| Vășcăuți | |||
| Вашківці | |||
| — Oraș — | |||
| |||
| Poziția geografică | |||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate:48°23′00″N 25°31′00″E ({{PAGENAME}}) / 48.38333°N 25.51667°E48.38333; 25.51667 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Raion | |||
| Regiune | |||
| kolîșnii raion Ukraiinî[*][[kolîșnii raion Ukraiinî |]] | |||
| Comunitate teritorială unită[*] | Vașkivețka miska hromada[*][[Vașkivețka miska hromada (urban hromada in Chernivtsi Oblast, Ukraine)|]] | ||
| KOATUU | 7320510400 | ||
| Atestare | secolul al XV-lea | ||
| Componență | Voloka | ||
| Altitudine | 211 m.d.m. | ||
| Populație (2007) | |||
| - Total | 5.660 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+02:00 | ||
| Cod poștal | 59210 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
| Modificădate / text | |||
Vășcăuți, întâlnit și sub formeleVășcăuți-pe-Ceremuș șiVașcăuți (înucraineanăВашківці, înrusăВашковцы, înpolonezăWaszkowce și îngermanăWaschkautz sau Waschkoutz am Czeremosch) este un oraș înraionul Vijnița dinregiunea Cernăuți (Ucraina). Este situat la o distanță de 33 km nord-vest de municipiulCernăuți și la 32 km nord-est de orașulVijnița.
Orașul este situat la o altitudine de 210 metri, pe malulrâului Ceremuș, în partea de nord-est a raionului Vijnița. Are 5,660 locuitori, preponderentucraineni.
De acest oraș depinde administrativ satulVoloca pe Ceremuș.
Localitatea Vășcăuți este menționată pentru prima dată însecolul al XV-lea, numele său provenind de la Vasko. El a făcut parte din regiunea istoricăBucovina aPrincipatului Moldovei.
După cum afirmă cronicarul moldoveanIon Neculce (1672-1745) în lucrarea saO samă de cuvinte:Când au aședzat paceȘtefan-vodă cel Bun culeșii, fiindIon Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apaCirimușul, întru o duminică dimineața.[1]
În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774),Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexareaBucovinei de cătreImperiul Habsburgic în anul1775, localitatea Vășcăuți a făcut parte dinDucatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, ca reședință a districtului Vășcăuți (îngermanăWaschkoutz).
DupăUnirea Bucovinei cu România la28 noiembrie1918, orașul Vășcăuți (numit și Vășcăuți-pe-Ceremuș pentru a-l deosebi de alte localități cu aceeași denumire) a făcut parte din componențaRomâniei, ca reședință a Plășii Ceremușului dinjudețul Storojineț. Localitatea sus-menționată era situată pe frontiera dintre România șiPolonia, fiind punctul cel mai nordic al județului. La recensământul general al populației din 29 decembrie 1930, orașul Vășcăuți avea 6.354 locuitori, din care 2.958 bărbați și 3.396 femei, fiind a doua localitate din județ ca număr de locuitori după orașulStorojineț. În noiembrie 1921, în Vășcăuți pe Ceremuș s-a înființat o Școală Normală, în locul Gimnaziului particular ucrainean cu drept de publicitate[2]. În perioada interbelică, funcționau în oraș mai multe instituții culturale și asociații sportive: Societatea culturală "Dionisie Bejan", Societatea intelectualilor "Dacia", două societăți culturale polone, una ucraineană și două evreiești, precum și o societate de vânătoare. În acea perioadă, Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în oraș[3].
Ca urmare aPactului Ribbentrop-Molotov (1939),Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, apoi a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. Ulterior, Bucovina de Nord a fost ocupată de către URSS în anul1944, orașul Vășcăuți intrând în componențaRSS Ucrainene, apoi din 1991 alUcrainei independente.
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 22 (11+11), adică 0,38% din populația localității[4].
Componența lingvistică a orașului Vășcăuți
Ucraineană (98,48%)
Rusă (1,17%)
Alte limbi (0,31%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Vășcăuți era vorbitoare deucraineană (98,48%), existând în minoritate și vorbitori derusă (1,17%).[5]
Componența etnică a orașului Vășcăuți-pe-Ceremuș
Români (2,65%)
Germani (0,92%)
Evrei (13,51%)
Ruteni (69,87%)
Polonezi (12,57%)
Altă etnie (1,48%)
Componența confesională a orașului Vășcăuți-pe-Ceremuș
Ortodocși (68,33%)
Romano-catolici (13,57%)
Mozaici (13,51%)
Greco-catolici (4,43%)
Altă religie (0,16%)
Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Vășcăuți-pe-Ceremuș se ridica la 6.336 locuitori. Majoritatea locuitorilor erauruteni (69,87%), cu o minoritate degermani (0,92%), una deevrei (13,51%), una deromâni (2,65%) și una depolonezi (12,57%). Alte persoane s-au declarat:maghiari (2 persoane),ruși (3 persoane),bulgari (5 persoane) șicehi\slovaci (5 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erauortodocși (68,33%), dar existau șiromano-catolici (13,57%),mozaici (13,51%) șigreco-catolici (4,43%). Alte persoane au declarat:evanghelici\luterani (6 persoane),reformați\calvini (1 persoană),unitarieni (1 persoană), iar 7 persoane nu au declarat religia.
În orașul Vășcăuți s-a stabilit din secolul al XVII-lea o comunitate evreiască. Evreii din Bucovina au primit drepturi politice începând din 1848. În anul 1939 locuiau în oraș 856 (peste 10% din populație). Evreii aveau o societate culturală și un cimitir propriu, ale cărui granițe nu au mai fost modificate din 1939. Majoritatea pietrelor din cimitir datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Cimitirul a fost vandalizat în timpul celui de-al doilea război mondial și ocazional după proclamarea independenței Ucrainei. În anul 1946 i s-a construit un zid de piatră de către autoritățile orășenești, cimitirul fiind vizitat ocazional de către grupuri de evrei imigrați, precum și de evreii locali[8].