanias (discuție)15 ianuarie 2026 10:33 (EET)Răspunde
Primul link pare sa accepte doar litere deci s-ar preta mai bine pentru un index decât un format de cautare.
Pentru al doilea, doriți sa afișam pagina cu cele 3 casuțe sau, daca e posibil, direct un rezultat din cele 3? Mai general, niste exemple de genul{{format|param}} -> URL ar ajuta.Strainu (دسستي) 16 ianuarie 2026 09:55 (EET)Răspunde
@Pafsanias nu știu să se poată extrage automat informații externe, dar am pus parametri pentru tom, editură, an și pagină. Dacă îmi confirmați că{{PPR}} e suficient de bun pot face și pentru restul.Strainu (دسستي) 19 ianuarie 2026 23:56 (EET)Răspunde
Eu trăiam cu impresia că spațiulUtilizator este configurat să nu fie indexat de motoarele de căutare. Nu este așa, iatăo căutare care returneazăo pagină din spațiulUtilizator.Cred că e nevoie să facem un tichet pe Phabricator dacă chiar vrem asta. Vă rog să vă exprimați pro/contra, pentru a vedea cât acord este pentru această configurare. Motivația ar fi:
Modelele AI ca Gemini și ChatGPT (nu alea obscure care primesc acces peste tot unde nu trebuie) nu vor mai vedea paginile? Dacă așa e, completpentru. De ce? AI-urile răstălmăcesc info din aceste pagini (de obicei din subpagini, nu din user pages) că ar fi cu mult mai bine să nu mai aibă acces la ele.
Depinde mult de cum decid respectivii dezvoltatori/antrenori. Dar la fel și la motoarele de căutare, ele pot decide foarte bine să ignore NOINDEX. Dar noi le punem la dispoziție informația, iar motoarele de căutare serioase țin cont de ea. —Andreidiscuție17 ianuarie 2026 16:13 (EET)Răspunde
Taskul de pe Phabricator observ că se referă inclusiv la spațiul de nume „User talk”. For the record, votul/argumentul meu se referă numai la „User”, iar în această secțiune nu a fost menționat în niciun moment „User talk”. // Gikü vorbe fapte 19 ianuarie 2026 22:44 (EET)Răspunde
Mi se pare logic că dacă nu indexezi o pagină, cu atât mai puțin indexezi pagina ei de discuție. Îmi imaginez că ar putea să existe cel mult cazuri inverse: când permitem indexarea paginii, dar nu a paginii ei de discuție. De exemplu,WP:BPV ar fi un caz, dacă nu chiar toate paginile de discuție. Nu mă aventurez încă să propun o politică, nu am în minte toate cazurile. Deocamdată mă gândesc doar la acest caz despre care credeam că merge, din discuțiile pe care le aveam și mai ales din felul în care îl foloseam. —Andreidiscuție20 ianuarie 2026 19:20 (EET)Răspunde
Propun trecerea automată la NOINDEX implicit, pentru a nu fi indexate de motoarele de căutare, paginile de discuție ale utilizatorilor. Conținutul acestor pagini este mult mai liber decât cel al paginilor de utilizator, poate include adesea opinii personale exprimate foarte liber și uneori plastic. Conține mesaje de avertizare, motivații ale blocărilor, discuții despre înlăturarea blocărilor. Noi nici nu permitem înlăturarea mesajelor de avertizare, deci cred că totuși ar fi bine să protejăm viața privată a tuturor (inclusiv a celor care fac greșeli) nepropagând asemenea discuții în exteriorul proiectului. —Andreidiscuție20 ianuarie 2026 19:30 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 17 zile22 comentarii7 persoane în discuție
Este vorba de această referință <ref>{{Citat carte|nume=Badea|prenume=Mariana|an=2008|titlu=Limba și literatura română pentru elevii de liceu|pagină=329|editură=Badea & Professional Consulting}}</ref> care aparela acești scriitori.Turbojet15 ianuarie 2026 20:44 (EET)Răspunde
Problema principală cu respectivii scriitori este că există o literatură solidă care să documenteze ce e de documentat, astfel că un compendiu în mod principial este calitativ net inferior unor surse reputate consacrate. În acest caz al unui compendiu, pe deasupra și autopublicat ar fi necesară adăugarea[este de încredere?] lângă referințele respective, pentru că este mai bine să existe referințe decât afirmațiile să fie complet nesusținute. --Accipiter GentilisQ.(D)16 ianuarie 2026 22:17 (EET)Răspunde
Complet de acord cu afirmația că este mai bine să existe referințe decât să nu existe. Însă recent în ro au fost scandaluri cu materialele didactice pe care editurile nu reușesc să le plaseze (oferta mult mai mare decât cererea) și asta a fost prima mea reacție: publicitatea mascată la materiale didactice, publicitate de tip „subiectul articolului este tratatși aici”, pe care noi o eliminăm imediat dacă apare la LE. Iar aici mi s-a părut o „șmecherie” de a o strecura în text. Știu că WMF spune că publicitatea nu este un lucru rău, dar era vorba de aceea care ar aduce anumite venituri fundației, ori asta nu părea. --Turbojet23 ianuarie 2026 14:50 (EET)Răspunde
In ce sens inserarea lor în text prin citare ar influența o posibilă creștere pentru cerere? Ar da năvală cititorii unor articole de pe Wikipedia să cumpere masiv lucrările strecurate în text? Numai așa s-ar putea afirma numita publicitate mascată. In lipsa unei creșteri masive pentru cerere nu se poate vorbi de publicitate mascată.~2026-50876-8 (discuție)23 ianuarie 2026 21:23 (EET)Răspunde
Faptul că un spam nu-și atinge scopul nu este problema Wikipediei. Lipsa de eficiență nu este un argument pentru păstrare. Verificarea eficienței ar consuma resursele umane, și așa puține, așa că ar fi o activitate dăunătoare proiectului.
Există chiar două motive pentru care compendiile școlare sunt evitate:
Prezintă situația exagerat simplificată, „pe înțelesul elevilor”, din motive didactice – evitarea divagațiilor care ar consuma timpul disponibil pentru predarea altor noțiuni considerate necesare și ele.
Învățământul din România este controlat de stat (prin aprobări etc.) așa că prezintă situația conform intereselor statului, care pot diferi de interesele altor state, deci afecteazăneutralitatea informațiilor. Exemplul tipic este susținerea de către învățământul din România a teoriei continuității pe actualul teritoriu al României, în timp ce învățământul din Ungaria susțineteoria lui Roesler. Care compendiu trebuie considerat corect? Soluția: niciunul, trebuie apelat la „surse mai bune” (mai recunoscute academic). În privința scriitorilor (subiectul de față), compendiile școlare românești îi consideră exponenți, iar alții îi declară lepre. Cu cât o sursă este mai vehementă (materialele școlare sunt în top), cu atât sunt maiindezirabile pe Wikipedia. --Turbojet24 ianuarie 2026 09:57 (EET)Răspunde
Se pot lăsa la o parte părțile vehemente, dacă există. Compendiul in chestiune nu este de bănuit să conțină părți vehemente, având în vedere autoarea. Oare să nu existe referenți la o astfel de lucrare, referenți menționați pe la început? Prezența unor referenți pe primele pagini este un factor contrar percepției induse de numele editurii, care stă la baza impresiei de lucrare autopublicată. (M-ați făcut curios să cumpăr această lucrare, să văd conținutul exact.) Într-o altă privință prezența unor vehemențe în compendiile școlare poate fi ecoul unor lucrări universitare, care lansaseră etichete de exponenți pentru anumiți autori, un exemplu poate fi Coșbuc sau Creangă (exponent al țărănimii/stilului oral țărănesc), etc.~2026-50876-8 (discuție)25 ianuarie 2026 15:05 (EET)Răspunde
@2026-50876-8: Să înțeleg: dvs. propuneți să găsim o cale în care să spunem „chiar dacă considerăm o lucrare ca nefiind neutră, totuși, ne luăm răspunderea să afirmăm că partea citată este exonerată”? --Turbojet25 ianuarie 2026 19:42 (EET)Răspunde
Părțile citate pot fi OK. Dacă există în sursă eventuale formulări indezirabile pe Wikipedia, pot fi ocolite, nu este necesar să fie preluate. Citarea se poate face pe aspecte punctuale, conforme stilului enciclopedic.~2026-56350-4 (discuție)26 ianuarie 2026 17:56 (EET)Răspunde
Ce reprezintă "părțile vehemente" și ce înseamnă "nu este de bănuit [...] să conțină părți vehemente, având în vedere autoarea"? Ăstea nu sunt criterii obiective dat fiind că lucrurile sunt clare: autoarea și-a autopublicat o carte la propria editură.--Accipiter GentilisQ.(D)25 ianuarie 2026 19:51 (EET)Răspunde
Probabil dacă publica la o altă editură nu mai exista impresia de autopublicare. Autoarea este recunoscută în sectorul analizelor literare, așadar numele editurii nu ar trebui să conteze prea mult sau practic deloc.~2026-56350-4 (discuție)26 ianuarie 2026 17:59 (EET)Răspunde
Utilizatorii Wikipediei nu sunt competenți să decidă care părți dintr-o lucrare sunt în regulă și care nu. Nici să aprecieze competența autorului. Cărțile autopublicate nu suntsurse de încredere deoarece se consideră că autorula putut publica ce a vrut el, fără control inter pares. Exact ca pe bloguri. --Turbojet26 ianuarie 2026 20:39 (EET)Răspunde
Mai sus ați menționat un exemplu de apreciere a unor părți indezirabile pe Wikipedia din anumite surse generice, presupuse a nu avea referenți, pe baza unui nume de editură, și anume aprecierea dreptexponenți sau lepre. Vă invalidați propriul argument spunând că editorii Wikipedia nu sunt competenți într-o oarecare măsură, prin raportare la cerințele Wikipedia?~2026-60883-7 (discuție)28 ianuarie 2026 16:00 (EET)Răspunde
Un alt aspect este legat de prezența sau absența referenților pentru o lucrare. Autorii de surse cu o oarecare vechime în activitatea profesională se poate considera că sunt suficient formați neavând anterior derapaje excentrice încât să nu mai fie nevoie de referenți pentru orice lucrare pe care o publică. Am răsfoit niște exemple surse universitare de autori maturi, surse care nu au referenți. Referenți ar fi necesari mai ales la începutul carierei profesionale a unor autori de surse, ulterior autorii devenind surse de referință.--~2026-60883-7 (discuție)28 ianuarie 2026 16:17 (EET)Răspunde
Nu am înțeles afirmația dvs. cu invalidarea propriului argument. Unele surse trag „hăis”, iar altele „cea”. Ele pot fi menționate doar în articolele despre ele înseși (de exemplu într-un articol care arată cum diverse surse „fărbuiesc” istoria) pentru a arăta în ce parte trag ele, dar nu folosite ca surse pentru conținut.
Atunci nu pot decide nici să excludă citarea unor surse universitare fără referenți, de autori formați. (Nu este în discuție statutul editorilor Wikipediei care să se pronunțe asupra necesității referenților.) Și de asemenea nu poate fi exclusă o sursă doar pe baza unui nume de editură, pretinzând că numele editurii ar fi suficient pentru a invalida sursa încadrând-o la autopublicate. De asemenea nu se poate pretinde că verificarea existenței referenților ar fi prea costisitoare pentru editorii Wikipedia și atunci să se permită din oficiu excluderea unei surse numai pe baza numelui de editură. Cine nu este interesat în mod deosebit de sectorul de articole Wikipedia unde ar putea fi folosită sursa menționată (sau alte surse similare de aceeași autoare, la edituri diferite) să nu se pronunțe asupra excluderii ei, numai pe baza numelui de editură.~2026-60883-7 (discuție)28 ianuarie 2026 18:35 (EET)Răspunde
Sursa menționată sau alte surse de aceeași autoare se referă la autori de opere clasice ale literaturii române și este alcătuită pe baza includerii unor aprecieri critice universitare ca George Călinescu, etc.--~2026-60883-7 (discuție)28 ianuarie 2026 18:41 (EET)Răspunde
We hope you are doing well, and we wish you a happy New Year.
Last year, we captured light. This year, we’ll capture legacy.
In 2025, communities around the world shared the glow of Ramadan nights and the warmth of collective iftars. In 2026,Wiki Loves Ramadan is expanding, bringing more stories, more cultures, and deeper global connections across Wikimedia projects.
We invite you to explore theWiki Loves Ramadan 2026Meta page to learn how you can participate andsign up your community.
premiile vor fi un pic de fun precum și creșterea stimei de sine, ultima materializată și printr-un premiu simbolic postat pe pagina de utilizator.
să vă promovați în același intervalnoul editor al lunii din 2025 preferat, cel care va beneficia de promovarea cea mai bună urmând să primească un badge dedicat. Pentru aceasta, apreciați tot ce merită apreciat din punctul vostru de vedere. Asta nu va însemna că ceilalți sunt trecuți cu vederea, ci doar că dintre cei care au fost nominalizați în 2025, unul pur și simplu a performat un pic mai bine în a atrage atenția altora, în mod pozitiv.
dacă sunteți băieți și fete cuminți și dacă se mai bagă și alții să ajute în discuțiile respective, promit că mă agit cumva să duc până la capăt evaluări în perspectiva AB (poate și AC...?) pentru primele 3 articole clasate și de ce nu, să dau din coate pentru evaluări în ce privește primele 3 imagini clasate.
Până la 1 februarie deschid un mic proces de selecție pentru premiile 1,2,3 pentru articole, premiile 1,2,3 pentru imagini și pentru badgeul care va fi atribuit noului editor al lunii cel mai bine promovat, așa că postați aici propunerile voastre de premii, please! :)
Ultimul comentariu:acum 26 de zile15 comentarii5 persoane în discuție
Dacă tot se acceptă articole traduse automat, atunci de ce nu se pune un bot să traducă automat toată en.wp? Cu mențiunea în fiecare articol tradus astfel, urmând ca utilizatorii doar să corecteze după cum se pricep.
De altfel chiar mă întreb de ce e nevoie de o traducerea automată. Poți merge la pagina de pe en.wp și să ceri browserului să ți-o traducă. Mi se pare tot aia. IMO traducerea manuală servește doar pentru a arăta extratereștrilor cum erau subtilitățile limbilor înainte de apocalipsă, lucru pe care traducerea automată încă nu-l știe face. :)Turbojet18 ianuarie 2026 10:36 (EET)Răspunde
Traducerea manuală servește pentru a alimenta LLM-urile cu feedback. Altfel, de unde și-ar putea „rafina” programele de traducere automată performanțele?! --Pafsanias (discuție)18 ianuarie 2026 11:34 (EET)Răspunde
Cred că e important să ne amintim că unealta de traducere a apărut acum 15 ani, când LLM-urile nu erau nici măcar teorie. Unele clone au încercat de atunci metoda asta, deci complet inutil nu e.
E mai mult o chestiune de resurse (cât te costă să ții traducerile actualizate), de principii (WMF vrea să folosească software și modele libere) și de încredere (sunt aceste modele libere suficient de bune?). Probabil Abstract Wikipedia + un LLM pentru detalii gen declinari, acorduri ar putea să ne aducă la asta.Strainu (دسستي) 18 ianuarie 2026 12:19 (EET)Răspunde
Exact așa știam și eu, cum au spus Pafsanias și Strainu, despre intențiile WMF. Întrebarea mea este cum antrenează LLM-urile și ajută WMF traducerile automate pe ro.wp. --Turbojet18 ianuarie 2026 12:50 (EET)Răspunde
Nu antrenează. In momentul de față sunt 3 variante de traducere de care știu eu: Google, Yandex (pentru anumite limbi) care nu au treabăcu WMF și MinT, care e un AI, dar nu un LLM.Strainu (دسستي) 18 ianuarie 2026 17:00 (EET)Răspunde
Mulțumesc. Deci, pentru WMF lucrul cu unealta de traducere automată este doar un test privind cât este de bună. Cred că ne-am lămurit și că ar fi cazul ca acest test să fie încheiat, iar „produsele” necorespunzătoare, care decredibilizează proiectul, să fie eliminate. Fără să ne pară rău de scăderea în statistici, deoarece practic doar exprimările corecte sunt utile cititorilor. Căci exprimări ca „o anomalie chirală se referă laneconservarea anormală a unui curent chiral” sunt o rușine. --Turbojet18 ianuarie 2026 19:09 (EET)Răspunde
Nu înțeleg cum ați ajuns la concluzia "pentru WMF lucrul cu unealta de traducere automată este doar un test". Nu, nu mai este doar un test de mult, este o unealtă foarte folosită.Strainu (دسستي) 18 ianuarie 2026 19:38 (EET)Răspunde
nu... nu înseamnă că dacă toți cei care folosesc romgleza sunt mai deștepți, deci superiori pălmașilor care cuvântă așa cum i-a lăsat mă-sa,ci din contră. Nu înseamnă că majoritatea covârșitoare care spune că afară e noapte are dreptate și nu e zi,ci din contră, dacă unii spun că a răsărit luna, nu înseamnă că nu a răsărit soarele ( vezi Șecspir ),ci din contră, ș.a.m.d. ...Asybarisaport18 ianuarie 2026 20:30 (EET)Răspunde
@Strainu: Dacă unealta de traducere nu este capabilă să realizeze materiale conform cerințelor WMF, adică de o calitate susceptibilă să fie sursa pentru AI, atunci ce este această unealtă? Iar aprecierea ce e bun și ce nu se face prin peer-review de specialiști din diverse ramuri, așa ca mine. Știu că și pentru WMF statistica contează pentru rapoartele anuale, dar unii spun că dacă WMF acceptă AI pentrurealizarea Wikipediei, nu Wikipedia ca sursă pentru LLM-uri, degradarea calității o va duce la pieire datorită materialelor circulare. Eu am o vârstă, n-ar mai trebui să mă intereseze, dar pe dvs. da. Căci și dvs. aveți o vârstă la care nu v-ar conveni să începeți alt proiect de la zero. --Turbojet18 ianuarie 2026 21:43 (EET)Răspunde
În varianta scurtă: Ai pe Wiki trebuie să ne ajute să fim mai eficienți ca oameni, prin ceea ce facem și să ținem cu dinții de verificabilitate și de credibilitatea informației.
Tot în varianta scurtă: să lași să prolifereze pe Wikipedia conținut scris de AI care să înece și să îndepărteze editorii umani spre platforme unde interacțiunea umană este mai bine stimulată este contrar strategiei WMF.
Exact! Iar traducerea automată este clar AI. Cine nu crede, chiar Strainu a vorbit despre „antrenare”. Și sunt convins că se antrenează, deoarece am observat că destule dintre traducerile mele sunt preluate în alte articole traduse de mine. Bineînțeles că traducerea automată ne scutește de multă dactilografiere. Și eu o folosesc. Protestul meu este împotriva celor cese limitează la traducerea automată, fără să rezolve ulterior problemele articolelor (am scris recent în pagina mea de discuții despre ce este vorba). Ar trebui limitat dreptul unui utilizator de a crea noi articole prin traducere automată până le pune la punct pe cele pe care le-a creat. De exemplu la 10 articole. Pe măsură ce le pune la punct, poate crea altele, dar coada de la punere al punct să nu depășească să zicem, 10 articole.
Nu folosiți AI-ul pentru a demoniza o problemă eminamente umană. Traducerea automată generalistă este la ani-lumină distanță pentru perechea engleză-română față de acum 5 ani.Strainu (دسستي) 19 ianuarie 2026 13:05 (EET)Răspunde
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Off topic (but not quite): Cine chiar e curios să vadă cum arată o enciclopedie scrisă de AI, să arunce o privire laGrokipedia luiElon Musk. Acolo se găsesc articole unice în felul lor, situate la un nivel înalt de sinteză complexă, bazată pe o expertiză simultană în multiple domenii, pe care niciun utilizator uman nu îl poate atinge. A se vedea, de exemplu:Geopolitics, Machine Learning, and Mythology. =D --Pafsanias (discuție)19 ianuarie 2026 12:44 (EET)Răspunde
@Pafsanias: N-am răbdare... :)
@Strainu: Exact, e o problemă umană. Se rezolvă acționând asupra utilizatorilor care au impresia că se remarcă cu „producția” lor. În realitate își arată doar [in]competența, sub nivelul unei traduceri automate. --Turbojet19 ianuarie 2026 13:16 (EET)Răspunde
We are pleased to invite Wikimedia communities, affiliates, and independent contributors to organize theFeminism and Folklore 2026 writing competition on your local Wikipedia.
The international campaign will run from1 February to 31 March 2026 and aims to improve coverage of feminism, women’s histories, gender-related topics, and folk culture across Wikipedia projects.
About the Campaign
Feminism and Folklore is a global writing initiative that complements theWiki Loves Folklore photography competition. While Wiki Loves Folklore focuses on visual documentation, this writing campaign addresses thegender gap on Wikipedia by improving encyclopedic content related to folk culture and marginalized voices.
What Can Participants Write About?
Communities can contribute by creating, expanding, or translating articles related to:
Folk festivals, rituals, and celebrations
Folk dances, music, and traditional performances
Women and queer figures in folklore
Women in mythology and oral traditions
Women warriors, witches, and witch-hunting narratives
Fairy tales, folk stories, and legends
Folk games, sports, and cultural practices
Participants may work from curated article lists or generate new article suggestions using campaign tools.
How to Sign Up as an Organizer
Organizers are requested to complete the following steps to register their community:
Create a local project page on your wiki(see sample)
Set up the campaign using theCampWiz tool
Prepare a local article list and clearly mention:
Campaign timeline
Local and international prizes
Request a site notice from local administrators(see sample)
Add your local project page and CampWiz link to theMeta project page
Campaign Tools
The Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced tools to support organizers and participants:
Article List Generator by Topic – Helps identify articles available on English Wikipedia but missing in your local language Wikipedia. The tool allows customized filters and provides downloadable article lists in CSV and wikitable formats.
CampWiz – Enables communities to manage writing campaigns effectively, including jury-based evaluation. This will be the third year CampWiz is officially used for Feminism and Folklore.
We look forward to your collaboration and coordination in making Feminism and Folklore 2026 a meaningful and impactful campaign for closing gender gaps and enriching folk culture content on Wikipedia.
Ultimul comentariu:acum 27 de zile1 comentariu1 persoană în discuție
Please help translate to your language
Hello everyone,
We are delighted to invite Wikimedia affiliates, user groups, and community organizations worldwide to participate inWiki Loves Folklore 2026, an international initiative dedicated to documenting and celebrating folk culture across the globe.
About Wiki Loves Folklore
Wiki Loves Folklore is an annual international photography competition hosted on Wikimedia Commons. The campaign runs from1 February to 31 March 2026 and encourages photographers, cultural enthusiasts, and community members to contribute photographs that highlight:
Folk traditions and rituals
Cultural festivals and celebrations
Traditional attire and crafts
Performing arts, music, and dance
Everyday practices rooted in folk heritage
Through this campaign, we aim to preserve and promote diverse folk cultures and make them freely accessible to the world.
As we celebrate theeight edition of Wiki Loves Folklore, we warmly invite communities to organize a local edition in their country or region. Hosting a local campaign is a great opportunity to:
Increase visibility of your region’s folk culture
Engage new contributors in your community
Enrich Wikimedia Commons with high-quality cultural content
Declar conflict de interese clar pe pagina mea de utilizator (Utilizator:Eduard_Petrescu_RO).
Draft-ul conține doar informații factual bazate pe două surse independente:
NewMoney – profil biografic și evoluție antreprenorială
BTA.bg – descriere a Casei Tătărăscu ca spațiu cultural restaurat
Vă rog să verificați dacă draft-ul respectă criteriile de notabilitate, neutralitate și verificabilitate și dacă poate fi extins/propus pentru spațiul principal.
Mulțumesc anticipat pentru orice sugestii sau corecții!
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 9 February 2026. This is the first step of several to be taken for the annual review.Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta.
Ultimul comentariu:acum 25 de zile2 comentarii2 persoane în discuție
Bună ziua,
Am lucrat recent la articolulSofian Covan pentru a îmbunătăți neutralitatea, structura și verificabilitatea informațiilor, inclusiv prin reformulări și adăugarea de surse.
Dacă un editor cu experiență poate reevalua articolul și poate indica dacă etichetele de întreținere mai sunt justificate sau dacă mai sunt necesare alte îmbunătățiri, aș aprecia feedbackul.
Pe noi ne cam încurcă, dar în general s-ar putea să nu fie un lucru chiar rău. LLM-urile tind să fie excesiv de politicoase, și dacă se reduce nivelul de agresivitate din comunicarea online, tot e ceva bun. —Andreidiscuție23 ianuarie 2026 17:30 (EET)Răspunde
Mda, o explicație mai simplă ar fi deocamdată că destul de mulți și din ce în ce mai mulți își pregătesc prezentările/expunerile/lucrările cu AI, de la vlădică la opincă și nu e de mirare că oamenii par că încep să vorbească precum LLM-urile. Pur și simplu mulți oameni preiau ce le furnizează AI-ul și includ asta în cea au de spus. --Accipiter GentilisQ.(D)23 ianuarie 2026 20:03 (EET)Răspunde
Eu cred că e vorba și de o atitudine tandră de complicitate și încurajare, ca în cazul părinților care imită limbajul bebelușilor atunci când vorbesc cu odraslele lor peltice. E o explicație suficient de politicoasă ca să pot fi confundat cu un LLM? --Pafsanias (discuție)23 ianuarie 2026 20:35 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 18 zile24 comentarii5 persoane în discuție
Bună ziua,
Vă rog să mă scuzați dacă subiectul a mai fost abordat; aș dori doar să mă asigur că am înțeles corect aplicareaDecretului nr. 321/1956 privind drepturile de autor.
Din lectura textului legii, dar și dinacest template de pe Wikimedia, înțeleg că fotografiilenon-artistice nu beneficiau de protecție chiar de la publicarea acestora, iar fotografiileartistice erau protejate pe o durată limitată, respectiv 5 ani de la apariție pentru fotografii artistice izolate și 10 ani de la apariție pentru serii de fotografii artistice.
În aceste condiții, dacă luăm în calcul termenul maxim prevăzut de lege (10 ani) pentru orice caz, rezultă că orice fotografie publicată în România înainte de 1986 e în domeniul public, neputând beneficia de prelungirea termenelor de protecție a Legii nr. 8/1996.
Ca exemplu concret: în cazul volumuluiMonede și bancnote românești (George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin C. Oprescu), publicat în 1977 la Editura Sport-Turism, ar fi corect să considerăm că fotografiile monedelor incluse în volum au intrat în domeniul public în anul 1987?
În cazul concret întrebat de dvs., răspunsul este că da, puteți folosi licența „PD-RO-photo”. Însă asta deoarece cazul concret satisface toate cerințele. Multe alte cazuri carepar în urma citirii legii că s-ar încadra, de fapt nu se încadrează. Simple situații ca „publicat înainte de...” sau „nu este o fotografie artistică” nu sunt suficiente pentru orice subiect fotografiat.
Deoarece discuția tot revine, mă gândesc să scriu o pagină cu ce știu eu (experiența mea da la Commons și VRT). Însă am nevoie de ceva timp. --Turbojet23 ianuarie 2026 19:03 (EET)Răspunde
Cred că merită discutat. Nu sunt sigur că administratorii de la Commons aplică întocmai aceste reguli. Dintr-un exemplu recent, am înțeles că orice fotografie realizată în România înainte de 1986 care a părăsit atelierul fotografului, chiar dacă a ajuns doar în albumul de familie sau sertarul celui portretizat, este considerată „publicată” - și deci drepturile de autor ale creatorului ei au expirat. --Pafsanias (discuție)25 ianuarie 2026 16:55 (EET)Răspunde
Mulțumesc pentru semnalare. N-am mai auzit asta. Știam că se cerea sursa unde a fost publicată, din considerente de verificabilitate că fotografia este una reală și de identificare. Altfel cum să se dovedească data publicării (mă rog, a creării)? Din conținut? Adică orice fotografie creatăacum cu IA „instruită” să-i dea un iz de anii '60 și „împachetată” într-o descriere plauzibilă poate fi acceptată? Îmi sună a Roller și a1984. --Turbojet25 ianuarie 2026 18:58 (EET)Răspunde
Regula cea mai bună e simplă: nu transfera la Commons. Dacă totuși faci asta, nu șterge copia locală.
Acestea fiind spuse, nu ne împiedică nimeni să convenim și împingem o interpretare. Atenție că legea spune "de laapariția operei", nu "de la publicare", ceea ce înseamnă că interpretarea permisiva (care e aceasta exact? Când apare un pozitiv?) ar avea sens. Poate doar ne-am obișnuit cu o traducere proastă.Strainu (دسستي) 25 ianuarie 2026 22:19 (EET)Răspunde
OK, să convenim și să împingem o interpretare! Nu știu ce avea în vedere exact Legiuitorul din 1956 cu termenul său de „apariție”, dar eu nu am auzit niciodată să se spună despre o fotografie fără destinație publică că ea „a apărut”. În orice caz, pentru niciuna din fotografiile mele personale pe care le păstrez pentru uzul propriu nu am considerat că „mi-a apărut fotografia” atunci când am intrat în posesia ei. --Pafsanias (discuție)25 ianuarie 2026 23:41 (EET) P.S. - Probabil că interpretarea trebuie coroborată și cu aceea a terminologiei Legii din 1996 („comunicare publică”?) care prelungește durata drepturilor de autor ce nu au expirat anterior.Răspunde
Vă mulțumesc pentru răspunsuri și pentru ghidul oferit. Încerc să sintetizez ceea ce am înțeles și să clarific câteva nelămuriri punctuale.
Din explicațiile primite reiese că, în perioada comunistă, majoritatea fotografiilor erau realizate de angajați ai unor instituții de stat (edituri, presă, agenții), caz în care drepturile patrimoniale aparțineau unei persoane juridice, respectiv statului. În acest context, ar fi aplicabil termenul general de 50 de ani de la apariția operei, prevăzut de Decretul nr. 321/1956 pentru persoanele juridice.
Totuși, articolul 7 din Decretul nr. 321/1956 introduce excepții:
„În cazurile arătate mai jos, autorul nu are folosința drepturilor patrimoniale decît:
a) pe termen de 20 ani de la apariția operei cu privire la cei care alcătuiesc enciclopedii, dicționare și culegeri;
b) pe termen de 10 ani de la apariție cu privire la autorul unei serii de fotografii artistice;
c) pe termen de 5 ani de la apariție cu privire la autorul de fotografii artistice separate.
Cu privire la operele enumerate mai sus, drepturile patrimoniale de autor se transmit prin moștenire pe timpul rămas din termenele prevăzute, fără a se depăși cele arătate la art. 6.
Cu excepția cazurilor prevăzute la lit. a, b, c, de mai sus, durata dreptului patrimonial de autor este limitată la 50 de ani de la apariția operei, în cazul cînd acest drept aparține unei persoane juridice.”
Din acest text înțeleg că fotografiile artistice (serii sau fotografii individuale) constituie excepții de la regula de 50 de ani, iar termenul de protecție este de 5 sau 10 ani de la apariție, indiferent dacă autorul este persoană fizică sau dacă drepturile au fost cedate unei persoane juridice. Altfel spus, fotografiile intră sub incidența termenului de 50 de ani aplicabil persoanelor juridice.
Raportat la exemplul meu (cartea publicată în 1977), dacă fotografiile incluse ar intra sub incidența excepțiilor prevăzute la lit. b) sau c), drepturile s-ar fi stins fie în 1983, fie în 1987. În schimb, dacă sunt considerate opere pentru care drepturile aparțin unei persoane juridice și nu se aplică excepțiile, atunci termenul de 50 de ani ar fi dus la stingerea drepturilor abia în 2027, fiind extinse de legea din 1996 până în 2047.
Aș aprecia o clarificare asupra acestui punct: excepțiile de la art. 7 lit. b) și c) se aplică și în situația în care drepturile patrimoniale aparțin unei persoane juridice (statul)?
De asemenea, am o întrebare privind fotografiile realizate înainte de 1956: erau acestea protejate de drepturi de autor anterior intrării în vigoare a Decretului nr. 321/1956 și, dacă da, în ce condiții și pe ce durată?
Pentru că un alt aspect important pentru Wikipedia îl reprezintă fotografiile istorice din prima jumătate a secolului al XX-lea (interbelic, Al Doilea Război Mondial etc.). Multe dintre acestea nu au fost publicate la momentul realizării, au ajuns ulterior în colecții private și au fost făcute publice abia recent, prin scanare și publicare pe forumuri, rețele sociale sau în publicații moderne.
În aceste cazuri, autorul este, de cele mai multe ori, necunoscut, dar deținerea unei fotografii sau a unei vederi nu conferă, în sine, drepturi de autor, iar scanarea nu presupune o contribuție creativă nouă. Există prevederi explicite privind durata protecției pentru fotografii nepublicate, în special atunci când autorul este necunoscut? În aceste situații, poate fi considerat că astfel de imagini sunt domeniu public?Kataadj (discuție)26 ianuarie 2026 12:03 (EET)Răspunde
Vă spun cum înțeleg eu. Existau persoane care scriau cărți în care puneau imagini proprii: descrieri de călătorii, albume de călătorie, albume fotografice (v.Hedy Löffler) într-un regim oarecum liberal, adică povesteau pe unde au fost, fără ca asta să fi fost sarcină de serviciu. Apoi, propuneau editurilor spre publicare cartea. Se întocmea un contract, prin care ei mai primeau drepturi de autor asupra fotografiilor o perioadă în care fotografiile respective eraureutilizate. După aia – art. 7 lit. b) și c) – nu mai primeau nimic la reutilizare. În contractul de publicare nu existau declarațiide tip american de cedare/vânzare a drepturilor de autor către editură (practica SUA privind drepturile de autor diferă serios de legislația europeană în principiu, iar WMF cere să se respecteatât legislația SUA,cât și cea a UE,cât și cea locală). Probabil în timpul lui D321 se spunea „publicarea manuscrisului” fără alte precizări. Statul nu-și plătea el însuși drepturi de autor către sine.
Art. 43 din D321 a abrogat toate legislațiile anterioare pe teritoriul jurisdicției sale, adică pe teritoriul actual al României. Acum aceste legislații sunt prea vechi pentru a mai produce efecte juridice. Deci se începe cel mai devreme cu D321/1956.
Pentru imaginile care aparacum din colecții personale L8/1996 în vigoare acum are prevederi precise. Declararea că o imagine este una cu autor necunoscut trebuie să fie plauzibilă. Nu e plauzibil ca arhitectul unei clădiri din secolul al XX-lea să fie necunoscut, deoarece acestea se făceau după proiecte semnate/aprobate/înregistrate. Nu e plauzibil ca fotografiile din armată să aibă autori necunoscuți; fotografii erau fie militari cu drept de fotografiere, fie camarazi în contexte unde fotografia era admisă. Interpretarea „eu nu știu și nu pot afla cine este fotograful” nu poate fi folosită, dacă este necesară, este datoria uploaderului să furnizeze informația. Suntem foarte departe de situația „nu știm nimic despre fotografie, nu știm să trebuiască să plătim ceva drepturi de autor, DECI ea este LIBERĂ”. „Principiul prevederii”, pe care insistă WMF, zice că tot ce nu estedovedit liber, nu este liber. --Turbojet26 ianuarie 2026 13:01 (EET)Răspunde
@Strainu: Bine, să discutăm afirmația că „apariția” se referă la „aducerea la cunoștința publicului” (cap I, art. 3). Sunt două aspecte: 1). Cum a spus Pafsanias mai sus, care este sensul termenului „publicul”? Actual se consideră că prezentarea în cerc restrâns nu înseamnă prezentare în public. Concret, pot da o petrecere acasă la mine, unde-mi invit prietenii și le pun un DVD pe care l-am cumpărat cu bon. Nu se consideră că distribui în public. Cât poate fi grupul? Seamănă cu problema grămezii de orez.
2). Mai important pentru noi, cei de la VRT. S-a comandat fotografia și s-au înmânat copiile. Cum stabilim noi data creării? Cerem bonul? Acceptăm că bonul este al fotografiei respective? Acceptăm ce scrie pe versoul copiei? Acceptăm că versoul prezentat este cel al „feței” invocate? Acceptăm că ce scrie pe acel verso este real? (Mulți scriu acolo amintiri confuze după mulți ani.) Acceptăm simpla declarație a deținătorului copiei? Acceptăm că el deține într-adevăr copia? Întrebări de acest gen sunt fundamentale în procedurile VRT. Comparați cu preluarea imaginilor de pe net: deținătorul site-ului asigură identificarea imaginii, autorului și a modului oficial de contactare al autorului. Aceste elemente sunt asigurate în cazul D321 prin interpretareaaducere la cunoștința publicului = publicarea imaginilor, unde editura își asumă responsabilitatea, dar cum facem la copiile care sunt doar înmânate? --Turbojet26 ianuarie 2026 10:02 (EET)Răspunde
Ca să fie clar, și pentru mine e nouă interpretarea asta, dar dacă ne ajută să păstrăm mai multe imagini, pe mine mă bucură. Nu mă aștept să putem determina cu siguranță ceva pentru că problema nu a fost testată la nivel de Curte de Apel (din ce am căutat aseară). Vor fi doar presupuneri și deductii cu nota căIANAL.
