Utopia, în sensul cel mai larg al termenului se referă la tentativa umană de a crea o societate perfectă, care nu există (încă). Ideile care ar putea schimba radical lumea noastră sunt denumite, adesea, utopice. "Utopie", în sens ușor peiorativ, desemnează orice idee prea avansată, prea optimistă sau lipsită de realism, care pare la un moment dat imposibil de realizat (himeră). Termenul se referă, mai ales, la agregări de indivizi care s-au strâns împreună pentru a crea asemenea societăți (societăți utopice, secte, falansteruri).
CopertaUtopiei luiThomas More, 1516. Cartea descrie o societate insulară fictivă, la prima vedere perfectă.
În literatură se referă la orice descriere literară a unei asemenea societăți perfecte. Termenul a fost folosit inițial de Thomas Morus în romanul său publicat în secolul al 16 lea,Utopia. Titlul original al cărții era înlimba latinăDe Optimo Respublicae Statu deque Nova Insula Utopia (circa1516).
Etimologic, în limba greacă titlul cărții se traducea prin "ou-topos", ceea ce înseamnă "fără loc", "niciunde". Utopie e uncuvânt telescopat, căci unește sensurile a două cuvinte,outopia (fără loc) șieutopia (loc bun). În contextul original, cuvântul nu avea nici un sens conotativ. Treptat s-a specializat și a ajuns să desemneze o specie a genuluifantastic.
Eutopia e o utopiepozitivă , sinonim parțial cu termenul "utopie".
Heterotopia, "celălalt loc", are posibilități reale sau imaginare (a e un amestec deescapism utopic și de trasformarea a unor virtualități în realitate - exemplu:cyberspațiul din filmulMatrix.
Thomas Morus a descris o societate complet organizată pe baze raționale, descoperită de un exploratort fictiv, Raphael Hythlodaeus.
Utopia lui Morus se baza pe orepublică, unde toate proprietățile erau comune. Ea constituia o versiune perfecționată aRepublicii, descrisă inițial dePlaton în care existau numai părțile bune ale unei societăți, de exemplu egalitatea perfectă sau lipsa războielor, în timp ce relele fuseseră deja eradicate, de exemplu sărăcia, mizeria, boala. Era o societate cu legi puține, care nu avea avocați și nu-și trimitea cetățenii la război, căci armata ei se baza pemercenari recrutați din țări vecine.
Thomas Morus, un laic foarte credincios, care a dorit să devină preot, s-a inspirat probabil din structura organizatorică a mănăstirilor.Thomas Morus a trăit în perioada cândRenașterea începea să pătrundă în Anglia, iar vechile idealuri medievale, inclusiv cel monastic erau in declin. Unele idei ale luiThomas Morus reflectă o nostalgie pentru trecutul medieval. Cartea lui a servit fondării societățilorIezuiți care au înființat asa numiteleReducciones, folosite pentru creștinarea și civilizarea indienilorGuarani.
Cartea sa s-a bucurat de un succes uriaș astfel încât cuvântul și-a lărgit sensul inițial și a început să desemneze concepte, modele societale, propuneri etc. Din acest motiv fiecarea autor care propune o utopie e un critic implicit al lumii în care trăiește și ar vrea ca aceste elemente negative pe care le critică să dispară într-o lume imaginară. De obicei lucrurile dintr-o utopie sunt radicale, revolutionare, inspiraționale sau speculative. Astfel termenul deutopie a devenit un echivalent alidealismului.
La începutul secolului al XIX-lea au apărut multe idei utopice, create de problemele din creșterea naturală acapitalismului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de "socialism utopic" și militau pentru: o distribuireegalitaristă a produselor, abolirea banilor, cetățenii trebuiau să facă doar o muncă plăcută pentru binele comun, și care să le lase timp pentru a se cultiva într-un domeniu artistic sau științific. Exemplul clasic îl constituie cartea luiEdward BellamyPrivind înapoi.Marxismul a atacat în modul cel mai dur cu putință asemenea utopii economice.
Ideilecreștine sauislamice aleGrădinii Paradisului șiRaiului au tendința să devină utopii în forma lor populară. Într-un sens similar conceptulbudist deNirvana poate fi considerat o utopiereligioasă. Asemenea locuri paradisiace sunt un argument esențial pe care religiile îl folosesc pentru convertirea de noi adepți. ÎnSUA au existat societăți utopice cu profil religios, dintre care se pot amintiQuakerii. Mai există o astfel de biserică întemeiată în 1830 deJoseph Smith, care în ziua de azi are mai mult de 12.000.000 de membri în toată lumea, chiar și înRomânia. Membrii acestei biserici (Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă) sunt mai cunoscuți sub porecla deMormoni.
Acestea au loc de obicei în viitor, când, se crede că standarde avansate aleștiinței șitehnologiei vor transforma lumea după standarde utopice; vor eliminamoartea șisuferința; vor schimbanatura umană șicondiția umană. Un exemplu notabil este opera scriitorului scoțianIain M. Bank,Cultura. O altă viziune este cea pesimistă, în care avansul științific va conduce în mod inevitabil la extincția rasei umane. O asemenea utopie recomandă precauție în abordarea noilor tehnologii (deși aceasta se suprapune cu distopia).
Capitolul dinCălătoriile lui Gulliver deJonathan Swift în care Gulliver îi descrie peHouyhnhms, desi e in contrast cu distopia reprezentată deYahoos, care, evident, îi simbolizează pe oameni, (1726)
The Matrix (1999), un film defrații Wachowski, descrierealitatea virtuală controlată deinteligența artificială ca șiagentul Smith. Smith spune ca prima matrice a fost o utopie, însă oamenii nu au crezut-o și au respins-o pentru că ei "își defineau realitatea prin suferință". Astfel, matricea a fost recreată pentru a stimula civilizația umană cu toate suferințele acesteia.
Tratat despre luciditate deJosé Saramago, (2004), descrie un oraș unde la niște alegeri se înregistrează 83% voturi nule.
Sorin Antohi, „Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, Editura Științifică, 2000, ed. a II a, revăzută, Cluj, Ideea europeană 2004,
Sorin Antohi, „Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română”, București, Editura Litera, 1994; editia a doua, revăzuta, Iași, Editura Polirom, 1999
.jpg)
