Conflictul din Nagorno-Karabah
Informații generale
Perioadă 1988–1994 (Războiul din Nagorno-Karabah) 1994–prezent (violențe sporadice, în special în apropierea frontierei) Loc Caucazul de Sud
Beligeranți
Nagorno-Karabah Armată de apărare din Nagorno-Karabakh  Armenia Forțele armate armene	Azerbaidjan Forțele armate azere Sprijinite de:  Turkey[1][2][3]
Conducători
În prezent: Bako Sahakyan(President of NKR) Movses Hakobyan(Ministrul apărării din NKR) Serzh Sargsyan(Președintele Armeniei, Comandant Suprem) Seyran Ohanyan(Ministrul apărării din Armenia) Yuri Khatchaturov(Șeful Marelui Stat Major din Armenia)	În prezent: Ilham Aliyev(Președintele Azerbaidjanului, Comandant Suprem) Zakir Hasanov(Ministrul apărării din Azerbaidjan) Najmaddin Sadigov(Șeful Marelui Stat Major din Azerbaidjan)
Modificădate / text

Conflictul din Nagorno-Karabah se referă la confruntările militare aflate în desfășurare între etniciiazeri și ceiarmeni. Aceste confruntări au loc în regiuneaNagorno-Karabah din Caucaz. Conflictul a evoluat ca urmare aRăzboiului din Nagorno-Karabah din anii 1988-1994. Deși războiul s-a încheiat prin decizia oficială de încetare a focului, tensiunile și disputele din regiune au continuat.

TheNagorno-Karabakh War, also known as theArtsakh Liberation War in Armenia and Nagorno-Karabakh, was an armed conflict that took place in the late 1980s to May 1994, in theenclave ofNagorno-Karabakh in southwesternAzerbaijan, between the majority ethnicArmenians of Nagorno-Karabakh backed by theRepublic of Armenia, and the Republic of Azerbaijan. As the war progressed, Armenia and Azerbaijan, both formerSoviet Republics, entangled themselves in a protracted, undeclaredwar in the mountainous heights of Karabakh as Azerbaijan attempted to curb thesecessionist movement in Nagorno-Karabakh. Theenclave's parliament had voted in favor of uniting itself with Armenia and a referendum, boycotted by the Azerbaijani population of Nagorno-Karabakh, was held, whereby most of the voters voted in favor of independence. The demand to unify with Armenia, which began anew in 1988, began in a relatively peaceful manner; however, in the following months, as theSoviet Union's disintegration neared, it gradually grew into an increasingly violent conflict between ethnic Armenians and ethnic Azerbaijanis, resulting in claims ofethnic cleansing by both sides.^[4][5]

Inter-ethnic clashes between the two broke out shortly after the parliament of theNagorno-Karabakh Autonomous Oblast (NKAO) in Azerbaijan voted to unify the region with Armenia on 20 February 1988. The circumstances of the dissolution of the Soviet Union facilitated an Armenian separatist movement in Soviet Azerbaijan. The declaration of secession from Azerbaijan was the final result of a territorial conflict regarding the land.^[6] As Azerbaijan declared its independence from the Soviet Union and removed the powers held by the enclave's government, the Armenian majority voted to secede from Azerbaijan and in the process proclaimed theunrecognizedRepublic of Nagorno-Karabakh.^[7]

Full-scale fighting erupted in the late winter of 1992. International mediation by several groups including theOrganization for Security and Co-operation in Europe (OSCE) failed to bring an end resolution that both sides could work with. In the spring of 1993, Armenian forces captured regions outside the enclave itself, threatening the involvement of other countries in the region.^[8] By the end of the war in 1994, the Armenians were in full control of most of the enclave and also held and currently control approximately 9% of Azerbaijan's territory outside the enclave.^[9] As many as 230,000 Armenians from Azerbaijan and 800,000 Azeris from Armenia and Karabakh have been displaced as a result of the conflict.^[10] ARussian-brokeredceasefire was signed in May 1994 and peace talks, mediated by theOSCE Minsk Group, have been held ever since by Armenia and Azerbaijan.

The2008 Mardakert skirmishes began on 4 March after the2008 Armenian election protests. It involved the heaviest fighting betweenethnic Armenian^[11] andAzerbaijani forces^[12] over the disputed region ofNagorno-Karabakh^[12][13] since the1994 ceasefire after theNagorno-Karabakh War.

Armenian sources accused Azerbaijan of trying to take advantage of ongoing unrest in Armenia. Azerbaijani sources blamed Armenia, claiming that the Armenian government was trying to divert attention from internal tensions in Armenia.

Following the incident, on March 14 theUnited Nations General Assembly by a recorded vote of 39 in favour to 7 against adoptedResolution 62/243, demanding the immediate withdrawal of all Armenian forces from the "occupied territories" of Azerbaijan.^[14]

TheFebruary 2010 Nagorno-Karabakh skirmish was a scattered exchange of gunfire that took place on February 18 on the line of contact dividingAzerbaijani and theKarabakh Armenian military forces. Azerbaijan accused the Armenian forces of firing on the Azerbaijani positions nearTap Qaraqoyunlu,Qızıloba, Qapanlı,Yusifcanlı andCavahirli villages, as well as in uplands ofAgdam Rayon with small arms fire including snipers.^[15][16] As a result, three Azerbaijani soldiers were killed and one wounded.^[17]

The2010 Mardakert skirmishes were a series of violations of theNagorno-Karabakh War ceasefire. They took place across the line of contact dividingAzerbaijan and the ethnicArmenian military forces of the unrecognized butde facto independentNagorno-Karabakh Republic. Both sides accused the other of violating the ceasefire regime. These were the worst violations of the cease fire (which has been in place since 1994) in two years and left Armenian forces with the heaviest casualties since theMardakert skirmishes of March 2008.^[18]

In late April 2011, border clashes left three Nagorno-Karabakh soldiers dead,^[19] while on 5 October, two Azeri and one Armenian soldier were killed.^[20]

The 2012 border clashes between the armed forces ofArmenia andAzerbaijan took place from late April through early June. The clashes resulted in the deaths of five Azeri and four Armenian soldiers. In all during 2012, 19 Azeri and 14 Armenian soldiers were killed.^[21]

In 2013, 12 Azeri and 7 Armenian soldiers were killed in border clashes.^[21]

In 2014, several border clashes erupted that had resulted in 16 fatalities on both sides by 20 June.^[22]

On 2 August, Azeri authorities announced that eight of their soldiers had been killed in three days of clashes with NKO forces, the biggest single death toll for the country's military since the 1994 war.^[23] NKO denied any casualties on their side, while saying the Azeris had suffered 14 dead and many more injured.^[23] Local officials in Nagorno-Karabakh reported at least two Armenian military deaths in what was the largest incident in the area since 2008.^[24] Five more Azeri troops were killed the following night, bringing the death toll from the August clashes to at least 15. The violence prompted Russia to issue a strong statement, warning both sides not to escalate the situation further.^[25]

By 5 August, the fighting that started on 27 July had left 14 Azeri and 5 Armenian soldiers dead. Overall, 27 Azeri soldiers had died since the start of the year in border clashes.^[26]

• Nagorno-Karabakh Republic

Format:Ongoing military conflictsFormat:Nagorno-Karabakh Conflict

Aceasta este olistă a echipelor naționale defotbal masculin din întreaga lume.

În prezent, laFIFA sunt afiliate 208 echipe naționale de fotbal masculin, prin intermediul federațiilor naționale. Acest statut le conferă posibilitatea participării laCampionatul Mondial de Fotbal, iar meciurile oficiale internaționale sunt recunoscute de FIFA. Bazându-se pe rezultatele meciurilor din ultimii patru ani, FIFA publică lunar clasamentul echipelor naționale.

Fiecare echipă națională este, de asemenea, afiliată la una din cele 6 federații continentale:

• Asia -Confederația Asiatică de Fotbal (AFC)
• Africa -Confederația Africană de Fotbal (CAF)
• America de Nord, Centrală și Caraibe -Confederația de Fotbal a Americii de Nord, Americii Centrale și Caraibe (CONCACAF)
• America de Sud -Confederația Sudamericană de Fotbal (CONMEBOL)
• Oceania -Confederația de Fotbal a Oceaniei (OFC)
• Europa -Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA)

În plus, pe lângă afilierea la confederațiile regionale, 22 de națiuniarabe din Africa și Asia aparțin și deUniunea Asociațiilor Arabe de Fotbal (UAFA).

În continuare este prezentată o listă a echipelor naționale de fotbal afiliate la FIFA, în funcție de federația continentală de care aparțin. Unele dintre acestea, deși sunt membre (cu drepturi depline sau nu) în cadrul federației continentale de care aparțin, nu sunt și membre FIFA; ele vor avea o notă explicativă care va sublinia acest aspect. Același lucru se va întâmpla și cu echipele ce s-au mutat dintr-o confederație în alta.

Pentru a stabilicampioana mondială, FIFA organizeazăCampionatul Mondial de Fotbal. Această competiție este destinată exclusiv echipelor naționale. De asemenea, fiecare federație continentală organizează câte o competiție locală pentru a stabili cea mai bună echipă de pe fiecare continent:

• AFC –Cupa Asiei
• CAF –Cupa Africii pe Națiuni
• CONCACAF –Gold Cup CONCACAF
• CONMEBOL –Copa América
• OFC –Cupa Oceaniei pe Națiuni
• UEFA –Campionatul European de Fotbal

Din cauza suprafeței geografice pe care se întinde Asia, AFC este împărțită în patru sub-federații:

• Federația de Fotbal a Asiei de Vest (WAFF) - reprezintă țările situate în extremitatea vestică a continentului. Este alcătuită din șase membri.
• Federația de Fotbal a Asiei de Est (EAFF) - reprezintă țările situate în nord-estul Asiei.
• Federația de Fotbal a Asiei Centrale și de Sud (CESAFA) - reprezintă țările situate înAsia Centrală, înAsia de Sud și pe cele dinsubcontinentul indian.
• Federația de Fotbal ASEAN (AFF) - reprezintă țările situate înAsia de Sud-Est, plusAustralia.

1: Fostă membră aOFC (1966-2006)
2: MembrăUAFA
3: Nume oficial utilizat de FIFA și de AFC pentruRepublica Populară Chineză
4: Nume oficial utilizat de FIFA și de AFC pentruRepublica Chineză (Taiwan); fostă membră aOFC (1975-1989)
5: Nume oficiale utilizate de FIFA și de AFC; numele oficiale utilizate de EAFF sunt „Hong Kong, China” (a) și „Macao, China” (b)
6: Nume oficiale utilizate de FIFA și de AFC pentruCoreea de Nord (a) și pentruCoreea de Sud (b)
7: Membră AFC, dar nerecunoscută de FIFA

Din cauza suprafeței geografice pe care se întinde Africa, CAF este împărțită în cinci federații regionale:

• Consiliul federațiilor de fotbal din Africa Centrală și de Est (CECAFA) - reprezintă țările situate înAfrica de Est și câteva țări localizate înAfrica Centrală.
• Consiliul federațiilor de fotbal din Africa de Sud (COSAFA) - reprezintă țările situate înAfrica Sudică, dar și statele insulare aflate la sud de acestea.
• Uniunea federațiilor de fotbal din Africa de Vest/Union du Football de l'Ouest Afrique (WAFU/UFOA) - reprezintă țările situate înAfrica de Vest.
• Uniunea federațiilor de fotbal din Africa de Nord (UNAF) - reprezintă țările situate înAfrica de Nord.
• Uniunea federațiilor de fotbal din Africa Centrală/Union des Fédérations du Football de l'Afrique Centrale (UNIFFAC) - reprezintă o parte din țările situate înAfrica Centrală.