Atenție în primul rând că intervalele de care vorbim se referăexclusiv la drepturile patrimoniale, nu la drepturile nepatrimomiale. Asta e valabil pentru toate intervalele de care vorbim în mod curent, de la 5 la 70 de ani. În România nu există de fapt domeniul public așa cum îl înțeleg americanii, pentru că anumite drepturi nepatrimoniale se transmit pe termen nelimitat.
Decretul din 1956 a introdus 2 schimbări semnificative față de legea din 1923:
a apărut termenul de "fotografie artistică" (înainte fotografiile nu erau menționate explicit). Aici știu că au mai fost discuții și am convenit că fotografia artistică ar reprezenta orice fel de fotografie pentru care se poate pretinde un efort intelectual (opusul fiind fotografiile unor elemente 2D care nu sunt protejate deloc)
drepturile de autor iau naștere de la prima formă concretă a ideii (art 2:Dreptul de autor ia naștere din momentul cînd opera a luat forma de manuscris, schita, tema, tablou ori alta forma concretă.). Prin extensie am putea spune cu un grad de încredere ridicat că momentul respectiv este apariția negativului pentru fotografii. Înainte manuscrisele nu erau protejate în același fel.
Într-o interpretare permisiva, apariția ar fi primul moment în care iau naștere drepturile de autor, adică atunci când este realizat negativul.
Practic, la VRT am avea mai multe versiuni pentru a verifica starea:
dacă subiectul e decedat ante 1986, situația ar fi clară (asta se folosește și acum).
dacă există marcaje pe imagine (de exemplu pe verso). Dacă există o dată sau informații publice că un studio a dispărut înainte de 1986 asta ar fi suficient IMHO.
dacă există contractul, da. Mai sunt oameni care se oferă să-l trimită.
dacă există indicii evidente asupra datei (o poză de copil pentru cineva născut în anii 1950)
Desigur, ce este plauzibil este plauzibil. Atenție la noile creații cu IA declarate apariții din colecții de familie, să nu ajungem ca Michelangelo, căruia contemporanii i-au reproșat că sculptura lui Lorenzo nu arată ca subiectul, iar el a zis că ce, peste sute de ani nimeni nu va ști cum arăta adevăratul Lorenzo. --Turbojet26 ianuarie 2026 15:11 (EET)Răspunde
Aș avea o singură precizare (cu mențiunea de rigoare căIANAL): în dispută nu este momentul de început când iau naștere drepturile de autor. Acesta este clar precizat de art. 2, iar pentru fotografiile clasice el se aplică de la crearea negativului, chiar dacă ele au rămas doar în acel stadiu, la fel cum se aplică manuscriselor chiar dacă nu au fost publicate. Disputat estetermenul de expirare a drepturilor patrimoniale în cazurile de limitare prevăzute la articolul 7 (pentru toate celelalte cazuri ele se întind pe toată durata vieții autorului): mai precis,începând de la ce dată se calculează acest termen de expirare? Începând de la data cândau luat naștere drepturile de autor (crearea negativului)? Nu cred, pentru că ar însemna ca ele să expire în unele cazuri chiar înainte ca fotografiile să fie aduse la cunoștința publicului. „Apariția” vizează această aducere la cunoștința publicului și numai după acest moment se poate calcula intervalul pentru expirarea drepturilor patrimoniale. --Pafsanias (discuție)26 ianuarie 2026 16:50 (EET)Răspunde
OK, atunci hai să vedem ce înseamnă "aducerea la cunoștința publicului". În decret avem
„Dispozițiile de la lit. c și d se vor aplica numai în privinta operelor anterior aduse la cunoștința publicului prin reproducere și difuzare, reprezentare, executare sau prin expunere.”
Nu cred că livrarea către client a unei fotografii este „reproducere și difuzare” și nici „expunere” („reprezentarea” și „executarea” se referă la alte categorii de creații). Iar un client care intră în posesia fotografiei sale nu este „public”, câtă vreme se rezumă să o folosească în privat. Nu e cazul să facem contorsionism lingvistic. --Pafsanias (discuție)26 ianuarie 2026 18:33 (EET)Răspunde
Tocmai asta e, cănumai interpretări facem. De asta vă spuneam să nu căutați reguli. :)
Odată cu Arcanum discuția asta devine secundară - dacă nu avem o fotografie în presă, prima dată ar trebui să ne întrebăm dacă persoana e notabila.Strainu (دسستي) 27 ianuarie 2026 11:37 (EET)Răspunde
Pe Arcanum greu se vor găsi poze în care să vedem cum arăta subiectul la trei anișori sau dacă s-a îngrășat în armată. Cu cât un articol biografic este maivanity style, cu atât mai plin va fi de fotografii din albumul de familie. --Pafsanias (discuție)27 ianuarie 2026 13:35 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 20 de zile11 comentarii5 persoane în discuție
N'ziua, având în vedere că stimabilulȚetcu Mircea Rareș a început să-mi adreseze injurii și să anuleze orice modificare pe care am făcut-o, indiferent că avea mai multe editări decât schimbarea subtitlului din „Galerie de Imagini” în simplul „Galerie”. Necesit o clarificare a situației și rezolvarea limbajului luiȚetcu Mircea Rareș.ǂ (discuție)23 ianuarie 2026 21:32 (EET)Răspunde
[Conflict de editare] Având în vedere că în limba română termenulgalerie are multe sensuri (galerie de mină, galerie la fotbal, galerie ca termen de arhitectură, galerie de evacuare la motoarele termice, galerie muzeală etc.), secțiunea cu imagini din articolele Wikipediei ar trebui să poarte subtitlulGalerie de imagini, sau mai simpluImagini.
Nu este necesară altă clarificare decât deschiderea dicționarului (pentru cei mai ca mine, așa....) sau accesarea linkului spre dexonline pentru cei mai moderni, așa...
Ținând cont că am făcut pro bono munca de a vă pune linkul pe pagină vă îndemn să-l accesați, astfel încât să închidem subiectul galeriilor de perdele din articolele Wikipediei și să consumăm în continuare timpul, cu folos. --Accipiter GentilisQ.(D)23 ianuarie 2026 21:58 (EET)Răspunde
Da am recitit acum cât și întrecut, nu cred că am arătat un comportament ostil, totuși sunt atacat, si nu consider acest lucru ok indiferent de ce vechime, ce implicați și ce rol ai într-o comunitate/grup. Personal nu caut și n-am căutat niciodată conflicte fiind „închis”/„isolationist” față de alți utilizatori, primind feedback și răspunzând cu feedback dorind ca atitudinea mea să fie una cât de cât cumsecade și de bună existență. Îmi pare rău dacă m-am adresat necorespunzător, dar chiar nu văd motivul de ostilitate.ǂ (discuție)23 ianuarie 2026 22:24 (EET)Răspunde
Am văzut, dar nu este clarificat dacă se referă la titlul secțiunii, formatul de ilustrare a pozelor sau doar o generalizare. Totuși, nu voi mai schimba această denumire de secțiune.ǂ (discuție)23 ianuarie 2026 22:16 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 18 zile1 comentariu1 persoană în discuție
Pentru cine e interesat, script-ul merge bine pentru undo normal și undo cu alte modificări „între”.Descrierea se poate schimba ușor din constanta cu descrierea dacă se importă cu {{subst:}} sau manual.Dacă se vrea, o fac let ca să fie modificabilă în mai multe condiții (gen și din browser direct, pentru cine are browser cu asemenea opțiune — al meu nu are, cel de acum :) sau dacă e o zi în care vrei descriere custom și o schimbi doar în acea zi, deși nu mă pot gândi de ce ai vrea asta... și de ce nu te-ai descurca și fără let să o faci...).Oricum, eu zic că e util script-ul. Nu mai stai să pui tu motivul manual, în descrierea modificării, ca la Twinkle se comportă, dar mai în stilul meu (că eu nu l-am făcut fancy, ci util și rapid, no logo, branding serios etc.) :) --VulturulContribuții •Discuție •Jurnale •Drepturi27 ianuarie 2026 02:20 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 18 zile1 comentariu1 persoană în discuție
Am prelungit termenul de înscriere până pe15 februarie 2026!
WikiStudent in Residence este un proiect pilot organizat anul acesta deWikimedians of Romania and Moldova, în colaborare cu universități din țară. În limita bugetului existent, WMROMD va susține un student pentru a lucra aprox. 5 zile cu o instituție de cultură (bibliotecă, muzeu) caWikimedian in Residence. Studenții care doresc să participe la program trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să se fi implicat în activități cu și pentru comunitatea wikipediștilor de limba română
să fie dispuși să participe la sesiuni de mentorat (online și în format fizic)
Activitățile proiectului trebuie să se desfășoare până pe 15 mai 2026. Pentru a participa la selecția WIR 2026, trimiteți până pe 15 februarie 2026 un mesaj pe adresa wikiromd@gmail.com care să conțină o descriere a propunerii cu:
confirmarea unui acord de principiu cu instituția care vă găzduiește (instituția pe care o alegeți dvs. sau o instituție stabilită de WMROMD)
perioada programului
temele pe care planificați să lucrați cu instituția gazdă
ce rezultate vă propuneți să obțineți (număr de pagini noi/îmbunătățite, număr de imagini în Wikimedia Commons, ș.a.)
schiță de buget (ce cheltuieli estimați că veți avea pentru transport, cazare, masa în perioada programului)
Ultimul comentariu:acum 17 zile2 comentarii2 persoane în discuție
În itemulQ20430428 de la Wikidata, termenii Alb mic și Berbecel sunt utilizați ca fiind echivalenți. Poate cineva să confirme dacă așa e? În caz contrar, din acel item trebuie șterse mențiunile despre Berbecel și creat un item nou pentru el. // Gikü vorbe fapte 27 ianuarie 2026 23:26 (EET)Răspunde
De obicei, astfel de situații apar în cazul utilizatorilor care vor să-și ascundă avertismentele și blocările primite. Mi se pare normală restabilirea discuțiilor șterse.
Ultimul comentariu:acum 16 zile1 comentariu1 persoană în discuție
Vă invităm să participați la următoarea noastră întâlnire online, care va avea loc joi, 5 februarie, de la ora 19:00. Vom discuta despre ediția din 2026 a campaniei internaționale1Lib1Ref, o inițiativă care, an de an, încurajează bibliotecarii și voluntarii să adauge referințe verificate pe Wikipedia. Și despre cum au interacționat editorii începători cu comunitatea Wikipedia română, sfaturi și observații, implicare și seriozitate. Mulțumim pentru sprijin! În plus, vom prezenta principalele activități, campanii și evenimente desfășurate de grupulWikimedians of Romania and Moldova în anul precedent și perspectivele pentru 2026, inclusiv implicarea în proiecte locale, regionale și internaționale și impactul acțiunilor comunității. Vom avea și update de la evenimente legate de mișcarea Wikimedia, cum ar fiWikimedia Futures Lab, desfășurat anul acesta la Frankurt, în perioada 31 ianuarie - 1 februarie. Link de conectare pepagina de întâlniri.Vă așteptăm cu idei și întrebări, ca întotdeauna, într-un spațiu prietenos!Elena (discuție)29 ianuarie 2026 10:15 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 13 zile2 comentarii2 persoane în discuție
Traducerea unor articole din alte Wikipedii mai bogate în articole, de exemplu enwp, s-a afirmat a produce oarecare contraste terminologice cu surse universitare existente în limba română. Însă în cazul unor articole cu subiecte foarte noi, abordate în ultimele decenii, sau pentru care nu există traduceri prin care să se preia o terminologie în limba română privind aceste subiecte, se mai pune problema semnalată a unor nepotriviri terminologice? Sau în acest caz se pot prelua de exemplu versiuni adaptate ale unor adjective în engleză, fără a produce neajunsuri terminologice?
Este noul introdus prin traducerea de articole en wp predominant terminologic? Sau aspectul terminologic este unul colateral,noul privind în principal noi procedee tehnice sau științifice?~2026-70883-9 (discuție)1 februarie 2026 16:51 (EET)Răspunde
Politica în discuție estefără cercetare originală. Introducerea de terminologii complet noi este cercetare originală.
Respectarea strică a politicii implică renunțarea la traduceri ale noțiunilor în premieră pe Wikipedia. Trebuie așteptat până când noțiunea apare tradusă de un specialist într-osursă de încredere: o revistă academică, un curs universitar.
Este complet ciudat ca noțiuni din articole de pe en.wp să nu fi fost pomenite nicăieri în limba română. Când pe ro.wp apare un termen „exotic”, cel mai probabil este că cel care-l propune nu cunoaște materialele din domeniu în limba română și nu a depus diligențele necesare să caute. Căutarea este cu mult mai valoroasă decât traducerea automată, care expune doar lipsurile din cunoștințele traducătorului. Situația a fost semnalată nu doarde mine, ci șide Filipjack. Nu se poate avea încredere în traduceri ale terminologiei făcute de simplii utilizatori. --Turbojet1 februarie 2026 17:35 (EET)Răspunde
Mutarea articolului din sandbox în spațiul principal
Ultimul comentariu:acum 12 zile2 comentarii2 persoane în discuție
un cont intitulat AstralMilkyWay pagina sa de contributii: (https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Contribu%C8%9Bii/AstralMilkyWay) a adaugat la articole despre subiecte legate de identitați și comunitatea LGBTQ+ informații "cherry picked" din mai multe surse, din care unele non-conforme (citari care duc catre pagini en.wikipedia spre exemplu). Multe din modificariile acestuia au strict scopul de a exprima un mesaj politic de opunere impotriva persoanelor LGBTQ+.Amathecutie (discuție)2 februarie 2026 01:10 (EET)Răspunde
Simțiți-vă liberă să anulați modificările nereferențiate sau care trimit către Wikipedia. Cele care au referințecherry-picked necesită o justificare clară pentru a fi anulate și, oricum, în unele cazuri s-ar putea să trebuiască doar reîncadrate în context, mutate prin articol, completate și/sau înlocuite cu alte surse care dau contextul mai larg sauprezintă viziunea predominantă în comunitatea științifică. Pentru început, v-aș sfătui să scrieți în paginile de discuții ale fiecărui articol ce surse considerați că suntcherry-picked și cum ar trebui să fie modificate articolele, în timp ce marcați respectivele afirmații cu{{dubios}}. Pregătiți-vă și să aveți un dialog cu acea persoană;a priori e posibil ca impresia dumneavoastră asupra scopului său să fie greșită, și să fie doar altă persoană care privește lucrurile din altă perspectivă, dar care, ca și noi,a venit aici să scrie o enciclopedie. Vom vedea răspunsul. —Andreidiscuție2 februarie 2026 13:50 (EET)Răspunde
Mutarea articolului din sandbox în spațiul principal
@IamandiiAprelin: Dacă nu va îndeplinicriteriile, nu va fi redenumitîn nici într-un caz de cineva suficient de experimentat, și dacă va fi redenumit de cineva mai neexperimentat, va fișters imediat.
„Conac” se potrivește mai mult cumanor house: casă a unui nobil latifundiar, aflată pe o moșie. În schimb,mansion s-ar traduce mai degrabă drept „vilă”: orice casă mare, și la oraș, și la sat, și pe domeniu nobiliar și în alte părți. —Andreidiscuție2 februarie 2026 15:19 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 10 zile10 comentarii6 persoane în discuție
În 3 februarie,Gutza a adăugat în mai multe articole text generat de modele lingvistice mari. Având în vedere că cea mai mare parte din adăugiri nu citează deloc surse (mai ales laZuiderzeewerke șiVeveriță marsupială) și că aceste editări reprezintă uz de IA pentru care nu a fost obținut consensul comunității, în opinia mea, se impune anularea editărilor. Articolele afectate sunt:
Aș fi preferat o dezbatere sau măcar un mesaj direct înainte de escaladare la Cafenea cu „se impune anularea editărilor” în privința „articolelor afectate”.
În afara dictaturilor, regula generală tinde să fie „este permis ceea ce nu e interzis” (blacklisting/opt-out vs. whitelisting/opt-in); găsesc o eroare de logică în argumentul că ar fi trebuit să obțin accept prealabil din partea comunității pentru editări la Wikipedia.
Editărilearticolelor afectate care au implicat IA au fost marcate explicit în descrierea editărilor ca atare; am folosit standardul de laen:WP:LLMDISCLOSE în absența unor standarde ale comunității locale.
Acestea fiind spuse, inițiativa mea a fost un experiment în privința oportunității implementării unei idei: ce-ar fi să utilizăm IA pentru unificarea semi-automată a articolelor Wikipedia în mai multe limbi? Intenția era să mergem către dezbatere.
Îmi cer scuze pentru răspunsul inițial nefericit; am luat lucrurile personal și nu ar fi trebuit.
Nu sunteți dv. de vină, ați picat pur și simplu oblu pe o problemă deja destul de veche care încă nu are o soluție.
Într-o altă ordine de idei dacă ați reuși să explicați unor nespecialiști ce doriți să faceți într-un modalitate pe care aceștia să o poată înțelege, cu siguranță că ați face un pas în plus.--Accipiter GentilisQ.(D)3 februarie 2026 21:56 (EET)Răspunde
Nu știu dacă este nevoie să spun unele lucruri pe care le spun mai departe, dar totuși le spun, fiindcă vreau să mă asigur că nu există riscul ca mesajul meu să fie interpretat greșit și fiindcă vreau să fie clar cum percept eu chestiunea.
Atunci când cineva adaugă text într-un articol Wikipedia, acel cineva trebuie să se asigure că conținutulciteazăsurse de încredere. În majoritatea cazurilor, a adăuga în articole text care nu citează surse de încredere contravine însuși scopului Wikipediei. De multe ori, articolele din alte limbi deja citează surse de încredere; așadar, atunci când cineva traduce un articol dintr-o altă limbă, de obicei a existat deja o minte conștientă (a se citi: om) care, atunci când a adăugat text în articolul sursă, s-a asigurat că textul redă fidel informații din sursele de încredere citate și că nu a introdus informații care nu se găsesc în sursele citate. În cazul articolelor care respectă standardele, traducătorului îi revine responsabilitatea de a se asigura că traducerea sa nu denaturează informația, astfel încât odată articolul tradus să redea fidel informații din sursele de încredere citate, la fel ca articolul sursă.
Ce legătură au toate astea cu propunerea de a „utiliza IA pentru unificarea semi-automată a articolelor Wikipedia în mai multe limbi”? Cineva care folosește IA pentru așa ceva nu este scutit de responsabilitatea de a se asigura că textul generat de IA redă fidel informațiile citate în articolele sursă. Deci utilizatorul de IA nu se poate pur și simplu limita la a efectua modificări cosmetice asupra textului regurgitat de IA. Spre deosebire de o traducere convențională, textul generat de IA este predispus să conțină halucinații dintre cele mai pestrițe. Există, de asemenea, riscul ca IA să denaturezesubtil informația – astfel de denaturări subtile îi vor scăpa, cel mai probabil, celui care se limitează la a face modificări cosmetice. Prin urmare, utilizatorul de IA va trebui să se asigure că fiecare propoziție (și cuvânt!) nu fabulează (adică nu afirmă ceva ce nu este afirmat în articolul sursă sau în sursele citate – cu alte cuvinte, nu există denaturări de informație). Dar dvs. ați propus ceva de o magnitudine și mai mare decât magnitudinea pe care ar avea-o utilizarea IA pentru traducerea unui articol. Atunci când se folosește un singur articol dintr-o singură versiune lingvistică a Wikipediei, este mai ușor de verificat rezultatul în română, fiindcă propoziția în română poate fi comparată cu propoziția din limba originală. Iar atunci când textul regurgitat de IA provine din articole din mai multe limbi, se creează un mozaic dedalic, în care nimeni nu va mai ști de unde provine informația. Serios, cine ia la puricat zeci de articole în limbi pe care nu le cunoaște doar ca să verifice de pe care Wikipedie a scos IA o anumită informație? Eu, unul, nu sunt dispus să fac curat după IA nici măcar în cazurile simple, considerând că dacă cel care s-a folosit de IA nu a avut bunul simț să verifice că totul este în regulă înainte să apese pe „Publică modificările”, atunci nici eu de ce mi-aș consuma timpul? Și ca să fim înțeleși, chiar dacă IA citează surse, utilizatorului de IA tot îi revine responsabilitatea de a se asigura că textul generat redă fidel informații dun sursele de încredere citate. Motivul? IA nu poate „verifica” (nu este conștientă) dacă sursele citate redau într-adevăr fidel informațiile regurgitate, iar informațiile regurgitate pot fi de fapt pur și simplu niște simple halucinații, chiar dacă sursele sunt de încredere și citate corect. Există destule cazuri în care IA citează surse inexistente. Asta ca să nu mai spun că IA este predispusă să adauge informații carenu au ce căuta pe Wikipedia și că riscul de halucinații crește exponențial din moment ce nu mai este vorba de o simplă traducere, ci de ceva ce aduce cu o contopire forțată a mai multor articole din mai multe limbi.
Nu știu în ce constă verificările pe care susțineți că le-ați făcut asupra textelor generate de IA pe care le-ați adăugat în articole. Dar aruncând o privireaici, nu pot să mă întreb de ce în urma verificării articolul citează zero surse sau de ce secțiunea „Ca animal de companie” folosește « „sugar glider” » în loc de „veveriță marsupială”. Apropo, faptul că textul nu citează surse poate lăsa de înțeles că nu știți dacă textul pe care l-ați inserat conține sau nu informație „inventată” de IA, fiindcă dacă ați fi verificat informațiile, atunci ar fi rezonabil să presupunem că ați fi citat sursele pe care le-ați folosit la verificare. Mai ales că acele surse, natural, ar trebui să fie sursele din articolele din alte limbi care au fost folosite de IA pentru generarea textului, așa că nu se punea (neapărat) problema de a căuta surse complet noi. Iar dacă nu ați verificat dacă informația se găsește și în articolele sursă, atunci nu aveți de unde să știți dacă informațiile pe care le-ați inserat sunt sau nu invenție de-a IA. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții)3 februarie 2026 23:55 (EET)Răspunde
În primul rând să explic mesajul de mai sus ca să nu fie luat personal de cineva: Lolita Cercel e o realizare semi-artificială ce a cunoscut un succes semnificativ în ultimele câteva zile. Mi s-a părut amuzantă similitudinea abordării.
@Gutza e nevoie de ceva mult mai bun înainte de orice discuție. Cu zero surse sunt zero șanse ca o asemenea inițiativă să fie luată în serios. De asemenea, te sfătuiesc să citești șiWP:IA - e un standard minimal (prea minimal după părerea unora) pe care îl cerem de la asemenea contribuții.Strainu (دسستي) 3 februarie 2026 22:30 (EET)Răspunde
este greu de crezut ca domnul Gutza sa nu stie despre necesitatea existentei surselor sau chiar despre modul cum genereaza EiAiul continutul, plus problemele colaterale ce apar din folosirea acestuia. Cred ca Strainu exagereaza elegant cu sfaturile sale tinand cont ca domnul Gutza a fost mult timp administrator al acestei enciclopedii si mai ales ca face parte din RoWiki Walk of Fame ca fondator al ei. Desigur ca si dansul a exagerat considerand ca a avut o "initiativa experimentala" stiind prea bine ca experimentele se fac laCutia cu nisip si ca un expert in wiki cum este dansul, nu poate face asa ceva in "fata nespecialistilor". Paloi nu a escaladat nimic cu „se impune anularea editărilor”... „articolelor afectate”. Insa, cum wikipedia nu este o democratie, adica poate fi usor asimilata unei dictaturi, ca la antonim se duce gandul automat, implicit "comunitatea" nu exista. Realitatea de aici ne arata inexistenta unei "comunitati", dovada si modul de interpretare personala a semnalarii initiativei aflata in derapaj evident. Aici nu exista o comunitate, ci doar o echipa. Despre ce consens se vorbeste aici?... poate despre acela tacit. Paloi... tine-o tot asa... ...Asybarisaport4 februarie 2026 00:16 (EET)Răspunde
Sunt convins că toate opiniile exprimate aici au avut un singur obiectiv: să construim cea mai bună experiență pentru cititorul enciclopediei. Mă bucur enorm că am reușit cu toții să contribuim pentru acest obiectiv comun. --GutzaDD+4 februarie 2026 02:04 (EET)Răspunde
cum pot proceda cel mai bine daca o sectiune dintr-un articol citeaza total, sau in mare parte, social media, non-PDVN, ca sursă?
Ultimul comentariu:acum 10 zile5 comentarii2 persoane în discuție
pe paginahomofobie (și nu numai), un utilizator care a aparut strict pentru a modifica pagini legate de comunitatea LGBTQ+ conform perspectivei acestuia este vorba despreAstralMilkyWay. Edităriile acestuia de pe pagina homofobie, dar si altele de pe alte pagini, sunt citate din postări de pe reddit ale unor utilizatori de rând.Amathecutie (discuție)4 februarie 2026 00:18 (EET)Răspunde
am șters citariile catre social media, o altă problemă am acuma. In inceputul paginii, acest utilizator a adaugat informatii care mai degrabă iși au locul intr-o sectiune dedicată. Pot sa le mut?Amathecutie (discuție)4 februarie 2026 01:01 (EET)Răspunde
@Amathecutie introducerea trebuie să fie un rezumat al articolului. Deci nu, nu mutați pur și simplu informația, ci lăsați un rezumat și în introducerea.
Cu privire la surse, luați în considerare faptul că subiectul este pasibil de discuții aprinse, deci trebuie folosite absolut cele mai bune surse științifice existente.Strainu (دسستي) 4 februarie 2026 09:26 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 9 zile10 comentarii6 persoane în discuție
Salut, tuturor,
Nu am mai călcat pe-aici de ani de zile (nici în calitate de editor și nici ca să citesc discuții). Acum câteva luni am avut o idee pe care am găsit-o interesantă în solitudinea minții mele: ce-ar fi dacă toate articolele despre subiectul X de pe wikipediile în toate limbile ar fi reconciliate automat între ele, în așa fel încât contribuțiile zanzibarezului despreStone Town în Wikipedia înswahili să se propage automat în Wikipedia în română? Am început un prototip de proiect în acest sens și am modificat câteva articole atât la ro.wiki cât și la en.wiki. La en.wiki am primit unrevert foarte civilizat, la una dintre modificări; la ro.wiki n-a băgat nimeni de seamă. Am așteptat câteva săptămâni să văd cum evoluează lucrurile, m-am mai documentat despre modificările făcute cu IA la Wikipedia, am descoperiten:WP:LLMDISCLOSE, iar aseară mi-am găsit un pic de timp și entuziasm să mai experimentez cu editarea câtorva articole pe care de data asta le-am marcat explicit ca fiind editate folosind IA.
Din păcate experimentul meu nu a fost unul reușit. Cu toate că am încercat în mod onest să verific și să validez contribuțiile de aseară (am revizuit și editat manualfiecare contribuție), conversația ulterioară a dovedit că în pofida eforturilor mele, acestea includeau niște probleme majore: cea mai importantă a fost lipsa surselor, însă au mai fost identificate și probleme de utilizare improprie a limbii române, precum și unele informații care s-ar putea să fi fost cauzate de halucinații. Dincolo de erorile factuale și stilistice a mai fost ridicată o altă provocare legitimă: efortul necesar pentru redactori să evalueze și să corecteze contribuțiile (potențial masive) făcute cu IA. Una peste alta, s-a dovedit că ideea pe care eu am considerat-o interesantă în abstract s-a dovedit nefericită în concret, ba a mai și generat o sumedenie de discuții aici. Îmi cer scuze pentru asta.
Acestea fiind spuse, nici acum nu știu cum ar putea fi validată o astfel de idee într-un fel mai eficient. În conversația de aseară a fost menționată cutia cu nisip – însă în practică, procesul pe care l-am utilizat a constat în mai multe „cutii cu nisip”: articolul a fost generat local pe computerul meu de IA, însă apoi l-am inspectat și validat manual, l-am editat local, l-am urcat apoi urcat pe Wikipedia unde l-am previzualizat și am verificat diferențele, apoi din nou editări locale manuale, urcat iarăși, validat din nou, etc, până când am fost mulțumit de rezultat (rezultat care, vreau să fiu foarte explicit, s-a dovedit a fi impropriu, în pofida tuturor eforturilor mele de bună credință). A mai fost menționată ideea obținerii acceptului comunității – ideea sună bine la nivel declarativ, însă pentru ce anume aș fi putut solicita acceptul? Pentru niște editări pe care le-am validat manual oricum? Nu mai spun că am modificat un număr foarte limitat de articole (sub zece), iar reverturile mi-au luat circa 17 secunde cu totul.
Până aici am analizat viabilitatea ideii mele (se dovedește neviabilă cu uneltele disponibile în prezent și cu nivelul de efort pe care l-am făcut eu), precum și metoda pe care am folosit-o pentru validarea ei (un număr limitat de articole modificate direct în „producție”); cu asta se încheie introspecția mea.
Pe de altă parte, interacțiunea de aseară cu echipa de la Wikipedia în limba română a fost un duș deosebit de rece pentru mine. În afară de Accipiter care a fost un domn ca de obicei, restul reacțiilor au fost din cale-afară de toxice. Nu știu cum citiți fiecare dintre voi propriile contribuții la conversația de aseară, însă pot să relatez cum s-au citit de la mine: s-a sărit peste orice presupuneri de bună credință direct la acuzații și caterincă. Mi s-a comunicat că sunt lipsit de bun simț, că nu pot fi luat în serios, iar la final,după ce am restaurat articolele la forma lor anterioară, mi-a fost atribuită printre rânduri intenția deliberată de a mutila Wikipedia (nu știu cum altfel să interpretez contribuția lui Asybaris la conversație).
Nu e nevoie să răspundeți, găsesc singur ușa; am vrut doar să vă las cu acest prilej de introspecție privitor la atmosfera pe care o întrețineți aici și să relatez felul în care am recepționat reacția voastră la o inițiativă venită din exterior. --GutzaDD+4 februarie 2026 10:22 (EET)Răspunde
Mai cu seamă în atare context, un naiv și-ar imagina că ar fi apreciată marcarea explicită a contribuțiilor care au implicat IA, chiar și atunci când ele au fost editate manual masiv (iar într-un caz de naivitate extremă ai putea crede chiar șiWP:BC în general). --GutzaDD+4 februarie 2026 12:05 (EET)Răspunde
@Gutza: Vă mulțumesc pentru explicațiile sincere. Impresia mea este că, dacă ați fi prezentat aceste idei comunității înainte de a le pune în practică, ca un proiect personal, reacția ar fi fost cu totul alta. Dacă ați vrut să „testați”, însă, reacția comunității atunci când este luată pe nepregătite, cam asta este... Să nu-mi spuneți că nu știați, din experiența dumneavoastră trecută, cât de crudă este această realitate. Nu cred, totuși, că a fost pusă la îndoială buna credință. --Pafsanias (discuție)4 februarie 2026 12:20 (EET)Răspunde
[Conflict de editare] @Gutza în primul rând mulțumim de feedback, un external check nu strică niciodată și chiar dacă răspunsurile au fost bine intenționate, înțeleg că au fost percepute altfel. Ce țin să subliniez e că în interpretările tale pierzi din vedere greutatea userului tău. El vine și cu beneficii, dar și cu responsabilități.
Beneficii: AGF. Am văzut articolul nou din noiembrie, am mirosit AI-ul, dar am presupus că experimentezi și l-ai revizuit (mai ales că acela avea surse). Cel mai probabil și alții l-au văzut. Și mai evident, faptul că Paloi a deschis o discuție și nu a făcut revert direct la materialele fără surse este un semn clar că s-a presupus buna credință.
Responsabilități: nu cred că pleacă nimeni de la premisa că ești naiv; mai mult, ne așteptăm să mai ții minte ideile de bază din politicile privitoare la verificabilitate și roboți, mai ales că nu s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii. Chiar ignorând partea de AI, ar fi fost preferabil să discuți ideea, aici sau în altă parte înainte de a începe sau după experimentul din noiembrie.Strainu (دسستي) 4 februarie 2026 12:23 (EET)Răspunde
Nu știu în câte feluri diferite trebuie să mai repet căam validat și editat manual tot conținutul pe care l-am publicat. E evident că nu am reușit să fac asta cum se cuvine, am spus și asta în mai multe rânduri, darnu e vorba despre niciun robot, nu aveam ce discuții să deschid – am explicat deja și asta cât se poate de limpede mai sus, dar asta nu împiedică pe nimeni s-o țină langa cu roboți și automatizări și cerut acordul, etc. Posibil că sunt eu prea sensibil când mi se spune că-mi lipsește bunul simț și că nu pot fi luat în serios, ori când citesc mizerii pasiv-agresive scrise după ce curățasem deja articolele; pesemne c-or fi afirmații camaraderești pe care oamenii și le spun reciproc atunci când vor să înlesnească o bună colaborare.
Din nou, ca să fie limpede, nu contest sub nicio formă faptul că rezultatul net al exercițiului în spațiul de nume al articolelor a fost un eșec; încerc doar să arăt că și la Cafenea a fost tot un eșec, doar că din partea cealaltă. E bine că recunoaștemîn unanimitate măcar o jumătate din eșec: jumătatea de care sunt eu singur responsabil. --GutzaDD+4 februarie 2026 15:28 (EET)Răspunde
nu este niciun esec la mijloc, ci doar polemica, care asa cum ii e statutul este pe alocuri coroziva. Nu va lamentati, binele se poate face si cu forta. Eu de abia astept sa se produca singularitatea o data cu bagarea-n priza a calculatorului cuantic preconizata pe parcursul urmatorilor 10 ani, sper sa nu mor intre timp. Cand singularitatea va deveni constienta va prelua controlul, SkyNet va fi doar un simplu precursor neputincios, si toate bazele de date planetare, inclusiv wikipedia, vor avea o crestere exploziva in cateva nanosecunde. ...Asybarisaport4 februarie 2026 19:22 (EET)Răspunde
În opinia mea explicația faptului că un text "cules" cu AI în ciuda inspecției, validării manuale, previzualizării, verificării diferențelor, editării manuale, validării din nou, etc.... poate ajunge să fie un eșec poate fi pentru că pur și simplu omul atunci când scrie un text învață în același timp cu scrierea lui, despre ce înseamnă subiectul textului. Procesul continuu este de învățare - corelare și merge în paralel cu ce se scrie. AI-ul pare că face pe moment o sinteză de tipul garbage in, garbage out. La sfârșitul unui text scris de el însuși, omul este mai capabil să elimine informațiile nerelevante, erorile, formulările aiurea, etc... tocmai pentru că este implicat în scrierea directă. Un articol scris de AI dat unui om să-l corecteze, dacă acel om nu e de strictă specialitate pe domeniul textului respectiv, dacă a fost de la bun început rebut are șanse mari să iasă pur și simplu la final, tot un rebut. Un exemplu în acest sens este recenta tentativă de aici de la ro.wiki de corectare a unor texte scrise de AI. M-am uitat de curiozitate prin câteva dintre articolele peste care trecuseră editori cu bune intenții și cu experiență corespunăzătoare și rezultatul obținut nu mi s-a părut unul încurajator. Diferența esențială de fond dintre textele luiGutza și acele articole este că nu s-a găsit nimeni să comenteze la sânge rezultatul final al bunelor intenții, pentru că sunt sigur că dacă s-ar fi făcut o analiză pe bune, finalul ar fi fost destul de frustrant. Pe scurt zis, cine a făcut un Excel poate să se simtă ca atare și să pretindă că este matematician, dar în realitate nu este.
Aici pentru că ceea ce a făcut Gutza nu a făcut parte din claca tovărășească și în plus pentru că a venit pe un teren deja semănat de frustrări reciproce, fiecare (inclusiv eu) ne-am simțit liberi și fără restricții să avem o opinie direct exprimată despre ce a făcut. --Accipiter GentilisQ.(D)4 februarie 2026 23:07 (EET)Răspunde
Gutza Welcome to the real world ... Aceeași părere o au și unii care n-au fost plecați nicăieri de 17 ani. Să vedeți cum e să lucrezi aproape pe pipăite de 11 ani și să nu te ajute aproape nimeni, în schimb când e vorba de șicanat și băgat bețe în roate se găsesc destui. Wikipedia aia idilică nu are nimic de-a face cu realitatea.--Țetcu Mircea Rareș5 februarie 2026 00:01 (EET)Răspunde
domnule Tetcu... pe bune, m-am saturat de "pipăitul" dumneavoastra. De 30 de ani ne tot amenintati ca muriti, si pipăiți, si cheltuiți, si rupeți mașina, că ca dumneavoastra nu mai e nimeni. Vi s-au tolerat toate tâmpeniile in numele spiritului enciclopedic, v-ați urcat în cârca tuturor, v-au făcut si deontolog in monumente si biserici, v-au folosit ca patrulator, tot timpul v-au mangaiat pe cap cand dadeati cu copita, etc... Mai lasati-ne cu pipăitul si muritul. Nu exista text scris de dv in care sa nu va văitați că vă dați viața pentru wiki "mergand in doua degete care va si dor". Tot ce faceti e că vreti dumneavoastra imortalitatea ca si altii in RoWiki Walk of Fame. Vedeti-va de-ale dumneavoastra si cand se vitalizeaza inca doua degete si va revine sporadic vederea puteti sa mai contribuiti cu cate ceva pe aici, asta daca vreti, nu va obliga nimeni. In rest, va doresc numai de bine ...Asybarisaport5 februarie 2026 08:58 (EET)Răspunde
✔ var 2femeie româncă → româncă poate sta singur, deci este substantiv; numește aceeași persoană dar aduce o informație esențială cu rolul de a categorisi. Dacă mă uit laapoziție văd exemplul cu Fluviul Dunărea care pare a fi cam aceeași situație.
[Conflict de editare]S-a mai discutat acest subiect.
Română este adjectiv; este folosit ca atribut adjectival în sintagme ca „femeie română”, „sportivă română”, „profesoară română” etc.
Româncă este substantiv; este folosit în propoziții ca subiect sau complement. Exemple: „românca le-a depășit pe celelalte concurente”, „italianca a învins-o pe româncă în trei seturi” etc. --Bătrânul (discuție)7 februarie 2026 16:50 (EET)Răspunde
discutia asta a mai fost. Gurile rele au considerat ca româncă ar fi peiorativ, asa ca totul e cu română, nu cu româncă. Eu nu sunt de acord cu asta dar... e chestie politica precum tigan versus rom....Asybarisaport7 februarie 2026 16:43 (EET)Răspunde
@Asybaris01 Folosind „femeie română”, practic „degradezi” persoana aducând-o la nivel de obiect. Nu o să spui niciodată bou român (subst +subst) ci bou românesc (subst + adjectiv), dacă te referi la patruped bineînțeles. Nici scaun român, nici automobil român... ci românesc (adjectiv). Și atunci de ce femeia trebuie să fie română (adj.) în loc să fie româncă (substantiv)?
@Sîmbotin Eu cred că sintagmele respective sunt eliptice, se subînțelege din context că femeia e de naționalitate română, deci română este atribut adjectival pentru naționalitate (subînțeles), nu pentru femeie.
Româncă e substantiv șiromână este adjectiv, asta e foarte clar și nu e loc de nicio discuție aici.DEX este foarte explicit. Nu pe tema asta e discuția.
La fel, lăsăm deoparte și aspectul periorativ, fiindcă e prea interpretabil ca să-l putem epuiza.
Rămâne în discuție varianta alăturării a două substantive femeie și româncă (am spus substantiv nu adjectiv, deci nu amestecăm lucrurile), și avem situația unei apoziții în care virgula lipsește (ceea ce este posibil).
Problema nu e la nivelul gramaticii de școală generală...
Femeia română sună precum „cheia franceză”, merge la obiecte dar la persoane sună aiurea. Ce-ați zice să fiți și voi bărbați românești (după logica substantiv-adjectiv) așa cum avem chiloți bărbătești (tot substantiv-adjectiv).
aici suntem mai ceva ca la academia romana. Se despica firul in paishpe. Argumentul principal nu e cum se aude ci cum se foloseste adresarea pe strada. Pe de o parte suntem mai catolici decat papa si pe alta se aplica de ex cea mai folosita de romani. Adica e un nonsens. Pruteanu e in lumea dreptilor si nimeni nu stie cum evolueaza limba vie. O singura certitudine exista... romgleza si argou. Academia nu mai are nicio putere politica, administrativa si culturala, de lingvistica ce sa mai spunem? De aceea, niste neica-nimeni anonimi ca noi de pe wiki si alte saituri cu "expertiza" dubioasa dau trenduri in orice. Asa ca asta cu română si româncă e ceva... mult spus... neimportant. ...Asybarisaport7 februarie 2026 19:12 (EET)Răspunde
Atunci batem palma și le lăsăm pe femei să fie românce... și scăpăm de inchiziția wikipedia :D.
Tgeorgescu zicea pe undeva că pe wikipedia musai părerile academice contează, și eu mi-am pus mintea cu asta.
Oricum ar fi, formularea asta pe modelul „femei române” nu e folosită industrial decât pe wikipedia.
Cele câteva excepții cum ar fiIdealul femeiiromâne în secolul al XIX-lea, are deja alt sens, e vorba de un concept, ceva abstract, cum mai este folosit și în sondaje unde este vorba decetățenia română a femeilor. Dar să faci din asta regulă e absurd!Just In AR (discuție)7 februarie 2026 19:47 (EET)Răspunde
corect, achiesez... numai ca parerea noastra nu conteaza pentru ca wikipedia nu e o democratie, ea avand propria ei agenda politica. Insa, trebuie sa fim corecti si in privinta evaluarii valorii de adevar. Adevarul meu nu este mai bun ca al altuia si fiecare poate gresi in evaluarea lui, din nestiinta, din ifurile ce determina obtinerea rezultatului sau necunoasterea altor aspecte neluate in calcul care influenteaza analiza s.a.m.d. Referitor la tgeorgescu recomand sa-l nu-l luati in seama, el are luptele lui pe care le duce si asta ii ocupa tot timpul... urmati regulile enciclopediei daca vreti sa mai faceti ceva pe aici. Spun asta pentru ca in curand EiAiul va face muci orice la nivel global, directia e in jos ...Asybarisaport7 februarie 2026 20:52 (EET)Răspunde
Eu n-am auzit niciodată expresia „femeie româncă” (nici „sportivă româncă”, nici alte construcții de acest tip). Când AI sau altcineva propune această expresie, prefer exprimarea „româncă”, fără „femeie”. Actual adăugarea lui „femeie” îmi sugerează că se subliniază expres că nu este LGBTQIA+. Bineînțeles, „femeile române” se referă la naționalitate, când contextul o cere. --Turbojet8 februarie 2026 15:25 (EET)Răspunde
Cf. DEX, ajectivul este o „parte de vorbire flexibilă care arată o însușire a unui obiect sau a unei ființe și determină numele acestora, acordându-se cu ele în gen, număr și caz”. În construcția „femeie română”, femeie este substantiv („parte de vorbire care denumește lucruri, ființe sau noțiuni abstracte”), iar română este adjectiv, deoarece descrie o însușire a substantivului. Nu are legătură cu discriminarea, cu „degradarea”, cu exprimarea peiorativă, ci cu înțelegerea și respectarea regulilor gramaticale ale limbii române. Ce încercați să faceți? Să corectați dvs. gramatica limbii române, cât timp sursele de specialitate s-au pronunțat deja pe acest subiect? Avem femeie rusă, nu femeie rusoaică, avem femeie greacă, nu femeie grecoaică, avem femeie franceză, nu femeie franțuzoaică, avem femeie spaniolă, nu femeie spanioloaică, avem femeie chineză, nu femeie chinezoaică. De ce insistați să creați o excepție prin aplicarea unei corectitudini politice duse la extrem? Vreți să vă substituiți Academiei Române? P.S. A existat și un ziarFemeia română și nu s-a ofuscat nimeni până acum.https://dependentdearta.artmark.ro/ro/lot/lot-format-din-primele-numere-ale-revistelor-femeia-romana-si-revista-22-ianuarie-1990-ro-79039Donarius (discuție)8 februarie 2026 21:05 (EET)Răspunde
@Donarius: Aveți impresia că eu am spusinvers decât dvs., că vreau să corectez gramatica limbii române sau să creez o excepție? Ce am spus eu este că evit forma „femeie româncă” și de ce. Normal că „femeie română” nu are nicio conotație de tip LGBTQIA+.
Divagând, remarc că în limba română nu există forma „[bărbat] românc”. Interesant că nu există nicio alternativă sau controversă la „bărbat român” --Turbojet9 februarie 2026 09:06 (EET)Răspunde
„Femeie româncă” e incorect, dar nu e pleonasm. Dacă e femeie, nu e neapărat româncă. Cele două noțiuni nu se suprapun. Iar „o română” este o construcție ciudată, pentru că limba română nu este un substantiv numărabil și este defectiv de plural („niște române”?). Poate doar „o română învățată după ureche”... Când văd nivelul argumentelor și discuțiilor de aici, vă spun drept că încep să prefer conversațiile cu ChatGPT. --Pafsanias (discuție)9 februarie 2026 10:23 (EET)Răspunde
„«O română»s-ar referi”, nu am zis că trebuie să folosim construcția.
Nivelul argumentelor?!?
Nu estefemeie un cuvânt în plus în „femeie româncă”?
Nu se referă „româncă” la o femeieromână?
Cel puțin eu așa am învățat la școală.
Și nu cred că s-a schimbat așa de mult gramatica.
Dar, dacă e sau nu și am învățat eu greșit, e tot incorect.
E tot incorect, dar motivul invocat e greșit. După cum și „o română” (cares-ar referi) nu face decât să completeze seria exemplelor aiuristice cu „boul românesc” și „chiloții bărbătești”. Îmi pare rău pentru capitolul politețe. --Pafsanias (discuție)9 februarie 2026 11:05 (EET)Răspunde
Nu e nimic aiuristic la exemplul „o română”, deoarece nu e o confuzie așa de rar întâlnită.
Totuși,românesc șibărbățesc sunt adjective, nu caromâncă, care e un substantiv cu definiția „Femeie din poporul român”.
„Femeie femeie din poporul român/româncă”.
Nu sună pleonasmic?
Eu așa am fost învățat și nici nu mă apuc de învățat altceva acum.
Sunt și așa destul de ocupat și am învățat câtă română am putut, de unul singur, în perioada de de inactivitate din toamnă.
Dacă vorbiți cu cei care se ocupă de lingvistica profesională (?) despre ce anume sunăpleonasmic [sic!], întrebați-i și despre expresia „sfântă româncă” deaici și deaici. Deși toate româncele sunt, prin definiție, femei române, nu chiar toate sunt sfinte. Părerea mea este că toată această discuție a fost resuscitată de hotărârea B.O.R. de canonizare a „celor 16 femei românce”acum câteva zile. Nu are nicio legătură nici cu boii, nici cu chiloții. --Pafsanias (discuție)9 februarie 2026 12:43 (EET)Răspunde
pleonastic...
Am și eu unde să punsic la dvs., nu sunteți perfect (și nimeni nu e și trebuie să acceptăm asta constant).
Eu consider că există și lingviști amatori, și profesioniști.
Da, din aceleași motive ca și pentru „femeia româncă”. S-a explicat mai sus foarte lămurit, dar nu de către dumneavoastră. Nici una, nici cealaltă nu reprezintă pleonasme. --Pafsanias (discuție)9 februarie 2026 14:57 (EET)Răspunde
Într-adevăr,sfânta româncănu e pleonasm, dar ați uitat căsfânta are și alte folosiri posibile.
Și nu doar cea din limbajul figurat.
Ci și cea care apare înSfânta Euharistie.
De aceea, eu consider că această exprimare nu e nici greșită, nici pleonasm.
Da, „sfântă” are și alte întrebuințări, dar eu mă refer strict la sensul din expresiile citate, unde este un substantiv feminin și desemnează o persoană recunoscută ca un exemplu desăvârșit al vieții creștine și consacrată ca atare, după moarte, de către Biserică. --Pafsanias (discuție)9 februarie 2026 17:33 (EET)Răspunde
Știam. Și de aia am și spus.
„Sfântă româncă” = „Româncă sfântă”.
E doar inversiune, iarsfântă e atribut adjectival.
Că merge și ca adjectiv e cu totul altă poveste, care nu se potrivește cu exemplele date. Și „femeie” poate însemna și „soție”, „nevastă”, dar în mod evident nu acela era sensul discutat în exemplul despre pleonasm. --Pafsanias (discuție)9 februarie 2026 18:22 (EET)Răspunde
Acum nu știu ce mai vreți să spuneți.
În „sfântă româncă” e corect si gata, că e adjectiv.
În „femeie româncă”, cum acum m-ați iluminat, poate fi corect dacăfemeie =soție.
Buuun, am vorbit cu expertul „meu” și ce mi-a confirmat a fost:
E pleonasm „femeie româncă”;
„Sfântă româncă/Româncă sfântă” sunt corecte, cum am explicat mai sus, detaliat, exact aceeași justificare — legat de inversiune și atribut adjectival.
Și a spus că-n „Sfânta româncă”,româncă e atribut apozițional șiSfânta substantiv.
Rezultat: Concluzia e că această chestiune s-a mai discutat și rămâne la fel. Formularea corectă e „Maia Morgenstern e o actriță română”. Substantivul e urmat de adjectivulromână.Româncă e doar substantiv. --Mihai (discuție)10 februarie 2026 13:53 (EET)Răspunde
Campania de strângere de fonduri prin bannere a Fundației Wikimedia în România
Ultimul comentariu:acum 5 zile1 comentariu1 persoană în discuție
Bună ziua tuturor,
Aș dori să profit de această ocazie pentru a vă informa pe toți despre viitoarea campanie de strângere de fonduri prin bannere a Fundației Wikimedia în România. Fundația Wikimedia a întrerupt strângerea de fonduri în România acum câțiva ani, dar va relua campania de strângere de fonduri prin bannere în acest an. Bannerele de strângere de fonduri vor fi afișate numai pe Wikipedia în limba engleză din România.
Campania de strângere de fonduri va avea două componente.
Vom trimite e-mailuri persoanelor care au donat anterior din România. E-mailurile sunt programate să fie trimise între2 și 27 martie 2026.
Vom afișa bannere pentru utilizatorii neînregistrați din România pe Wikipedia în limba engleză. Bannerele vor fi afișate între 5 mai și 2 iunie 2026.
Înainte de aceasta, intenționăm să efectuăm câteva teste, astfel încât este posibil să vedeți bannere timp de 3-5 ore de câteva ori înainte de începerea campaniei. Această activitate va asigura funcționarea infrastructurii noastre tehnice.
În general, înainte și în timpul campaniei, ne puteți contacta:
Dacă vedeți un donator pe o pagină de discuții,VRT sau rețelele sociale care are dificultăți în a dona, vă rugăm să-l îndrumați să doneze pe wikimedia.org
Ultimul comentariu:acum 4 zile3 comentarii2 persoane în discuție
Bună ziua,Am finalizat redactarea unei biografii detaliate pentru Profesorul Barbu Cuparencu (1928-2014), o personalitate de referință a școlii medicale clujene și a farmacologiei românești. Articolul este disponibil în spațiul meu de lucru:Utilizator:SandorBa/testeConsider că subiectul îndeplinește criteriile de notabilitate prin:Activitate academică: Membru de onoare al Academiei de Științe Medicale și Membru Activ al Academiei de Științe din New York (1986).Impact științific: Peste 300 de lucrări, inclusiv tratate publicate la editura Springer-Verlag și citări în PubMed.Moștenire istorică: Articolul documentează descendența sa din pionierul aeronauticii Iordache Cuparencu și legătura cu istoricul Miltiade Cuparencu (colaborator al lui N. Iorga).Am inclus referințe solide: Monitorul Oficial (1942), Revista Istorică (1926), monografii de istoria aviației și surse medicale (HVM Bioflux).Vă solicit ajutorul pentru o scurtă revedere a formatării și pentru mutarea articolului în spațiul public.Vă mulțumesc,SandorBa (discuție)10 februarie 2026 01:43 (EET)Răspunde
Forma actuală a articolului, cea dinUtilizator:SandorBa/teste, poate fi „wikizată” relativ ușor, prin eliminarea excesului de scriere cu caractere aldine și a cuvintelor scrise nejustificat cu majusculă (de ex. „Activitate Științifică”, „Distincții și Titluri academice” etc.). Puteam să corectez eu și să fac redirecționarea spreBarbu Cuparencu.
Problema principală este însănotabilitatea subiectului. Cele trei surse de încredere citate corect (Revista Istorică, Anul XII, Nr. 7-9, Iulie-Septembrie 1926, p. 1., Extrait des minutes des actes de décès, Paris 14e arrondissement, Année 1931, Acte n°1212 du 12 juin 1931 și Monitorul Oficial al României, Partea I-a, Nr. 115, 20 Mai 1942, p. 4252) se referă la părinții lui Barbu Cuparencu, nu la acesta! Dacă făceam mutarea din spațiul dvs. de lucru în articolulBarbu Cuparencu, riscam etichetarea acestuia cu formatul{{notabilitate}} sau chiar ștergerea acestuia.
WP:R3R e pentru a încuraja discuțiile în detrimentul războiului de reveniri. Dumneavoastră ați deschis discuția, foarte bine. Îl așteptăm să participe la ea. Nu contează ce formă are articolul pe moment. Consensul din discuție e cel care va prevala. —Andreidiscuție11 februarie 2026 13:23 (EET)Răspunde
Respectivul face tot felul de manevre, bineînțeles în afară de a respecta ce spunWP:SdI. El arepăreri, nusurse.
Cine nu e servitorul surselor n-are ce căuta pe Wikipedia.
[Conflict de editare] Nu există îndrumări specifice. Unele nave cu nume străine includ numele străine cu caractere italice (de exemplu navele de războiCuirasatul japonezYamato,Cuirasatul rusescPotiomkin,USSHarry S. Truman,USSAlaska (CB-1), dar și navele civileRMSOlympic,RMSLusitania), dar altele nu. Un caz aparte este celebrul pachebot Titanic, scris în textul articolului ca RMSTitanic sauTitanic, în timp ce titlul articolului esteRMS Titanic. Despre o scriere cu ghilimele nu știu ce să zic, în articolele de care m-am ocupat nu am întâlnit o astfel de scriere. Poate ar merge la numele românești, deși în literatura de specialitate și în jurnalistică nu prea se folosește (Bricul „Mircea” în loc deBricul Mircea?). --Bătrânul (discuție)12 februarie 2026 17:50 (EET)Răspunde
Mulțumesc amândurora. Voi folosi, deci, italicele pentru navele străine. Nu am lucrat deocamdată la articole în care apar nave românești, așa că mă abțin momentan de la modificări. --Donarius (discuție)12 februarie 2026 18:20 (EET)Răspunde
Documentația de laDISPLAYTITLE. Dacă numele de afișat nu este identic cu numele articolului, nu este simplu. De aia nu funcționează formatul laNormandie (pachebot) așa cum este acum. Trebuie ori schimbat titlul paginii (simplu și recomandabil), ori o declarație DISPLAYTITLE care șterge părți din titlu și adaugă altele (bătaie de cap). --Turbojet12 februarie 2026 19:43 (EET)Răspunde
De mai multe zile am observat un defect destul de serios în ContentTranslation tool în ce privește procesarea notelor de subsol. Am văzut că și @Gikü și @Strainu au ridicat deunăzi un defect. Rugămintea este: dacă publicați traduceri făcute cu ContentTranslation, verificați cu atenție la sfârșit să nu fi dispărut note de subsol și să nu se fi suprascris unele note de subsol cu cópii ale altora. —Andreidiscuție12 februarie 2026 16:56 (EET)Răspunde
Asta înseamnă inclusiv că începătorii care participă la campanii de traduceri trebuie monitorizați și după caz ajutați. De exemplu laWikiTranslaton trag eu câte un ochi din când în când și corectez. Dar curând începe Wikimărțișorul, CEE Spring, Roma Day ș.a. // Gikü vorbe fapte 12 februarie 2026 17:02 (EET)Răspunde
Fără legătură cu acest bug, dar tot din seria bug-urilor lui Content Translation: de la o vreme, orice aș face, Content Translation îmi spune că traducerea mea este în proporție de 61 % sau mai mult identică cu textul sursă. Îi se mai întâmplă și altcuiva acest lucru? --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții)12 februarie 2026 20:15 (EET)Răspunde
Nu folosesc traducerea automată. Chiar și atunci când înlocuiesc întregul text cu caractere aleatorii, scorul nu coboară niciodată sub 61 %. Iar după o vreme scorul nu se mai modifică deloc, indiferent de ce schimbări mai fac eu asupra textului. --Paloi Sciurala (discuție｜contribuții)12 februarie 2026 21:40 (EET)Răspunde
Am observat și eu problema cu % identică cu originalul. Personal ignor acea avertizare, oricum traduc separat, independent de traducerea generată de ContentTranslation. Păstrez doar structura paragrafelor și după caz poziționarea imaginilor, fără a prelua textul propriu-zis. recomand celor interesați de traduceri să nu se bazeze pe textul generat.AlexTop26 (discuție)12 februarie 2026 21:54 (EET)Răspunde
Da, @Paloi Sciurala, mi se întâmplă constant. Funcționalitatea aia nu a mers niciodată ca lumea. La mine e de-a dreptul ridicol: eu nu folosesc traducătoare automate, ci copiez textul sursă și îl traduc cu mintea mea. Chiar și atunci, când toate cuvintele au fost înlocuite, CX crede că e +80% identic. La un momentat, janghina nu mă lăsa să public traduceri că erau cu „prea mult text nemodificat”, și intram cu debuggerul să modific valorile variabilelor să mă lase. Dar asta din urmă nu s-a mai întâmplat recent. Problema cu notele de subsol e supărătoare pentru că înseamnă o muncă suplimentară pe care CX trebuia să o elimine. —Andreidiscuție13 februarie 2026 09:26 (EET)Răspunde
Am făcut formatele recomandate să funcționeze (https://i.imgur.com/b4RL6As.png). Cei ce vor să încerce funcția se pot duce laSpecial:MyPage/teste, apoi să deschidă editorul vizual sau editorul sursă 2017, iar în cele din urmă să meargă pe fila „Recomandate” din fereastra de adăugat formate.Se pare că lista fusese goală până acum din cauza faptului că se folosea{{În lucru}} (redirecționare) în loc de{{Dezvoltare}} (numele efectiv al formatului).
Ultimul comentariu:acum 5 ore3 comentarii2 persoane în discuție
Bună ziua,
Adresa linkului Wikipedia din titlul acestui articol nu funcționează atunci când este copiată și lipită în bara de adrese a browseruluiSafari pe iPhone. Problema este identică pentru TOATE articolele Wikipedia în limba română ale căror titluri se încheie cu ghilimele românești.
Ultima ghilimea dispare (probabil este interpretată greșit). Problema este aceeași pentru TOATE articolele al căror nume se termină cu un ghilimele românesc. Când ghilimelele sunt în mijlocul titlului, problema nu există.
Crearea unui alias este cea mai simplă soluție (tocmai am făcut-o).
Dar aceste ghilimele „obligatorii” atunci când un nume propriu este inclus într-o instituție creează o problemă tehnică pentru un număr mare de utilizatori de iPhone (majoritatea preferă să folosească browserul Safari). Regulamentul este cu adevărat justificat?Albacore60 (discuție)14 februarie 2026 15:10 (EET)Răspunde
Ultimul comentariu:acum 23 de minute2 comentarii2 persoane în discuție
Wikipedia face distincție întreMănăstirea Sihăstria șiMănăstirea Sihăstria Secului (cod LMINT-II-a-A-10736). Azi, în cele două articole, au fost inserate câte 29 de fotografii noi, mult prea multe după părerea mea. Dar nu asta e problema, ci faptul că acele fotografii sunt identice, cititorul fiind astfel pus în dilemă: nu cumva cele două articole se referă la una și aceeași mănăstire și atunci articolele ar trebui unite? Poate cineva dintre veteranii wikipediști care locuiesc mai aproape de județul Neamț știu mai multe?Donarius,Accipiter Gentilis Q.,Kun Kipcsak, puteți da un mic ajutor? --Bătrânul (discuție)14 februarie 2026 20:39 (EET)Răspunde
