În anul54 î.Hr.Cezar cucerește regiunea în timpul campaniei sale dinGalia și o integrează provincieiGallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populație formată din triburicelte și germanice cunoscute sub denumirea debelgi. Însecolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice și aceasta intră treptat în componențaImperiului Carolingian. Până însecolul al XIV-lea regiunea intră în posesiaducilor de Burgundia, cu excepțiaPrincipatului episcopal Liège care are o existență mai mult sau mai puțin independentă. În1477 linia acestora se stinge, regiunea intrând în posesiahabsburgilor. Din1556 întreaga regiune intră sub tutela ramuriispaniole a casei de Habsburg, iar din1713 aceasta intră sub tutela ramuriiaustriece. În toată această perioadă regiunea devine renumită pentru tehnicile de extragere și de prelucrare a metalelor și datorităartei mosane.
Valonia a fost ocupată înPrimul Război Mondial de trupelegermane și înal Doilea Război Mondial de trupelenaziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă și comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului începând din anii 1960 într-o federație care să țină cont de aspectele identitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei.
Mișcarea valonă afirmă că, după epoca romană, Valonia (Wallonia) a fost încontinuu o țară romanică, sub forma unei enclave rămase latină în sânul Europei germanice. CarteaLa Wallonie, terre romane, semnată de Félix Rousseau, începe în felul următor:
« Depuis des siècles, la terre des Wallons est une terre romane et n'a cessé de l'être. Voilà le fait capital de l'histoire des Wallons qui explique leur façon de penser, de sentir, de croire. D'autre part, dans l'ensemble du monde roman, la terre des Wallons, coincée entre des territoires germaniques, occupe une position spéciale, une position d'avant-garde. En effet, une frontière de près de trois cents kilomètres sépare ces extremi Latini des Flamands au Nord, des Allemands à l'Est.»" De secole, țara valonilor este o țară romană și nu a încetat să fie. Iată faptul capital al istoriei valonilor care explică felul lor de a gândi, de a simți, de a crede. Pe de altă parte, în ansamblul lumii romane, țara valonilor, înghesuită între teritorii germanice, ocupă o poziție specială, o poziție de avangardă. În fapt, aceștiextremi Latini sunt separați printr-o frontieră de trei sute de kilometri de flamanzii din nord și de germanii din est"
Regiunea valonă are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori și are autoritate în chestiuni legate de teritoriu: economie, agricultură, lucrări publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a locuințelor, planificarea orașelor și regională, conservarea naturii și comerțul exterior. De asemenea regiunea supraveghează provinciile,comunele și companiile de utilități intercomunale[4].
Climatul este temperat maritim cu precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variază între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie.
PIBul pe cap de locuitor al Regiunii valone era de 19.858euro în2004.
Valonia a fost una dintre primele regiuniEuropa Continentală care a trecut printr-o perioadă derevoluție industrială la începutulsecolului al XIX-lea. Până la jumătateasecolului al XX-lea regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelorLiège șiCharleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale dinFlandra au făcut ca centrul economic alBelgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră și metalurgică Valonia spre nord.
Belgia fiind membră fondatoare aUE, economia Valoniei este bine integrată în economia europeană. Din 2002Euro a înlocuitfrancul belgian. Din 1922 Belgia șiLuxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste țări fac parte din zona economicăBenelux.
Cuvântul franțuzescWallonia provine de la termenulWallon, care la rândul lui vine din cuvântul ''Walh''.Walh este un cuvânt germanic vechi care era utilizat pentru a desemna un vorbitor delimbă celtică saulatină. Prima menționare a acestui cuvânt, din jurul anului 1842, face referire la lumea romanică în opoziție cu cea germanică. Doi ani mai târziu, este prima dată folosit pentru a desemna partea romanică a tinerei țări Belgia.
În 1886 scriitorul și militantul valon Albert Mockel a folosit acest cuvânt cu semnificație politică, pentru a-și sublinia apartenența culturală și regională, ca un răspuns la cuvântulflanders, folosit de mișcarea flamandă. Însă cuvântulWallonia apăruse anterior în limba germanică și latină încă din secolul al XVII-lea.
Sporirea identității valone a impus mișcării valone alegerea unor simboluri tocmai pentru a se individualiza. Principalul simbol estecocoșul, denumit și cocoșul valon, care era utilizat pe scara largă pe arme și steaguri. Cocoșul a fost ales ca emblemă de Adunarea Valonă pe 20 aprilie 1913, fiind schițat dePierre Paulus pe 3 iulie 1913.Astfel, steagul Valoniei reprezintă un cocoș de culoare roșie pe un fundal galben.
Imnul Valonie a fost scris deTheophile Bovy în anul 1900,iar în 1901 a fost compusă și muzica de către Louis Hillier, când de asemenea a fost adoptat sub numele de Cântecul Valonilor.Pe 21 septembrie 1913 a avut loc prima dată ziua națională a Valoniei la Verviers, cu ocazia comemorării participării valonilor laRevoluția belgiană din 1830. Aceasta are loc în a treia duminică, din luna septembrie. Cu această ocazie, Adunarea prezentă a ales ca și mottoValonia pentru totdeauna iar ca și strigătLibertate.În 1998 Parlamentul valon a adoptat oficial toate aceste simboluri cu excepția motto-ului și strigătului.
Franceza este principala limbă vorbită în Valonia. Germana este vorbită în exclusivitate de comunitatea germană prezentă aici, în special în estul Belgiei. Franceză vorbită în Belgia este similară cu cea vorbită în Franța, cu excepția unor cuvinte caseptante(70) șinonante(90) ale căror echivalență în franceză este soixante-dix și quatre-vingt-dix. De asemenea, există și un accent specific belgian, care este mult mai evident în zona Liege-ului.
Valonii în mod normal vorbesc o limbă romanică, din grupul limbilord'oil. În Valonia in cea mai mare parte se vorbeștevalona, dar totodata se folosește și limba Picard in provinciaHainaut, in timp ce in Gaume(districtul Virton ) se mai vorbesc limbile specifice dinLorrain șiChampagne.
De asemenea mai există și limbi regionale germanice, cum ar fi luxemburgheza folosită în special in districtulArlon. Limbile regionale din Belgia sunt mult mai folosite și mai importante decât în Franța, fiind recunoscute oficial de guvern. Odată cu dezvoltarea învățământului în limba franceză, aceste limbi regionale au intrat intr-un declin continuu. În prezent chiar există o inițiativă menită să revigoreze dialectele valoneze, unele școli oferind chiar cursuri de limbă străină în valonă. Chiar valona este vorbită la unele emisiuni radio, insă cu toate acestea acest refort rămâne unul limitat.
