Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Vlad Înecatul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vlad Înecatul

Domn alȚării Românești
Date personale
Născut1508Modificați la Wikidata
Țara RomâneascăModificați la Wikidata
Decedat (24 de ani)Modificați la Wikidata
Lacul Snagov,Țara RomâneascăModificați la Wikidata
Cauza decesuluiînecModificați la Wikidata
PărințiVlad cel TânărModificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*]Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Drăculeștilor
Domn al Țării Românești
Domnieiunie 1530 – 18 septembrie 1532
PredecesorMoise Vodă
SuccesorVlad Vintilă
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Vlad Înecatul (n.1508,Țara Românească – d.,Lacul Snagov,Țara Românească) a fostdomn alȚării Românești din iunie1530 până la moartea sa.

Biografie

[modificare |modificare sursă]

A fost fiul luiVlad cel Tânăr (Vlăduț), de asemenea domn al Țării Românești, așa cum rezultă dintr-un document din 26 iunie 1588 în careMihnea Turcitul punea în pomelniculmănăstirii Dealu și pe „Vlăduț voievod, părintele lui Vlad voievod Înecatul”.

Domnia a obținut-o de laÎnalta Poartă în urma încercării luiMoise Vodă de a scutura jugul turcesc. În vara lui 1530 adună tabăra boierilor nemulțumiți de politica autoritară a domnului și, cu armata pusă la dispoziție de sultan, vine în țară. Moise caută, în primă fază, să opună rezistență, apoi, trădat de boierimea temătoare de consecințe în frunte cu familiaCraioveștilor, renunță și se retrage înTransilvania.

Domnia scurtă a fost mult timp necunoscută datorită confuziilor dintre acest domn și tatăl său, Vlad cel Tânăr, el însuși semnând acte cu acest nume. Datorită istoriculuiIon Donat, domnia lui Vlad Înecatul se relevă ca o domnie zdruncinată de tentative ale nobilimii de înlăturare de pe tron, în mare parte urzite și conduse de boierii Craiovești.

Imediat după suirea pe tronul a părintelui său, Moise, ajutat de marele ban Barbu al II-lea Craiovescu, cumnatul său, strânge o armată de mercenari din Transilvania și revine în țară pentru a lua tronul. Pe24 august trece prin pasulRucăr, apoi se îndreaptă spreSlatina pentru a face joncțiunea cu trupele lui Barbu al II-lea Craiovescu. Pe29 august1530, într-o luptă dată laViișoara, cei doi sunt uciși iar armata strânsă de ei este spulberată.

Familia Craioveștilor nu se oprește aici cu ura față de noul domn; în octombrie, Drăghici, fiul lui Danciu, comisul Gogoasă și fratele marelui ban Barbu Craiovescu ucis la Viișoara, adună în jurul lui toată nobilimeaolteană și „[...] înșelând împărăția că ar fi fecior de domn, i-au dat domnia și dovedindu-l boierii de mincinos, l-au spânzurat laȚarigrad [...]” („Cronologia tabelară” în „Operele lui Constantin Brâncoveanu”, ed. Nicolae Iorga, București, 1901, p. 34). Șerban I,banul dinCoiani, rudă prin alianță cu Craioveștii și bunicul viitorului voievodRadu Șerban, conduce delegația de boieri din partea domnitorului pentru dovedirea lui Drăghici Gogoașă ca impostor, asistând la execuția acestuia.

De această tentativă de luare a tronului se leagă și pierderea moșiei de baștină,Craiova, și abăniei de către Craiovești, fiind dată lui Hamza, banul dinObislav, rudă a domnului, dar și nepot al Craioveștilor.

Comploturi legate de puternica familie Craiovească sunt și cele ale boierilor dinSpinișor precum și cele ale boierilor dinVăleni, și ei înrudiți îndeaproape cu banii Craiovei, dovediți cahicleni și, conform legilor, confiscându-li-se moșiile iar unii dintre ei, care au fost prinși, executați; precum și ridicarea lui Dragodan voievod, personaj obscur identificat, după unii istorici, cu Drăghici Gogoașă.

Vlad al VI-lea Înecatul este ctitorulmănăstirii Viforâta, important monument arhitectonic alsecolului al XVI-lea în Țara Românească.

Sfârșitul domniei lui Vlad al VI-lea Înecatul se leagă de un moment stupid de la care i se trage supranumele. Conform unor surse contemporane cu evenimentul, în vara anului1532 „[...] s-a îmbătat odată, înecându-se împreună cu calul său într-o apă (Dâmbovițan.a.) [...]” (Adolf Armbruster „Dacoromano-Saxonica”, p. 198).

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Ion Donat „Domeniul domnesc în Țara Românească (Sec. VIV - XVI)”, București, 1996.

Lectură suplimentară

[modificare |modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich:Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti:Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef)Athanase Joja:Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin:Cronologia domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001[1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica:Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009[2]Arhivat în, laWayback Machine.
  • Radu Lungu:Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010[3]


Predecesor:
Moise Vodă
Domn al Țării Românești

1530 – 1532
Succesor:
Vlad Vintilă


Anii
1300 -1400
Stema Ţării Româneşti la 1700
Anii
1400 -1500
Anii
1500 -1600
Anii
1600 -1700
Anii
1700 -1800
Anii
1800 -1860
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vlad_Înecatul&oldid=16924293
Categorie:
Categorie ascunsă:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp