Fiind prima oficialitate în rang înactuala ordine a succesiunii dupăpreședintele Statelor Unite, vicepreședintele în exercițiu devine președinte în oricare din cazurile în care președintele în exercițiu nu-și poate îndeplini mandatul: incapacitate fizică și/sau intelectuală temporară sau totală, demisie, îndepărtare saudeces.
Conformconstituției Uniunii, vicepreședintele Statelor Unite este simultan șipreședinte alSenatului, putândcontribui decisiv (100 desenatori plus acesta) la o egalitate determinată de voturile împărțite exact (în englezăbreak tie votes) între membrii acestei camere a Parlamentului american. În mod curent vicepreședintele american nu are dreptul de a vota, cu excepția situațiilor menționate.
Primul vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii a fostJohn Adams, iar actualul este J. D. Vance.
John Adams, primul vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii
Pentru a putea ocupa poziția de al doilea lider înlanțul de comandă executiv al Statelor Unite, vicepreședintele trebuie să satisfacă aceleași calificări constituționale ca și alepreședintelui.
Acestea sunt:
să fi fost născut peteritoriul Statelor Unite ale Americii;
să fi locuit minimum 14 ani în Statele Unite și
să aibă vârsta de cel puțin 35 de ani (în ziua alegerii sale, prima marți dinnoiembrie după o zi de luni în noiembrie).
Cel de-al 12-lea amendament al Constituției SUA precizează că vicepreședintele trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și președintele SUA, iar cel de-al 22-lea amendament al Constituției SUA limitează durata alegerii președinților la două mandate sautermene. Singura problemă care poate exista în acest context, care este deocamdată una teoretică, este cea a alegerii unui fost președinte, care a slujit deja douămandate, ca vicepreședinte al unui alt președinte. De fapt, cel de-al 22 amendament al Constituție SUA nu limitează un președinte la a servi doar două mandate, doar previne ca o aceeași persoană să fie aleasă de mai mult de două ori. În acest caz ipotetic, vicepreședintele, care a fost un președinte ales de două ori, ar putea deveni președinte pentru a treia oară în cazul decesului sau îndepărtării din oficiu al președintelui căruia îi este vicepreședinte. Chiar și în acest caz, președintele devenit vicepreședinte și apoi din nou președinte nu ar fi fost ales ca președinte decât de două ori. Înainte ca al 25-lea amendament al Constituției să fie adoptat în 1967, nu exista nicio clauză referitoare la ocuparea funcției când devine vacantă. De atunci, președintele trebuie să numească pe cineva în funcție când aceasta devine vacantă, dar candidatul trebuie să fie acceptat printr-o majoritate de voturi de către ambele camere ale congresului. Primul care a obținut această funcție după adoptarea amendamentului a fostGerald Ford, care a fost numit de către președinteleRichard Nixon cândSpiro Agnew și-a dat demisia în 1973.[2]
Tradițional, vicepreședintele ales intră în funcție înaintea președintelui ales. Spre deosebire de cazulpreședintelui SUA, în cazul vicepreședintelui,Constituția Statelor Unite nu precizează existența unui jurământ specific, al unui anumit text care trebuie rostit de acesta la preluarea funcției. Mai multe variante de jurăminte au fost utilizate începând cu1789;prezentul jurământ, care este rostit nu numai de vicepreședinte Uniunii, dar și demembriiSenatului, respectiv demembriiCamerei Deputaților, a fost folosit neîntrerupt din 1884:
I do solemnly swear (or affirm)that I will support and defend the Constitution of the United States against all enemies, foreign and domestic; that I will bear true faith and allegiance to the same; that I take this obligation freely, without any mental reservation or purpose of evasion; and that I will well and faithfully discharge the duties of the office on which I am about to enter: So help me God.
Traducerea în română a jurământului rostit este:
Jur solemn (sau afirm)că voi susține și apăraConstituția Statelor Unite ale Americii împotriva tuturor dușmanilor, străini sau interni; că voi manifesta credință și atașament față de aceasta; că îmi voi asuma această responsabilitate liber [consimțit], fără nici un fel de rezerve sau având vreun scop de evaziune; și că voi îndeplini bine și cu credință obligațiile funcției pe care o voi prelua: Așa să mă ajute Dumnezeu.
Tally, Steve ().Bland Ambition: From Adams to Quayle--The Cranks, Criminals, Tax Cheats, and Golfers Who Made It to Vice President (în engleză). Harcourt.ISBN 0-15-613140-4.