1: MembrăUAFA
2: Nume oficial utilizat de FIFA și de CAF pentruRepublica Democrată Congo
3: Membră asociată a CAF, dar nerecunoscută de FIFA

În funcție de zonele geografice pe care le administrează, CONCACAF este îmărțită în trei federații regionale:

• Federația de Fotbal Caraibiană (CFU) - reprezintă țările situate înCaraibe
• Federația de Fotbal Nord-Americană (NAFU) - reprezintă cele trei țări suverane situate înAmerica de Nord
• Federația de Fotbal a Americii Centrale (UNCAF) - reprezintă cele șapte țări situate înAmerica Centrală

1: Membră a CFU, deși, din punct de vedere geografic, este situată în America de Nord
2: Membră a CONCACAF (CFU), deși, din punct de vedere geografic, este situată în America de Sud
3: Membră cu drepturi depline a CONCACAF, dar nerecunoscută de FIFA

1: Membră asociată a OFC, dar nerecunoscută de FIFA
2: Membră provizorie a NF-Board
3: Membră a AFC între anii 1964 și 1966
4: Nume oficial utilizat de FIFA și de OFC pentruPolinezia Franceză

1: Nume oficial utilizat de FIFA și de UEFA pentruIrlanda
2: Fostă membră a (AFC) (1954–1974); neafiliată (1974-1991)
3: Fostă membră a (AFC) (1998–2002)
4: Nume oficial utilizat de FIFA și de UEFA pentruMacedonia

Aceste echipe naționale nu sunt afiliate la FIFA. Întrucât federațiile naționale de care aparțin nu sunt membre FIFA, aceste echipe nu pot participa la Campionatul Mondial, iar meciurile lor internaționale nu sunt recunoscute ca fiind oficiale.

Un număr de echipe naționale ce sunt membre ale federațiilor continentale, nu sunt și membre FIFA și ca atare nu pot participa laCampionatul Mondial de Fotbal. Cu toate acestea, lor le este permisă participarea la competițiile continentale. Aceste echipe naționale sunt scrise mai sus cu litere aldine, în dreptul federațiilor de care aparțin, alături de o notă de subsol ce le precizează statutul.

Echipele de fotbal ce reprezintă următoarele națiuni suverane nu sunt membre FIFA și nici membre ale vreunei federații continentale:

• Micronezia¹
• Monaco^{1, 2}
• Nauru
• Palau¹
• Sudanul de Sud³
• Regatul Unit⁴
• Vatican

1. Membră a Grupului de Lucru pentru Națiuni Mici al FIFA (englezăFIFA Small Nations Working Group)^[2]
2. Federația de fotbal dinMonaco a fost unul dintre membri fondatori aiNF-Board în anul 2001, dar a părăsit organizația în 2010^[3]
3. Sudanul de Sud a transmis actele necesare afilierii sale atât la CAF, cât și la FIFA și așteaptă un răspuns în acest sens la începutul anului 2012^[4]
4. Nu a existat niciodată o „echipă națională de fotbal a Regatului Unit” care să fi participat la vreun meci oficial, dar au existat 3 partide amicale în care echipa a purtat acest nume. O echipă care să reprezinte întreg Regatul Unit a fost utilizată oficial doar laJocurile Olimpice (cea mai recentă astfel de participare este cea din calificările pentruJocurile Olimpice din 1972) sub numele de „Marea Britanie”; în rest, Regatul Unit este reprezentat de echipe diferite pentru fiecare dintre țările constituante

Insulele Marshall este singurul stat suveran care nu are o federație națională de fotbal și singurul stat suveran a cărui echipă națională de fotbal nu a înregistrat niciun meci oficial.

Există douăstate cu recunoaștere internațională limitată care sunt membre cu drepturi depline ale FIFA, ele fiind amintite mai sus:Palestina șiRepublica Chineză; aceasta din urmă este deseori numită „China Taipei”, din cauza obiecțiilor formulate deRepublica Populară Chineză. Alte douăstate cu recunoaștere internațională limitată dețin echipe de fotbal active, dar care nu sunt afiliate FIFA și nici confederațiilor locale. Ambele au fost membre ale grupului de lucru al națiunilor neafiliate FIFA,^[2] grup ale cărui activități au fost momentan suspendate.^[5]

• Kosovo
• Republica Turcă a Ciprului de Nord

În plus,Republica Arabă Democrată Saharawi a deținut o echipă de fotbal ce a reprezentat-o în anii '80, dar care de-atunci a devenit inactivă. Alte patru state cu recunoaștere internațională limitată nu au fost reprezentate niciodată de vreo echipă de fotbal activă:Abhazia,Nagorno-Karabah,Osetia de Sud șiTransnistria.

Criteriile de afiliere la FIFA statutează:

Principala condiție a acceptării unei cereri de afiliare la FIFA este reprezentată de recunoașterea internațională și generală a statului respectiv și de afilierea sa laONU.^[6] Totuși, această regulă nu este aplicată retroactiv^[7] și ca urmare, 24 de membre FIFA nu sunt, în prezent, recunoscute internațional ca fiind națiuni suverane.^[8]

Non-sovereign associations may still join FIFA in specific circumstances. In particular, an exception is made for associations representing adependency, which may apply for membership if authorised by the association in its parent state.^[7][5] Most recently, this was allowed forNew Caledonia in 2004; this was on the grounds of the distance of New Caledonia from its 'parent' nation,France.^[9] By contrast, bothZanzibar andGibraltar - who would compete in the same confederation as their parent state - have had their application to join FIFA rejected,^[9] though In 2011, theCourt of Arbitration for Sport issued a ruling on the issue ofGibraltar's potential membership of UEFA, stating that it "must do everything in its power to allow Gibraltar entry into the organisation by June 2012".^[5]

A variety of other national, separatist, sub-national and pseudo-national teams compete in football matches outside of FIFA's jurisdiction.^[9] In 2001, theN.F.-Board (Nouvelle Fédération-Board), was founded to promote international football among sovereign nations, unrecognised nations, regions and stateless peoples that are not members of FIFA, and to assist in their possible future membership of FIFA. However, the NF board does not maintain a full list of its members. Twenty five different organisations were listed in their April 2010 rankings,^[10] a further two were not listed but participated in the2010 VIVA World Cup,^[11] whilst five more are listed as part of the "Consejo Sudamericano de Nuevas Federaciones", which is the South American confederation of NF-Board.^[12]

The nature of these other teams is heterogeneous: whilst some such asCatalonia orTibet play semi-regularly, often against FIFA member nations, others are much less active. For a full list of teams that have been documented, see thelist of non-national representative teams in men's football.

• Insulele Marianei de Nord

• Réunion
• Zanzibar

• Guadelupa
• Guiana Franceză
• Martinica
• Insula Sfântul Martin
• Sint Maarten

• Kiribati
• Micronezia
• Niue
• Palau
• Tuvalu

Aceste echipe sunt membre cu drepturi depline sau membre provizorii ale NF-Board (franceză Nouvelle Fédération-Board), o organizație care promovează fotbalul în statele suverane, statele nerecunoscute și orice regiune nemembră FIFA. Ea le acordă acestora sprijin în tentativa lor de a deveni cândva membre FIFA.

1: Numele echipei reprezentative aTeritoriului Britanic din Oceanul Indian.

„Consiliul Noilor Federații Sud-Americane de Fotbal” (spaniolăConsejo Sudamericano de Nuevas Federaciones) este confederația ce reprezintă țările afiliate la NF-Board, situate în America de Sud.

Membre cu drepturi depline

• Atacameño (Likan-Antay)
• Insulele Juan Fernandez

Membre asociate

• Insula Paștelui

IFU este o organizație creată cu scopul de a oferi șansa de a disputa meciuri internaționale, echipelor naționale și echipelor din regiunile autonome recunoscute, care nu sunt membre FIFA. Din octombrie 2009, două echipe naționale s-au afiliat ca membre provizorii la această organizație.

Membre provizorii

• Groenlanda
• Zanzibar

Echipele de fotbal ce reprezintă următoarele state suverane nu sunt membre FIFA, NF-Board și nici ale vreunei confederații continentale:

• Kosovo¹
• Marea Britanie²
• Nauru
• Vatican

1. În februarie 2008,Republica Kosovo a fost declarată, unilateral, independentă. Până la 12 ianuarie 2010, 65 de țări aurecunoscut independența Kosovo
2.Echipa națională de fotbal a Marii Britanii nu a participat până acum decât laJocurile Olimpice (cea mai recentă particpare este cea din calificările pentruOlimpiada din 1972) și la trei meciuri amicale; în rest, Marea Britanie este reprezentată de echipe diferite pentru fiecare țară membră aRegatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Insulele Marshall este singurul stat suveran al cărei echipă națională de fotbal nu a înregistrat niciun meci oficial.

Ca urmare a dispariției națiunilor sau teritoriilor pe care le reprezentau, următoarele echipe naționale s-au desființat. De amintit că această listă nu cuprinde toate modificările apărute de-a lungul timpului, privitoare la anumite echipe - de exemplu, Croația, a avut o echipă națională de fotbal, după care țara a fost încorporată în cadrul altui stat (la fel s-a întamplat și cu echipa națională de fotbal), pentru ca ulterior, când și-a recăpătat independența, Croația să-și refacă și echipa națională de fotbal.

Echipă	Echipă succesoare, moștenitoare a palmaresului	Alte echipe succesoare	Explicații
Cehoslovacia	Cehia Slovacia		A reprezentatCehoslovacia până în 1993, când aceasta s-a divizat înCehia șiSlovacia.
Saarland		Germania de Vest	Între 1950 și 1956, a reprezentatProtectoratul Saarland, înainte ca acesta să fie absorbit de cătreRepublica Federală Germania.
Germania de Vest	Germania		Între 1950 și 1990, înainte de reunificarea cuGermania de Est, a reprezentatRepublica Federală Germania. A fost considerată succesoarea echipei de fotbal ce a reprezentat statul german între 1908 și 1942.
Germania de Est		Germania	Între 1952 și 1990, înainte de absorbția într-oGermanie unită, a reprezentatGermania de Est.
Irlanda	Irlanda de Nord	Republica Irlanda	A reprezentatIrlanda până la secesiuneaStatului Irlandez Liber deRegatul Unit, din 1922. Echipa a fost cunoscută în continuare sub numele deIrlanda, selecționând chiar câțiva jucători dinStatul Irlandez Liber, ulterior denumitRepublica Irlanda. Acest lucru s-a întâmplat până în anul 1953, când, pentru a reflecta așezarea sa geografică, statul a fost redenumitIrlanda de Nord.
Vietnamul de Nord	Vietnam		A reprezentatVietnamul de Nord din 1949 și până la reunificarea cuVietnamul de Sud din 1975.
Vietnamul de Sud		Vietnam	A reprezentatVietnamul de Sud din 1949 și până la reunificarea cuVietnamul de Nord din 1975.
Yemenul de Nord	Yemen		A reprezentatYemenul de Nord din 1965 și până la reunificarea cuYemenul de Sud din 1990.
Yemenul de Sud		Yemen	A reprezentatYemenul de Sud din 1965 și până la reunificarea cuYemenul de Nord din 1990.
Republica Arabă Unită	Egipt	Siria	Între 1958 și 1961, înainte de secesiuneaSiriei, a reprezentatRepublica Arabă Unită. Era considerată succesoarea fosteiechipe naționale de fotbal a Egiptului, care a devenit ulterior și succesoarea sa. Până în 1970, echipa a fost cunoscută în continuare sub numele de Republica Arabă Unită.
Uniunea Sovietică	CSI	Estonia Letonia Lituania	Între 1924 și 1991, înainte de dizolvarea sa, a reprezentatUniunea Sovietică. Era considerată succesoarea echipei de fotbal ce reprezentase în trecutImperiul Rus.
CSI	Rusia	Armenia Azerbaidjan Belarus Georgia Kazahstan Kârgâzstan Republica Moldova Tadjikistan Turkmenistan Ucraina Uzbekistan	În 1992, a reprezentatComunitatea Statelor Independente șiGeorgia, până în momentul creării de state separate pentru fiecare din națiunile membre.
Iugoslavia	Republica Federativă Iugoslavia	Bosnia și Herțegovina Croația Macedonia Slovenia	Între 1990 și 1992, înainte de dizolvareaRepublicii Socialiste Federative Iugoslavia înBosnia și Herțegovina,Croația,Republica Federativă Iugoslavia,Macedonia șiSlovenia, a reprezentatIugoslavia.
Republica Federativă Iugoslavia, ulterior denumităSerbia și Muntenegru	Serbia	Muntenegru	Între 1992 și 2006, înaintea divizării înSerbia șiMuntenegru, a reprezentatRepublica Federativă Iugoslavia, care, din 2003 a fost redenumităSerbia și Muntenegru.

În urma unificărilor sau dizolvărilor unor state, unele dintre acestea au fost redenumite, fără a-și modifica granițele:

• În 1917,Rusia a devenitUniunea Sovietică
• În 1937,Statul Irlandez Liber a devenitRepublica Irlanda
• În 1939,Cehoslovacia (1918-1939) a devenitProtectoratul Boemiei și Moraviei, iar în 1945 a redevenitCehoslovacia
• În 1948,Palestina/Eretz Israel a devenitIsrael
• În 1949,Indiile Olandeze de Est au devenitIndonezia
• În 1957,Coasta de Aur a devenitGhana
• În 1958,Madagascar a devenitRepublica Malgașă, iar în 1975 a redevenitMadagascar
• În 1960,Congo Belgian a devenitCongo-Leopoldville; în 1963 a devenitCongo-Kinshasa; în 1971 a devenitZair, iar în 1997 a devenitRepublica Democrată Congo
• În 1960,Congo Mijlociu a devenitCongo-Brazzaville, iar în 1992 a devenitCongo
• În 1960,Togo Francez a devenitTogo
• În 1963,Malaya a devenitMalaezia
• În 1964,Rodezia de Nord a devenitZambia
• În 1964,Rodezia de Sud a devenitRodezia, iar în 1980 a devenitZimbabwe
• În 1964,Tanganyika a devenitTanzania
• În 1965,Gambia Britanică a devenitGambia
• În 1966,Guiana Britanică a devenitGuiana
• În 1966,Nyasaland a devenitMalawi
• În 1972,Ceylon a devenitSri Lanka
• În 1972,Republica Arabă Unită a devenitEgipt
• În 1975,Dahomey a devenitBenin
• În 1975,Guiana Olandeză a devenitSurinam
• În 1975,Guineea Portugheză a devenitGuineea-Bissau
• În 1975,Republica Khmer a devenitKampuchea, iar în 1979 a devenitCambodgia
• În 1977,Somalilandul Francez a devenitDjibouti
• În 1980,Noile Hebride au devenitVanuatu
• În 1983,Coasta de Fildeș (englezăIvory Coast) a devenitCoasta de Fildeș (francezăCôte d'Ivoire)
• În 1984,Volta Superioară a devenitBurkina Faso
• În 1989,Burma a devenitMyanmar
• În 1996,Samoa de Vest a devenitSamoa

• Lista federațiilor naționale de pe site-ul FIFA

• Lista aproape completă a echipelor naționale de fotbal

• Wars involving Armenia
• Military history of Armenia
• Wars involving Azerbaijan
• Military history of Azerbaijan
• Nagorno-Karabakh conflict
• Conflicts in 2014

• Pagini cu note flexibile de dimensiune implicită
• Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită