Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Ubuntu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Ubuntu

Ubuntu 22.04 "Jammy Jellyfish"
DezvoltatorCanonical Ltd. /Ubuntu Foundation
FamilieSOGNU/Linux(Unix-like)
Staredezvoltare curentă
Model surseSoftware liber șiopen source[1][2]
Dată lansare inițialăUbuntu 4.10 (Warty Warthog) / 20 octombrie 2004; acum 21 ani, 3 luni și 30 zile (2004-10-20)
Ultima versiune stabilăUbuntu 24.04 LTS (Noble Numbat) din 25 aprilie 2024; acum 1 an, 9 luni și 25 zile (2024-04-25)[3]
Ultima preversiuneUbuntu 22.10 (Kinetic Kudu) Daily Build[4], 21 octombrie 2022; acum 3 ani, 3 luni și 29 zile (2022-10-21)
Repozitor[5] https://code.launchpad.net/ubuntu[5]Modificați la Wikidata
Segment de piațăComputer personal,smartphone,smartTV,tabletă,Internetul obiectelor,server,supercalculator,cloud
Limbi disponibileMultilingvistic (55+ limbi)
Disponibil înromână: Da
Metodă de actualizareAPT (front-end-uri disponibile)
Gestionar de pacheteAPT,dpkg,snap,flatpak (front-end-uri disponibile)
Platforme suportate
Tip de nucleuMonolitic (Nucleul Linux)
Spațiul utilizatoruluiGNU
Interfață implicităGNOME
LicențăSoftware liber + uneledrivereproprietare[7]
Prezență online
ubuntu.com
ubuntu.ro
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Ubuntu este unsistem de operare bazat peLinux[8] pentrucomputerele personale,servere șinetbook-uri. Rudă apropiată a sistemului de operareDebian GNU/Linux, Ubuntu este ușor de instalat și folosit, des actualizat și neîngrădit de restricții legale. Ubuntu este sponsorizat deCanonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-africanMark Shuttleworth.

Numele sistemului de operare provine dinlimba zulusă, unde „ubuntu” este oideologie ce poate fi definită pe scurt drept „credința într-o legatură universală ce unește întreaga omenire”. Sloganul adoptat, „Linux pentru ființe umane” încorporează unul din scopurile declarate ale proiectului, acela de a face din Linux un sistem de operare popular și ușor de folosit. Cea mai recentă versiune Ubuntu este 22.10,Kinetic Kudu.

Scurt istoric

[modificare |modificare sursă]
Ecranul Acasă pe Ubuntu Unity

Inițial cunoscută sub numele de cod no-name-yet.com, prima versiune Ubuntu a apărut ca o copie temporară a proiectuluiDebian, pe data de 20 octombrie 2004. Tot atunci s-a hotărât ca Ubuntu să folosească periodiccod sursă dinDebian, pentru a înlesni lansarea unei noi versiuni la fiecare șase luni și pentru ca variația cauzată de „bifurcare” să nu ducă la un sistem de operare fundamental diferit.

Ubuntu urmărește îndeaproape lansările de noi versiuni alemediului de lucruGNOME. Spre deosebire de alte sisteme de operare derivate din Debian, precumXandros,Linspire sauLibranet, Canonical dorește ca Ubuntu să fie compus predominant dinsoftware liber.

Ubuntu împrumută pentru managementul software-ului tehnologiaAdvanced Packaging Tool din Debian. Software-ul se prezintă în „pachete” provenind în mare parte din repozitoriul Debian unstable, dar aceasta nu este o condiție pentru ca un pachet să funcționeze corect în ambele sisteme de operare. Câțiva din dezvoltatorii Ubuntu întrețin pachete din repozitoriile Debian, iar contribuțiile lor sunt anunțate imediat și nu la lansarea noii versiuni.Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să difere foarte mult de Debian.

Erorile găsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfața webLaunchpad, aceasta încorporând sistemul de control al versiunilorBazaar, motorul de traducere colectivăRosetta șibug-trackerulMalone.

Ubuntu este actualmente susținut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania acestuia,Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunțat apariția Fundației Ubuntu, căreia i-a donat un capital inițial de 10 milioane de dolari americani. Scopul fundației este de a asigura suportul și dezvoltarea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundația drept un fond de urgență pentru eventualitatea în care Canonical încetează susținerea financiară.

La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoareDell a anunțat că urmează să livreze computere de birou și laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai comercializarea acestor sisteme a început. Clienții pot cumpăra suport tehnic de la Canonical, prin Dell.

Caracteristici

[modificare |modificare sursă]

Ușurința în folosire

[modificare |modificare sursă]

În versiunile mai vechi de Ubuntu, acesta a folosit mediul de lucrareUnity, dar în prezent acesta foloseșteGNOME, al cărui scop este să ofere ointerfață gratuită, simplă și intuitivă, dar în același timp și o pleiadă de aplicații șiprograme moderne.Suita de birouLibre Office,navigatorul webMozilla Firefox șieditorul graficGimp sunt câteva din programele distribuite implicit.

După instalarea sistemului de operare, utilizatorul este întâmpinat de unspațiu de lucru fărăpictograme, în care culorile portocaliu și maro sunt predominante. Programele de uz general sunt instalate în meniul „Aplicații”. Locațiile importante și cele mai des frecventate sunt grupate înmeniul „Places”. Modificarea parametrilor de funcționare se poate face cu ușurință din meniul „System”. Ferestrele deschise pot fi vizualizate în bara din josul ecranului.

Ubuntu este localizat în peste 40 de limbi, inclusivlimba română. Utilizatorii se pot folosi de unealta de traducere Rosetta pentru a contribui corecturi și/sau traduceri noi.

Din dorința de a-l face mai ușor de folosit, dezvoltatorii au pus accent pe folosirea comenziisudo. Această comandă permite utilizatorilor să îndeplinească sarcini administrative fără a iniția o sesiune cu drepturi administrative.

Metode de distribuție

[modificare |modificare sursă]

Ubuntu poate fi descărcat caimagine ISO și încape cu ușurință pe unDVD sau pe oMemorie USB. Multe distribuții Linux necesită descărcarea a numeroase imagini ISO și procesul lor de instalare poate dura câteva ore, dar Ubuntu poate fi instalat rapid, de pe un singur disc sau memorie USB.

Începând cu versiunea 6.06, CD-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit și caLiveCD. În acest fel, utilizatorul poate experimenta cu programele disponibile și verifica compatibilitatea sistemului de operare cuhardware-ul existent fără a porni procesul de instalare. Există și un CD alternativ, pentru cei ce întâmpină probleme la instalarea de pe LiveCD, au un sistem slab performant sau pur și simplu doresc o instalare avansată folosind programul debian-installer.

LiveCD-ul conține și o colecție de software open source ce poate fi instalat pe sistemul de operareMicrosoft Windows:Mozilla Firefox,Mozilla Thunderbird,AbiWord,Blender sauClamWin.

Fiecare versiune este lansată în două variante: una destinată instalării pe computere personale de birou și laptopuri și o a doua pentruservere. Prima este disponibilă pentru arhitecturilex86 șix86-64, în timp ce la a doua se adaugă suport pentru arhitecturaSPARC (fără LiveCD).

Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități și internaționalizare

[modificare |modificare sursă]

Ubuntu este un sistem de operare ce pune accent peaccesibilitate șiinternaționalizare, în scopul său de a acapara o audiență cât mai mare. Începând cu versiunea 5.04, Ubuntu folosește implicit sistemul de notațieUTF-8 și dispune de software pentru facilitarea uzului pentrupersoane cu dizabilități.

Rosetta este parte integrantă din Launchpad și permite utilizatorilor să contribuie cu traduceri într-o manieră facilă.

Ușurința în instalare

[modificare |modificare sursă]

Ubuntu poate fi instalat folosind un LiveCD. Utilizatorul trebuie să pornească computerul folosind acest LiveCD și nu hard disk-ul. Urmează procesul de instalare, în care utilizatorul este ghidat de un program special. Informații amănunțite despre procesul de instalare se pot găsi pe site-ul oficial.

După instalare, Ubuntu oferă o opțiune de actualizare automată. Cu permisiunea utilizatorului, sistemul de operare găsește, descarcă, instalează și configurează actualizările existente în mod automat.

Comunitate

[modificare |modificare sursă]

Ubuntu pune accent pe implicarea comunității formate în jurul său în procesul de dezvoltare.

Există un număr deforumuri oficiale unde discuția despre sistemul de operare este încurajată. Canonical găzduiește liste de discuții prin mail pentru dezvoltatori, liste ce sunt în același timp deschise publicului larg. Utilizatorii se pot informa dinweblog-ul comunității cu privire la ultimele desfășurări de evenimente.

Clasificarea software-ului și suportul tehnic oferit pentru acesta

[modificare |modificare sursă]

Ubuntu împarte software-ul disponibil în patru categorii, denumite „componente”. Această împărțire a fost făcută pentru a sublinia diferențele de licențiere și suport tehnic disponibil. Componentele sunt: Main, Restricted, Universe și Multiverse.

Componentele Main și Universe conțin software compatibil cu cerințele de licențiere Ubuntu, cerințe ce corespund în mare parte cu cele ale proiectului Debian. Main poate conținesoftware proprietar șifonturi ce nu pot fi modificate fără permisiune, însă a căror redistribuire nu este îngrădită din punct de vedere legal.

Componenta Restricted conține software cu restricții în ceea ce privește accesul lacodul sursă, dar pentru care se acordă suport tehnic limitat, din pricina importanței software-ului. Se intenționează ca, pe viitor, componentele Main și Restricted să conțină tot software-ul necesar pentru un sistem de operare de uz general.

Programele pentru care nu se asigură suport tehnic sunt plasate în Universe (software liber) și Multiverse (software îngrădit de restricții legale, nu neapărat proprietar). Multiverse conține software ce poate încălca legile S.U.A. și/sau internaționale de proprietate intelectuală. Exemple de astfel de software sunt cele care permit redarea deformate multimediabrevetate. Din cauza statutului incert al decodării algoritmului de securitate a discurilorDVD în anumite părți ale lumii, programulLibdvdcss a fost șters din repozitoriile Ubuntu, dar poate fi în continuare descărcat de pe situl proiectuluiVideoLAN. Software-ul pentru codarea și decodarea mai multor formate proprietare precumWindows Media este de asemenea indisponibil implicit.

Ubuntu Backports este un proiect recunoscut oficial al cărui scop este implementarea de versiuni noi ale anumitor programe în versiunile de Ubuntu deja existente. Repozitoriul Ubuntu Backports nu este la fel de cuprinzător precum celelalte și este alcătuit predominant din pachete cerute de utilizatori. Acestea sunt aprobate după ce au trecut de un anumecontrol tehnic de calitate.

Utilitare neoficiale, precumEasyUbuntu sauAutomatix, încearcă să automatizeze instalarea și configurarea de software ce nu este disponibil pe căi oficiale din motive legale sau ideologice. Echipa ce dezvoltă Ubuntu nu recomandă folosirea acestor soluții, cunoscute pentru tendința lor de a ridica probleme de compatibilitate la actualizarea de ansamblu a distribuției.

Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru software proprietar creat de terți, iar Canonical întreține un repozitoriu numit Commercial, special pentru astfel de programe, pentru care a obținut dreptul de redistribuire. În acest moment, Commercial conține navigatorul webOpera și programul de redare multimediaRealPlayer.

Personal Package Archive

[modificare |modificare sursă]

Personal Package Archive (PPA) este un depozit de software creat de terți pentru sistemul de operare Ubuntu. Un PPA este o pagină web pe site-ulLaunchpad.net și conține aplicații care pot fi instalate în Ubuntu ca depozitAdvanced Packaging Tool (APT). Utilizatorii Ubuntu apelează la un PPA pentru a obține software și versiuni care nu sunt incluse în depozitul oficial.[9]

Versiuni

[modificare |modificare sursă]

Fiecare versiune de Ubuntu este identificată printr-un număr (ce denotă luna și anul lansării) și un nume de cod sub forma dealiterație. De exemplu, în aprilie 2007 a apărut versiunea 7.04 Feisty Fawn. Canonical oferă suport tehnic pentru majoritatea versiunilor timp de 18 luni de la lansare, excepție făcând versiunea 6.06 LTS Dapper Drake, ce beneficiază de suport pe termen lung.

Lista versiunilor

[modificare |modificare sursă]
VersiuneData lansăriiNume de codVersiune KernelSuportat până laComentarii
4.1020 octombrie2004[10]Warty Warthog2.6.930 aprilie2006Versiunea inițială, suport pentru x86, x86-64, PowerPC. ShipIt.
5.048 aprilie2005[11]Hoary Hedgehog2.6.1131 octombrie2006Este inclus managerul de actualizări, compatibilitatea cuKickstart, suport mai bun pentru laptopuri.
5.1013 octombrie2005[12][13]Breezy Badger2.6.1313 aprilie2007Este introdus un proces grafic de pornire (USplash), suport pentru instalări OEM, GCC 4.0
6.06 LTS1 iunie2006[14][15]Dapper Drake2.6.1514 iulie2009 (desktop)
1 iunie2011 (server)
LiveCD și program de instalare pe același disc, instalare grafică
6.1026 octombrie2006[16][17]Edgy Eft2.6.1825 aprilie2008[18]Raportarea automată a problemelor,Upstart
7.0419 aprilie2007[19]Feisty Fawn2.6.1919 octombrie2008Migrație asistată,KVM, posibilitatea de instalare facilă a codecurilor și driverelor proprietare, efecte speciale, suport Wi-Fi; arhitecturaPowerPC nu mai este suportată oficial.
7.1018 octombrie2007[20][21]Gutsy Gibbon2.6.2018 aprilie2009Efecte speciale prezente implicit, instalare fără nevoia de supraveghere, integrare cu tehnologiaClick'N'Run
8.04 LTS24 aprilie2008[22][23]Hardy Heron2.6.2412 mai2011 (desktop)
9 mai2013 (server)
8.1030 octombrie2008Intrepid Ibex2.6.2730 aprilie2010
9.0423 aprilie2009Jaunty Jackalope2.6.2823 octombrie2010A fost introdus sistemul de fișiere Ext 4, un nou tip de notificări
9.1029 octombrie2009Karmic Koala2.6.3130 aprilie2011A fost introdus Xsplash și boot-area nu mai folosește usplash, folosește alt modul.
10.04 LTS29 aprilie2010Lucid Lynx2.6.329 mai2013 (desktop)
aprilie2015 (server)
Are o nouă interfață grafică, "Light". A fost creat un serviciu special "Ubuntu One Music" pentru a putea procura muzică online.
10.1010 octombrie2010Maverick Meerkat2.6.3510 aprilie2012
11.0428 aprilie2011Natty Narwhal2.6.3828 octombrie2012Se introduce interfata grafica Unity
11.1013 octombrie2011Oneiric Ocelot3.09 mai2013
12.04 LTS26 aprilie2012Precise Pangolin3.2, 3.5, 3.8, 3.11, 3.13aprilie2017
12.1018 octombrie2012Quantal Quetzal3.5aprilie2014
13.0425 aprilie2013Raring Ringtail3.8ianuarie2014
13.1017 octombrie2013Saucy Salamander3.11iunie2014
14.04 LTS17 aprilie2014[24]Trusty Tahr3.11, 3.13, 3.16aprilie2019Va oferi suport pentru smartphonuri, tablete, ecrane TV și smart.
14.1023 aprilie2014Utopic Unicorn3.16iulie2015Va include în mod implicit Unity 8 rulând nativ pe Mir[25].
15.0423 octombrie2015Vivid Vervet3.19ianuarie2016
15.1022 octombrie2015Wily Werewolf4.2iulie2016
16.04 LTS21 aprilie2016Xenial Xerus4.4aprilie2021
16.1013 octombrie2016Yakkety Yak4.8iulie2017
17.0413 aprilie2017Zesty Zapus4.10ianuarie2018
17.1019 octombrie2017Artful Aardvark4.13iulie2018Va introduce în mod implicit GNOME 3.
18.04 LTS26 aprilie2018Bionic Beaver4.15aprilie2023
18.1020 octombrie2018Cosmic Cuttlefish4.18iulie2019
19.0418 aprilie2019Disco Dingo5.0ianuarie2020
19.1017 octombrie2019Eoan Ermine5.3iulie2020
20.04 LTS23 aprilie2020Focal Fossa5.4aprilie2025
20.1022 octombrie2020Groovy Gorilla5.8iulie2021
21.0422 aprilie2021Hirsute Hippo5.11ianuarie 2022
21.1014 octombrie2021Impish Indri5.13iulie 2022Gnome 40
Legendă:
nu se mai oferă
suport tehnic
se mai oferă suport doar
pentru varianta Server
se oferă
suport tehnic
versiunea curentăversiune în dezvoltare (alpha & beta)versiune planificată

Schimbări apărute

[modificare |modificare sursă]

Prima versiune, 4.10, a venit cu o unealtă de management a actualizărilor și facilități sporite pentru laptopuri. De asemenea, a fost prima versiune ce a permis raportarea bugurilor prin Launchpad. A treia versiune, 6.06 LTS, a fost prima versiune de Ubuntu care a contopit atât LiveCD-ul, cât și CD-ul de instalare pe un singur disc. Patru luni mai târziu, 6.10 a fost lansat împreună cu o unealtă de raportare automată a problemelor întâlnite în utilizare și un nou sistem de pornire a calculatorului, denumitUpstart. Cea mai recentă versiune vine cu suport pentru accessWi-Fi protejat, o modalitate mai ușoară de a instala codec-uri video și software proprietar, efecte speciale pentruspațiul de lucru (opțional). În timpul procesului de instalare, Ubuntu poate detectaWindows XP și poate transfera date din conturile utilizatorilor în noul sistem.

Următoarea versiune va aduce cu sine mai multe efecte speciale, posibilitatea instalării fără supraveghere și suport pentru tehnologiaClick'n'Run aparținândLinspire.

Suport pe termen lung

[modificare |modificare sursă]

Versiunea 6.06, nume de cod „Dapper Drake” este prima versiune ce oferă suport tehnic extins. Pentru utilizatorii obișnuiți, Canonical va oferi suport timp de trei ani de la data lansării, iar pentru varianta server - 5 ani.

Ubuntu 6.06 LTS conțineGNOME 2.14,Mozilla Firefox 1.5.0.3,OpenOffice.org 2.0.2,X.org 7.0,GCC 4.0.3 și versiunea 2.6.15 a nucleuluiLinux. Prima actualizare de mentenanță, 6.06.1, a apărut pe10 august 2006 și este distribuită alături de versiunile recente ale Ubuntu.

Cerințe de sistem

[modificare |modificare sursă]

Cea mai recentă versiune necesită un minimum de 256 MO RAM și cel puțin 3 GO spațiu liber pe hard disc pentru o instalare standard. Versiunea destinată serverelor necesită minimum 64 MO RAM și 500 MO spațiu liber.

Versiuni derivate și variante

[modificare |modificare sursă]

Diversele derivate și variante Ubuntu se împart în două mari categorii:

  • Variante dezvoltate de și în interiorul comunității Ubuntu. Reprezintă analogul distribuțiilor personalizate din jurul proiectului Debian.
  • Derivate create de terți din afara comunității Ubuntu.

Derivate oficiale

[modificare |modificare sursă]
  • Kubuntu, foloseșteKDE ca mediu de lucru în loc deUnity.
  • Edubuntu, destinat sistemului educațional, un sistem de operare ce poate fi folosit fără probleme de către copii.
  • Xubuntu, foloseșteXfce ca mediu de lucru în loc deUnity, destinat calculatoarelor cu configurații slab performante.
  • Lubuntu, foloseșteLXDE ca mediu de lucru în loc de , destinat calculatoarelor cu configurații slab performante.
  • Ubuntu Server Edition, sistem de operare axat pe servere, acesta nu include un mediu de lucru (Xfce,GNOME,KDE ș.a.m.d)
  • Ubuntu Studio, sistem de operare axat pe activitate multimedia și destinat pentru artiști.
  • Gobuntu, sistem de operare care are în componența sa exclusivsoftware liber.
  • MyThBuntu Axat pe multimedia

Ubuntu, Kubuntu și Edubuntu sunt singurele versiuni ce pot fi comandate prin serviciul ShipIt.

Derivate neoficiale

[modificare |modificare sursă]

Pe lângă derivativele oficiale Ubuntu, suportate de Canonical, comunitățile Ubuntu a dezvoltat un șir de sisteme de operare care au ca bază Ubuntu[26].

Derivate specializate

[modificare |modificare sursă]
  • Mark Shuttleworth a susținut crearea unei distribuții bazate pe Ubuntu care sa fie compusă exclusiv din software liber. Aceasta va fi lansată odată cu versiunea 7.10. Un proiect similar, gNewSense, a fost lansat pe 2 noiembrie 2006. gNewSense nu este o versiune oficială de Ubuntu.
  • LinuxMCE (Linux Media Center Edition) este o alternativă la sistemul de operareWindows Media Center.
  • Scibuntu are scopul declarat de a facilita accesul la programe științifice.
  • xUbuntu (a nu se confunda cu Xubuntu), este o versiune de Ubuntu modificată astfel încât să poată fi instalată atât pePC cât și peXbox.

Un zvon foarte răspândit a susținut căGoogle va distribui o variantă de Ubuntu numită Goobuntu. Google a creat odistribuție Linux numită ChromeOS ce este bazată peGentoo Linux.

Suport tehnic

[modificare |modificare sursă]

Ubuntu beneficiază atât de suport tehnic specializat, furnizat contra cost, cât și de suport gratuit, oferit de către comunitate prin mai multe căi: forumuri web, camere de discuțiiIRC, documentație oficială,wiki.

Reacții

[modificare |modificare sursă]

Statisticile Google Trends indică o creștere a numărului de căutări după „Ubuntu” față de alte distribuții Linux[27]. De asemenea, DistroWatch indică Ubuntu ca fiind cea mai populară distribuție Linux în ultimii doi ani. În mai 2006 Mark Shuttleworth a susținut că mai mult de șase milioane de discuri cu versiunea 5.10 au fost distribuite la nivel mondial.Situl LinuxQuestions.org a ales Ubuntu drept distribuția anului 2006. Parlamentul francez a hotărât ca toate calculatoarele folosite în instituție să migreze pe Ubuntu Linux[necesită citare].

Ubuntu și Canonical au primit critici din partea comunității față de decizia de a include un număr mare de drivere proprietare într-o instalare standard. Drept urmare, aceste componente au devenit opționale în versiunea 7.04. Ubuntu a fost criticat de comunitatea din jurul proiectului Debian pentru faptul că, în opinia lor, s-a depărtat prea mult de Debian, riscând în acest fel să cauzeze o ruptură majoră între cele două proiecte.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Referințe

[modificare |modificare sursă]
  1. ^„kernel.ubuntu.com”.kernel.ubuntu.com. Accesat în. 
  2. ^„Index of /ubuntu”.archive.ubuntu.com. Accesat în. 
  3. ^„Canonical releases Ubuntu 24.04 LTS”.Ubuntu (în engleză). Accesat în. 
  4. ^„Ubuntu 22.10 Download”.ubuntu.com. Accesat în. 
  5. ^abCitare goală (ajutor) 
  6. ^„Preparing to Install”.Ubuntu Official Documentation. Canonical Ltd.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în.Ubuntu 18.04 LTS Server Edition supports four (4) major architectures: AMD64, ARM, POWER8, LinuxONE and z Systems 
  7. ^„Explaining Why We Don't Endorse Other Systems”.Free Software Foundation. Accesat în. 
  8. ^www.ubuntu.ro
  9. ^List Of PPAs For Ubuntu 20.04 Focal Fossa ubuntubuzz.com, Ade Malsasa Akbar, August 18, 2020
  10. ^„Ubuntu 4.10 announcement”. Accesat în. 
  11. ^„5.04 Release Notes”.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  12. ^„Ubuntu 5.10 announcement”. Accesat în. 
  13. ^„Ubuntu 5.10 release notes”. Accesat în. 
  14. ^„Ubuntu 6.06 LTS announcement”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  15. ^„Ubuntu 6.06 LTS release notes”. Accesat în. 
  16. ^„Ubuntu 6.10 announcement”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  17. ^„Ubuntu 6.10 release notes”. Accesat în. 
  18. ^„End of Life announcement for Ubuntu 6.10” (în engleză).25 martie2008. Arhivat dinoriginal la 2008-03-30. Accesat în1 aprilie 2008. Verificați datele pentru:|date= (ajutor)
  19. ^„Ubuntu 7.04 announcement”. Accesat în. 
  20. ^„GutsyReleaseSchedule - Ubuntu Wiki”. Accesat în. 
  21. ^„Introducing the Gutsy Gibbon”.2007-04-12. Accesat în6 mai 2007. Verificați datele pentru:|date= (ajutor)
  22. ^„Latest Server Release Expands Ubuntu Enterprise Profile” (în engleză).21 aprilie2008. Arhivat dinoriginal la 2008-08-21. Accesat în25 aprilie 2008. Verificați datele pentru:|date= (ajutor)
  23. ^„Ubuntu 8.04 LTS Desktop Edition Released” (în engleză).21 aprilie2008. Arhivat dinoriginal la 2010-10-02. Accesat în25 aprilie 2008. Verificați datele pentru:|date= (ajutor)
  24. ^wiki.ubuntu.com.„Trusty Release Schedule”. Accesat în19 octombrie2013. Verificați datele pentru:|access-date= (ajutor)
  25. ^„Ubuntu graphic stack roadmap update”. Lists.ubuntu.com.. Accesat în. 
  26. ^„DerivativeTeam/Derivatives”. 
  27. ^google trands: Ubuntu, Debian, Fedora, Gentoo, Suse

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
General
Oameni
Derivative
Ediții oficiale
Arome
Parte terță
Discontinuate
Programe
Discontinuate
Parte terță
Technologii și
interfața utilizatorului
Parte terță
Dispozitive
Suport
Parte terță
Fonturi
Media
Teme asociate
Arch
Debian
Ubuntu
Alte
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ubuntu&oldid=17455738
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp