Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Uzbekistan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Uzbekistan
Uzbekistan
O‘zbekiston Respublikasi
O‘zbekiston Jumhuriyati
Drapel[*]​Stemă[*]​
Drapel[*]Stemă[*]
Imnul naționalO‘zbekiston Respublikasining Davlat Madhiyasi
Localizarea Uzbekistanului
Localizarea Uzbekistanului
Localizarea Uzbekistanului
Geografie
Suprafață 
 - totală448,978 km² (locul 56)
Cel mai înalt punctKhazret Sultan[*] (4.643 m)Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctLacul Sarî Kamîș (−12 m)Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașTashkent
VeciniKazahstan
Kârgâzstan
Tadjikistan
Afganistan
TurkmenistanModificați la Wikidata
Fus orarUZT (UTC+5)
Populație
Populație 
 - Recensământ 37.535.605
Densitate82,3 loc/km²
 - Estimare 37.388.895
Limbi oficialeuzbeca
Etnonimuzbec
Grupuri etnice84,6%Uzbeci
4,8%Tadjici
2,3%Kazahi
2,1 %Ruși
6,0% alte minorități etnice
Guvernare
Sistem politicrepublică prezidențială
președinteȘavkat Mirziyoyev
prim-ministruAbdulla Aripov
LegislativAdunarea Supremă
Camera superioarăSenat
Camera inferioarăCamera Legislativă
CapitalabordoTashkent
Istorie
Imperiul Timurid1370-1507
Hanatul uzbec1428 -1471
Hanatele uzbece1500-1920
Republica Sovietică Socialistă Uzbecă1924-1991
Republica Uzbekistan1 septembrie1991
Constituția Uzbekistanului8 decembrie1992
Economie
PIB (PPC)2024
 - Total $425.238 billion[2] (locul 57)
 - Pe cap de locuitor $11.572[2] (locul 122)
PIB (nominal)2024
 - Total $112.6 miliarde[3] (locul 67)
 - Pe cap de locuitor (locul 138) $3.010[2]
Gini (2022)31.2 (decrease)
IDU (2023)0.740 (ridicat) (locul 107)
Monedăsomul uzbec (UZS)
Coduri și identificatori
CodCIOUZBModificați la Wikidata
Cod mobil434Modificați la Wikidata
Prefix telefonic998
ISO 3166-2UZ
Domeniu Internet.uzModificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Uzbekistan[6], sauRepublica Uzbekistan (uzbecă:O‘zbekiston Respublikasi sauO‘zbekiston Jumhuriyati), este o țară înAsia Centrală, fostărepublică sovietică. Se învecinează cuKazahstanul lavest și lanord, cuKârgâzstanul șiTadjikistanul laest și cuAfganistanul șiTurkmenistanul lasud. Capitala esteTașkent. Limba oficială esteuzbeca. Suprafața este de 448.978 km2. Țara are în prezent o populație de peste 37,5 milioane[7]. Republica Uzbekistan este formată din 12regiune,orașul Tașkent șiRepublica Karakalpakstan și este o republică autonomă. Uzbekistanul este membru alCSI, alONU, alOrganizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și al Shanghai Cooperation OrganisationOCS.Uzbeca, vorbită deuzbeci, este limba de stat, vorbită de majoritatea populației, în timp cerusa sunt limbi minoritare semnificative.Islamul este principala religie, iar majoritatea uzbecilor suntIslamul sunit.

Istorie

[modificare |modificare sursă]

Arabii au stăpânit actualul teritoriu al Uzbekistanului încă din secolul al VII-lea. ÎnEvul Mediu, Uzbekistanul era unul din bastioaneleislamului, fapt vizibil mai ales înBuhara, oraș din sud-estul țării, situat la 150 km vest deSamarkand, oraș faimos încă dinsecolul al IV-lea î.Hr.. În Buhara s-au păstrat moschei vechi,minarete șimedrese (școli islamice de învățământ superior). În ambele orașe domnea o atmosfera liberală; aici trăiau învățați și poeți marcanți, precumAvicenna sauMuhammad Al-Horezmi, unul dintre părinții algebrei.

Geografie

[modificare |modificare sursă]

Există patru mari zone geografice: în vest esteCâmpia Turanului, în nord un mare deșert pietros,deșertul Kîzîlkum (nisip roșu), în sud un alt mare deșert, numit Karakum (nisip negru), iar în est relieful crește progresiv până la granița cuKârgâzstanul, unde se aflăMunții Tian Shan. În extremitatea vestică a Uzbekistanului se găseștelacul Aral, cândva a 4-a întindere intracontinentală de apă din lume. Lacul și-a redus volumul la aproape jumătate prin intervenția nechibzuită a omului (cea mai mare parte a apei fluviuluiAmudaria, care curge în sudul țării și care se varsă înlacul Aral, este folosită pentru irigații). Aceasta zonă a Uzbekistanului se deșertifică rapid.

Demografie

[modificare |modificare sursă]
Vezi și:Uzbeci.
Piramida populației 2016
Population
YearMillion
19506.2
200024.8
201631.4
201633.1

Începând cu 2024, Uzbekistan are cea mai mare populație din toate țările din Asia Centrală și este a doua ca mărime (dacă se excludeKazahstanul). 37,543,167[8][9] de cetățeni constituie aproape jumătate din totalul populației din regiune. Populația din Uzbekistan este foarte tânără: 34,1% din populație sunt tinerii cu vârstă mai mică de 14 ani (estimările din 2008).[10] Conform surselor oficiale,uzbecii constituie majoritatea (80%) din totalul populației. Alte grupuri etnice includruși 2%,tadjici 5%,kazahi 3%,karakalpaci 2,5% șitătari 1,5% (estimări din 1996).[10]

Ca și în alte țări dinAsia Centrală, populația Republicii Uzbekistan este relativ „tânără”, majoritatea fiind în vârstă de muncă. 42% din populația totală sunt tineri în vârstă de pre-muncă, 51% sunt în vârstă de muncă, 7% sunt peste vârsta de muncă.

Compoziția etnică a populației Uzbekistanului în 2021:

Există unele controverse cu privire la procentul populației de Tadjici. În timp ce cifrele oficiale furnizate de stat arată 5%, se vorbește despre o subestimare și, potrivit unor rapoarte care nu pot fi supuse verificării, unii savanți occidentali vorbesc despre 10% -15%.[12][13][14][15] Din punct de vedere istoric,uzbeci ca popor s-au format prin unificarea mai multor triburi, iar unele surse menționează numărul de 92 de triburi care au alcătuitnațiunea uzbecă[16]. Acest număr poate avea un caracter legendar și simbolic, reflectând diversitatea componentelor poporului uzbec. Astăzi, majoritatea uzbecilor sunt amestecați și reprezintă diferite grade de diversitate.[17] Uzbekistan are o populație etnică coreeană care a fost strămutată forțat de către Stalin în această regiune dinOrientul Îndepărtat Rus în anii 1937-1938. De asemenea, în Uzbekistan există grupuri mici de armeni, localizați în mare parte în Tashkent și Samarkand. 88% din populație sunt musulmani (în majoritatesuniți, și șiiți 5%), 9% ortodocși din Est și 3% alte credințe. În raportul privind libertatea religioasă internațională al Departamentului de Stat SUA din 2004 se arată că 0,2% din populație suntbudiști (aceștia fiind coreeni etnici). Totodată, evreii din Buhara au trăit în Asia Centrală, mai ales în Uzbekistan, de mii de ani. În 1989, în Uzbekistan locuiau circa 94.900 deevrei[18] (aproximativ 0,5% din populație conform recensământului din 1989), însă la moment, dupădestrămarea Uniunii Sovietice, majoritatea evreilor din Asia Centrală au părăsit regiunea și au plecat în Statele Unite, Germania, sauIsrael. În 2007, în Uzbekistan, au rămas mai puțin de 5.000 de evrei.[19]

Rușii din Uzbekistan reprezentau 5,5% din totalul populației în 1989. În perioada sovietică, rușii șiucrainenii au constituit mai mult de jumătate din populația dinTașkent.[20] În recensământul din 1970, țara număra aproape 1,5 milioane de ruși, 12,5% din populație.[21] După dizolvarea Uniunii Sovietice, a avut loc o emigrare masivă a etnicilor ruși, în mare parte cauzată de motive economice.[22]

Uzbek children
Copil Uzbec

În anii 1940, tătarii din Crimeea, împreună cugermanii de pe Volga, cecenii, grecii pontici,[23] Kumachi și multe alte naționalități au fostdeportate în Asia Centrală. Aproximativ 100.000 detătari din Crimeea continuă să trăiască în Uzbekistan.[24] În orașul Tașkent numărul grecilor a scăzut de la 35.000 în 1974 la aproximativ 12.000 în 2004.[25] Majoritatea turcilor meskhetieni au părăsit țara dupăpogromurile din valea Fergana din iunie 1989.[26]

Cel puțin 10% din forța de muncă din Uzbekistan lucrează în străinătate (în mare parte Rusia și Kazahstan) și alte țări.[27][28]

Uzbekistan are o rată de alfabetizare de 99,3% în rândul adulților mai mari de 15 ani (estimat în 2003),[10] care se datorează sistemului de învățământ gratuit și universal al Uniunii Sovietice.

În Uzbekistan, longevitatea estimată este de 66 de ani la bărbați și de 72 de ani la femei.[29]

Cele mai mari orașe

[modificare |modificare sursă]
 v  d  m Cele mai mari orașe dinUzbekistan
LocNumele orașuluiProvinciePop.
1TashkentTashkent2,425,000[30]Samarkand
Samarkand

Andijan
Andijan

2NamanganRegiunea Namangan597,000[31]
3SamarkandRegiunea Samarkand530,000[32]
4AndijanRegiunea Andijan417,000[33]
5NukusKarakalpakstan310,000[34]
6BukharaRegiunea Bukhara285,000[35]
7KarșiRegiunea Kașkadaria260,000[36]
8FerganaRegiunea Fergana275,000[37]
9KokandRegiunea Fergana240,000[38]
10MargilanRegiunea Fergana223,000[39]
Cuplurile nou căsătorite vizitează statuile lui Timur Lenk pentru a primi binecuvântare la nuntă.

Religie

[modificare |modificare sursă]
Moscheea Shakh-i Zindeh, Samarkand

Islamul este religia principală în Uzbekistan, deși puterea sovietică (1924–1991) a descurajat și a reprimat expresia credinței religioase în timpul în care Uzbekistanul erarepublică sovietică. În cadrul unui raport elaborat în 2009 de Centrul de Cercetare Pew a fost prezentat că 93,3% din populația Uzbekistanului sunt musulmani.[40] În 2014, 7% din populație reprezintăcreștini ortodocși ruși.[41] Conform estimărilor, circa 93.000 de evrei locuiau în țară la începutul anilor 1990.[42] Totodată, a fost constatat că în Uzbekistan au rămas în jur de 7.400 de zoroastrieni, în mare parte în zonele Tadjice precumHudjand.[43]

Moscheea dinBukhara

În ciuda predominanței islamului, practica credinței este departe de a fi monolitică. Uzbecii au practicat multe curente ale islamului. Conflictul tradiției islamice cu diverse agende de reformare sau secularizare de-a lungul secolului XX a lăsat o mare varietate de practici islamice înAsia Centrală.[42] 90% sunt musulmani suniți, iar restul populației practică credință străveche sau sunt necredincioși; 1% îl constituieșiiții.[44]

Sfârșitul controlului sovietic în Uzbekistan din 1991 nu s-a soldat cu o creștere imediată afundamentalismului asociat religiei, așa cum a fost prognozat, ci mai degrabă o cunoaștere treptată a premiselor credinței islamice. Cu toate acestea, începând din 2015, a fost constatată o ușoară creștere a activitățiiislamiste, organizații mici precumMișcarea Islamică din Uzbekistan au declarat loialitate pentru Statul Islamic și au contribuit prin delegarea luptătorilor în străinătate,[45] deși, în Uzbekistan, nivelul de amenințare teroristă rămâne scăzut.[46]

Comunitatea evreiască

[modificare |modificare sursă]

Comunitatea evreiască din Uzbekistan a înflorit timp de secole, cu greutăți temporare datorată domniei unor conducători. În timpul domniei luiTimur Lenk în secolul al XIV-lea, evreii au sprijinit foarte mult eforturile domnitorului în reconstruirea orașului Samarkand, unde a fost înființat un mare centru evreiesc.[47]

Bukharan Jews, c. 1899

După ce zona a intrat sub dominația rusească în 1868, evreii au primit drepturi egale cu populația musulmană locală.[47] În acea perioadă, aproximativ 50.000 de evrei locuiau înSamarkand și 20.000 înBuhara.[47] După revoluție rusă din 1917 și instituirea regimului sovietic, viața religioasă evreiască (inclusiv toate celelalte religii) a devenit restricționate. Până în 1935, o singură sinagogă din cele 30 a rămas în Samarkand; cu toate acestea, viața subterană a comunității evreiești a continuat în perioada sovietică.[47]

Până în 1970, 103.000 de evrei au fost înregistrați în RSS Uzbecă.[47]

Din 1980, majoritatea evreilor din Uzbekistan au emigrat în Israel sau în Statele Unite ale Americii.[48] În 2013, o mică comunitate evreiască a rămas în țară: aproximativ 7.000 locuiau în Tașkent, 3.000 în Bukhara și 700 în Samarkand.[49]

Limba

[modificare |modificare sursă]
O pagină înlimba uzbecă scrisă în scriptul Nastaʿlīq tipărită în Tașkent 1911

Limba uzbecă face parte din grupul delimbi turcești apropiată delimba uigură și ambele aparținând ramurii karluk din familia limbilor turcice. Este singura limbă națională oficială și din 1992, este utilizată scrierea în baza grafiei latine. Până în anii 1920, limba uzbecă scrisă se numea Turki (cunoscută de savanții occidentali caCiagatai) și folosea grafia Nastaʿlīq. În 1926, alfabetul latin a fost introdus și a trecut prin mai multe revizii de-a lungul anilor 1930. În cele din urmă, în 1940, alfabetul chirilic a fost introdus de autoritățile sovietice și a fost folosit până la destrămarea Uniunii Sovietice. În 1993, Uzbekistanul a revenit la scrierea latină (alfabetul uzbec), care a fost modificat în 1996 și este predat în școli începând cu anul 2000. Unitățile de învățământ predau doar grafia latină. În același timp, grafia chirilică este cunoscută în rândul persoanelor mai în vârstă.[50] Chiar dacă la moment, grafia chirilică a fost eliminată din documentația oficială uzbecă, aceasta este încă folosită de un șir de ziare și site-uri populare web, în timp ce câteva canale TV dublează grafia latină cu cea chirilică.

Karakalpak este o limbă turcă, care este mai aproape de ceakazahă și vorbită de jumătate de milion din populație. În această limbă se vorbește în primul rând înRepublica Karakalpakstan, unde își are un statut oficial.

Deșilimba rusă nu este limba oficială a aceste țări, ea este utilizată pe scară largă în multe domenii. Informațiile digitale de la guvern sunt bilingve.[51][52][53] Rusa este o limbă importantă pentru comunicarea interetnică, în special în orașe, incluzând o utilizare socială, tehnică, științifică, guvernamentală și de afaceri de zi cu zi. Țara găzduiește, de asemenea, aproximativ un milion de vorbitori nativi de rusă.[54][55][56][57][58][59][58]

Limba tadjică (o varietate depersană) este răspândită în orașeleBuhara șiSamarkand, ce se datorează în mare parte populației relativ mari de etnicitadjici.[60][12][13] Limba tadjika de asemenea, este vorbită în regiunile Kosonsoy, Hust, Rishtan și So’x dinFergana, precum și în Burchmulla, Ahangaran, Bogustan, în mijlocul regiuniiSîrdaria, iar în final în Șahrisabz,Karși, Kitab și văile râurilor Kafiringan și Chaganian, fiind în total, aproximativ 10-15% din populația Uzbekistanului.[12][13][14]

Peste 800.000 de oameni vorbesc și limba kazahă.

În Uzbekistan, nu există cerințe pentru cunoașterea limbii pentru obținerea cetățeniei.[58]

Uzbekistan (vedere din satelit)

Împărțirea administrativă

[modificare |modificare sursă]
Provinciile Uzbekistanului

Uzbekistanul este împărțit în 12provincii (viloyatlar, singularviloyat) șiRepublica Autonomă Karakalpakă (Qoraqalpogʻiston). Denumirile sunt mai jos în limbileuzbecă și karakalpakă, deși există multe variații ale transliterațiilor fiecărui nume.

DiviziuneCapitalaZonă
(km²)
Populație (2017)[61]Cheie
Regiunea Andijan
Uzbecă:Андижон вилояти/Andijon Viloyati
Andijan
Andijon
4,3032,965,5002
Regiunea Buhara
Uzbecă:Бухоро вилояти/Buxoro Viloyati
Buhara
Buxoro
41,9371,843,5003
Regiunea Fergana
Uzbecă:Фарғона вилояти/Fargʻona Viloyati
Fergana
Fargʻona
7,0053,564,8004
Regiunea Jizak
Uzbecă:Жиззах вилояти/Jizzax Viloyati
Jizak
Jizzax
21,1791,301,0005
Republica Karakalpakstan
Karakalpakă:Қарақалпақстан Республикасы/Qaraqalpaqstan Respublikasiʻ
Uzbecă:Қорақалпоғистон Республикаси/Qoraqalpogʻiston Respublikasi
Nukus
No‘kis
Nukus
161,3581,817,50014
Regiunea Kașkadaria
Uzbecă:Қашқадарё вилояти/Qashqadaryo Viloyati
Karși
Qarshi
28,5683,088,8008
Regiunea Horezm
Uzbecă:Хоразм вилояти/Xorazm Viloyati
Urghenci
Urganch
6,464 1,776,70013
Regiunea Namangan
Uzbecă:Наманган вилояти/Namangan Viloyati
Namangan
Namangan
7,1812,652,4006
Regiunea Navoi
Uzbecă:Навоий вилояти/Navoiy Viloyati
Navoi
Navoiy
109,375942,8007
Regiunea Samarkand
Uzbecă:Самарқанд вилояти/Samarqand Viloyati
Samarkand
Samarqand
16,773 3,651,7009
Regiunea Surhandaria
Uzbecă:Сурхондарё вилояти/Surxondaryo Viloyati
Termez
Termiz
20,0992,462,30011
Regiunea Sârdaria
Uzbecă:Сирдарё вилояти/Sirdaryo Viloyati
Gulistan
Guliston
4,276803,10010
Tașkent
Uzbecă:Тошкент/Toshkent Shahri
Tashkent
Toshkent
3272,424,1001
Regiunea Tașkent
Uzbecă:Тошкент вилояти/Toshkent Viloyati
Tashkent
Toshkent
15,258 2,829,30012

Orașe

[modificare |modificare sursă]

Capitala Uzbekistanului esteTashkent (2.339.600 loc.). Alte orașe importante sunt:Namangan (1.565.200 loc.),Andijan (1.448.300 loc.),Samarkand (1.309.300 loc.),Fergana (1.419.400 loc.),Nukus (842.991 loc.), care este capitalaRepublicii Autonome Karakalpakă,Bukhara (605.700 loc.).

Transport

[modificare |modificare sursă]

Aviație Civilă

[modificare |modificare sursă]

După declararea independenței Republicii Uzbekistan, în conformitate cu Decretul Președintelui Republicii Uzbekistan din 28 ianuarie 1992, a fost creată Compania Aeriană NaționalăUzbekistan Airways pe baza Departamentului de Aviație Civilă din Uzbekistan, care se afla sub jurisdicția fostului Minister alAviația civilă al Uniunii. Transportul aerian este unul dintre sectoarele principale ale economiei Uzbekistanului, deservește dezvoltarea legăturilor internaționale, economice, diplomatice și culturale ale țării cu lumea exterioară[62]. ÎnTașkent,Nukus,Samarkand,Bukhara,Urghenci,Termez,Karși,Namangan,Fergana,Navoi există aeroporturi dotate cu echipamente moderne.Aeroportul Internațional Tașkent este cel mai mare aeroport internațional din regiuneaAsia Centrală. Compania aeriană naționalăUzbekistan Airways efectuează în mod regulat 20 de zboruri internaționale. 44 de reprezentanțe au fost deschise în orașele dinEuropa,America,Asia de Sud-Est și țărileCSI[63].. De-a lungul anilor de independență, Guvernul Republicii Uzbekistan a alocat 1 miliard 200 de milioane dolari către industria aviației. Au fost făcute investiții în valoare de dolari americani și a fost construită o infrastructură modernă dezvoltată. Toate zborurile internaționale sunt efectuate cu aeronaveBoeing 767Boeing 757,Airbus A310, U-85. Compania aeriană națională Uzbekistan Airways cooperează cu mari companii europene Airbus Industry, companii americane Boeing, biroul de proiectare rus Ilyushin, firme germane și franceze din diverse domenii.

Economie

[modificare |modificare sursă]

Uzbekistanul este unul dintre cei mai mari producători debumbac din lume și al 2-lea exportator mondial. Cu mare pondere în agricultura țării, care antrenează 50% din populație, sunt pomicultura și legumicultura. Pentru agricultură au fost construite 150000 km de canale de irigație.

Resurse naturale

[modificare |modificare sursă]

Aur, uraniu, cărbune și, recent descoperite, zăcăminte uriașe de petrol și gaze naturale încă puțin folosite.

Cultură

[modificare |modificare sursă]

Tradițiile și valorile naționale uzbece – etnice și morale – au avut ca scop încă din cele mai vechi timpuri — protejarea familiei de dezintegrare și degradare, respectul, venerația și autoritatea generațiilor mai în vârstă și ospitalitatea față de străini.

Cultura uzbecilor este strălucitoare și originală, formată de-a lungul a mii de ani și absorbindtradițiile, obiceiurile popoarelor care au locuit teritoriul Uzbekistanului modern în diferite momente.Perșii antici,grecii, triburile nomade turcești,arabii și-au adus contribuția la aceasta. Tradițiile Uzbekistanului multinațional se reflectă înmuzică,dansuri,pictură,arte aplicate,limbă,bucătărie și îmbrăcăminte. Cultura uzbecă este ochintesență a culturilor dinAsia Centrală, dar, în același timp, fiecare regiune a Uzbekistanului are propriile culoare unice, care se manifestă cel mai clar în îmbrăcămintea națională și în dialectele locale.

Situri din Patrimoniul Mondial UNESCO

[modificare |modificare sursă]

Uzbekistanul are cinci situri culturale și două situri naturale pe lista Patrimoniului MondialUNESCO. Siturile culturale sunt:

Siturile naturale sunt:

Educație

[modificare |modificare sursă]

Uzbekistanul are o rată ridicată dealfabetizare 99,9% dintre adulții cu vârsta peste 15 ani știu să citească și să scrie. Cu toate acestea, întrucât doar 76% din populația sub 15 ani este în prezent în sistemul de învățământ (și doar 20% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani frecventează grădinița), această cifră ar putea scădea în viitor. Elevii merg la școală de luni până sâmbătă în timpul anului școlar, iar educația formală se încheie la sfârșitul clasei a XI-a. Potrivit Agenției de Statistică din Uzbekistan, numărul instituțiilor de învățământ general din Uzbekistan la începutul anului școlar 2022/2023 era de 10.522. La începutul anului școlar 2022/2023, ponderea băieților în numărul de elevi din instituțiile de învățământ secundar general era de 51,3%, în timp ce ponderea fetelor era de 48,7%.

Cheltuielile publice pentru educație în Uzbekistan în 2019 s-au ridicat la 5,6% din PIB și la 6,2% din PIB în 2021. În 2019, din totalul cheltuielilor pentru educație, guvernul a cheltuit cea mai mare parte pentru învățământul secundar (aproximativ 65%), învățământul preșcolar (21%), învățământul superior (10%) și învățământul secundar special (4%). În 2023,UNICEF a sprijinit Guvernul Uzbekistanului în elaborarea unei Foi de parcurs pentru reforma educației, care își propune să reunească eforturile guvernului, ale partenerilor de dezvoltare, ale profesorilor, părinților, elevilor și comunităților școlare pentru a atinge obiectivele strategice conturate ale unei educații transformatoare și de calitate[65].


Sărbători și zile nelucrătoare

[modificare |modificare sursă]
DataDenumire în limba românăDenumire localăPrecizări
1 septembrieZiua IndependențeiMustaqillik Kunidin 1991
1 ianuarieAnul NouYangi Yil Kuni
8 martieZiua FemeiiXalqaro Xotin-qizlar Kuni
21 martieZiua PrimăveriiNavro'z(nereligioasă)
9 maiZiua ComemorăriiHotira kuniZiua Victoriei asupraNazismului în 1945
potrivitcalendarului musulman (Hijra)SfârșitulRamadanuluiRamazon Hayiti
1 octombrieZiua InstitutoruluiO'qutuvchilar Kuni
8 decembrieZiuaConstituțieiKonstitutsiya Kunidin 1992
potrivitcalendarului musulman (Hijra)Ziua SacrificiuluiQurbon Hayit

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^„Demographic situation in the Republic of Uzbekistan - 9/11/2024”. Statistics Agency of Uzbekistan. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  2. ^abc„World Economic Outlook Database, November 2023 Edition. (Uzbekistan)”.IMF.org.International Monetary Fund.. Accesat în. 
  3. ^„World Economic Outlook Database, October 2023”.IMF.org.International Monetary Fund. Accesat în. 
  4. ^„Gini index (World Bank estimate)”.World Bank Group. Accesat în. 
  5. ^„Human Development Report 2023/24”(PDF) (în engleză).United Nations Development Programme.. p. 275. Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  6. ^“Țara Uzbecilor“, sufixul „stan“ însemnând în persană „țară“.
  7. ^„Populația Uzbekistanului”. 
  8. ^„Situația demografică în Republica Uzbekistan - 9/11/2024”. Statistics Agency of Uzbekistan. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  9. ^„Worldmeters”.worldmeters. 
  10. ^abc„Demographic situation in the Republic of Uzbekistan”. The State Committee of the Republic of Uzbekistan on statistics. Accesat în. 
  11. ^„Date privind componența etnică a populației Uzbekistanului 2021/08/20”. Agenția de Statistică a Uzbekistanului. Accesat în. 
  12. ^abcCordell, Karl (1998)Ethnicity and Democratisation in the New Europe, Routledge,ISBN: 0415173124, p. 201: "Consequently, the number of citizens who regard themselves as Tajiks is difficult to determine. Tajikis within and outside of the republic, Samarkand State University (SamGU) academic and international commentators suggest that there may be between six and seven million Tajiks in Uzbekistan, constituting 10% of the republic's 3 million population, rather than the official figure of 4.7% (Foltz 1996;213; Carlisle 1995:88).Eroare la citare: Etichetă<ref> invalidă; numele "Karl Cordell 1999. pg 201" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  13. ^abcJonson, Lena (1976)Tajikistan in the New Central Asia, I.B.Tauris,ISBN: 085771726X, p. 108: "According to official Uzbek statistics there are slightly over 1 million Tajiks in Uzbekistan or about 3% of the population. The unofficial figure is over 6 million Tajiks. They are concentrated in the Sukhandarya, Samarqand and Bukhara regions."
  14. ^abRichard Foltz (). „The Tajiks of Uzbekistan”.Central Asian Survey.15 (2): 213–216.doi:10.1080/02634939608400946.ISSN 0263-4937. 
  15. ^Cornell, Svante E. ().„Uzbekistan: A Regional Player in Eurasian Geopolitics?”.European Security.9 (2): 115.doi:10.1080/09662830008407454. Arhivat dinoriginal la. 
  16. ^„92 uzbek tribes”(PDF). Accesat în. }
  17. ^Zerjal, Tatjana; Wells, R. Spencer; Yuldasheva, Nadira; Ruzibakiev, Ruslan; Tyler-Smith, Chris ().„A Genetic Landscape Reshaped by Recent Events: Y-Chromosomal Insights into Central Asia”.The American Journal of Human Genetics.71 (3): 466–482.doi:10.1086/342096.PMC 419996Accesibil gratuit.PMID 12145751. 
  18. ^World Jewish Population 2001Arhivat în, laWayback Machine.,American Jewish Yearbook, vol. 101 (2001), p. 561.
  19. ^World Jewish Population 2007Arhivat în, laWayback Machine.,American Jewish Yearbook, vol. 107 (2007), p. 592.
  20. ^Allworth, Edward (1994)Central Asia, 130 years of Russian dominance: a historical overviewArhivat în, laWayback Machine..Duke University Press. p. 102.ISBN: 0-8223-1521-1
  21. ^"The Russian Minority in Central Asia: Migration, Politics, and LanguageArhivat în, laWayback Machine." (PDF). Woodrow Wilson International Center for Scholars.
  22. ^The Russians are Still Leaving Uzbekistan For Kazakhstan NowArhivat în, laWayback Machine.. Journal of Turkish Weekly. 16 December 2004.
  23. ^Agtzidis, Vlasis (). „The Persecution of Pontic Greeks in the Soviet Union”.Journal of Refugee Studies.4 (4): 372–381.doi:10.1093/jrs/4.4.372.ISSN 0951-6328. 
  24. ^Crimean Tatars Divide Ukraine and Russia[tt_news=35167&tx_ttnews[backPid]=7&cHash=0c1663d799 Arhivat] în, laWayback Machine.. The Jamestown Foundation. 24 June 2009.
  25. ^Greece overcomes its ancient history, finallyArhivat în, laWayback Machine.. The Independent. 6 July 2004.
  26. ^World Directory of Minorities and Indigenous Peoples – Uzbekistan : Meskhetian TurksArhivat în, laWayback Machine.. Minority Rights Group International.
  27. ^„Uzbekistan: Labor Migrants Looking Beyond Russia”.. Arhivat dinoriginal la – via EurasiaNet. 
  28. ^International Crisis Group,„Archived copy”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. , Asia Briefing N°67, 22 August 2007
  29. ^„Islam Karimov: Uzbekistan president's death confirmed”.BBC News. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  30. ^„Численность городского и сельского населения по регионам”. The State Comittee of the Republic of Uzbekistan on Statistics. Accesat în. 
  31. ^„Административно-территориальное деление Наманганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în. 
  32. ^„Самарқанд шаҳри”. samarkand.uz. Accesat în. 
  33. ^„Количество населения в Андижанской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în. 
  34. ^„Число постоянных жителей в Республики Каракалпакстан”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în. 
  35. ^„Численность населения Узбекистана по городам, 2018”. poltavareview.com. Accesat în. 
  36. ^„Численность населения Кашкадарьи”. Statistics. Accesat în. 
  37. ^„Демографическая ситуация в Ферганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în. 
  38. ^„Демографическая ситуация в Ферганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în. 
  39. ^„Демографическая ситуация в Ферганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în. 
  40. ^Mapping the Global Muslim Population. A Report on the Size and Distribution of the World’s Muslim PopulationArhivat în, laWayback Machine.. Pew Forum on Religion & Public Life (October 2009)
  41. ^„Middle East :: UZBEKISTAN”. CIA The World Factbook. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  42. ^ab„A Country Study: Uzbekistan”. Federal Research Division.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  43. ^„UZBEKISTAN Zoroastrian Association Registered”.Zoroastrians.net (în engleză).. Accesat în. 
  44. ^Pew Forum on Religious & Public life. 9 August 2012. Retrieved 29 October 2013.
  45. ^„The Rising Islamic State threat in Central Asia”.Chicago Tribune. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  46. ^„Uzbekistan's real problem is not terrorism, it's politics”.Politico.eu. Politico.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  47. ^abcde"UzbekistanArhivat în, laWayback Machine.". Jewish Virtual Library (30 July 2004). Retrieved on 29 November 2015.
  48. ^„Bukharan Jews now in Queens recreate their Sukkot memories”.The Jewish News of Northern California.. Accesat în. 
  49. ^Euro-Asian Jewish CongressArhivat în, laWayback Machine. (retrieved 29 decembrie 2013)
  50. ^Kamp, Marianne ().The New Woman in Uzbekistan: Islam, Modernity, and Unveiling Under Communism. University of Washington Press.ISBN 978-0-295-98819-1. Arhivat dinoriginal la. 
  51. ^„State Education Portal of Uzbekistan”.Ziyonet. Government of Uzbekistan. Accesat în. 
  52. ^„President's FaceBook”.FaceBook. Accesat în. 
  53. ^„Presidential Site of Uzbekistan”.President.uz. The Government of Uzbekistan. Accesat în. 
  54. ^Юрий Подпоренко ().„Бесправен, но востребован. Русский язык в Узбекистане”. Дружба Народов. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  55. ^Шухрат Хуррамов ().„Почему русский язык нужен узбекам?”. 365info.kz. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  56. ^Евгений Абдуллаев ().„Русский язык: жизнь после смерти. Язык, политика и общество в современном Узбекистане”. Неприкосновенный запас. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  57. ^А. Е. Пьянов.„СТАТУС РУССКОГО ЯЗЫКА В СТРАНАХ СНГ”. 2011. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  58. ^abcLanguages in UzbekistanArhivat în, laWayback Machine. – Facts and Details
  59. ^„Uzbekistan's Russian-Language Conundrum”. Eurasianet.org.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  60. ^Richard Foltz (). „The Tajiks of Uzbekistan”.Central Asian Survey.15 (2): 213–216.doi:10.1080/02634939608400946. 
  61. ^„Statistical Review of Uzbekistan 2008”(PDF). p. 176. Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  62. ^„Decret al Președintelui Republicii Uzbekistan privind înființarea companiei aeriene naționale a Uzbekistanului”.. }
  63. ^„Acord privind înființarea Comunității Statelor Independente”. Comitetul Executiv CSI. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  64. ^„Uzbek”. UNESCO. Accesat în. 
  65. ^„UNICEF-Education reforms in Uzbekistan”.uzdaily.uz. septembrie 2023. 

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]


Uzbekistan ---Uzbeci ---Limba uzbecă
v  d  m

Apărare •Așezări •Capitala •Climă •Conducători •Cultură •Demografie
Economie •Educație •Faună •Floră •Geografie •Hidrografie •Istorie •Orașe •Politică
Sănătate •Sport •Steag •Stemă •Subdiviziuni •Turism • •Cioturi • •Formate •Imagini • •Portal

State membre
CSI
Foste membre
1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental
Țări după continent:Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uzbekistan&oldid=17170886
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp