| Uniunea Democrată Maghiară din România Romániai Magyar Demokrata Szövetség | |
 | |
| Abreviere | UDMR |
|---|---|
| Oameni cheie | |
| Președinte | Hunor Kelemen |
| Comitet permanent | UDMRCP |
| Secretar general | Borbèly làszlo |
| Purtător de cuvânt | Seres Denes |
| Lider în Senat | Lóránd Turos |
| Lider în Camera Deputaților | Botond Csoma |
| Date | |
| Înființat | 25 decembrie 1989 |
| Sediu | Str. Avram Iancu, 8 București |
| Informații | |
| Ideologie oficială | Drepturileminorității maghiare Conservatorism social[1] Regionalism Pro-europenism Creștin democrație Transilvanism |
| Poziție politică | Centru-dreapta |
| Afiliere națională | Coaliția Națională pentru România (2021-2023) Alianța Electorală România Înainte (2025) |
| Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată(membru observator) |
| Afiliere europeană | Partidul Popular European |
| Grup europarlamentar | Grupul Partidului Popular European |
| Culori oficiale | Roșu Alb Verde |
| Senat | 10 / 134 [2] |
| Camera Deputaților | 23 / 330 [3] |
| Parlamentul European | 2 / 33 |
| Consilieri județeni | 104 / 1.340 |
| Primari | 200 / 3.176 |
| Consilieri locali | 2.526 / 39.900 |
| Președinți de Consilii Județene | 4 / 41 |
| Guvern | 2 / 16 |
| Drapelul partidului | |
 | |
| Prezență online | |
| www.udmr.ro | |
Modificădate / text  | |
Uniunea Democrată Maghiară din România (abreviere:UDMR; înmaghiarăRomániai Magyar Demokrata Szövetség,RMDSZ) este unpartid politic dinRomânia care își propune să reprezinteminoritatea maghiară.[4]
Oficial considerându-se o federație de interese minoritare, mai degrabă decât un partid, începând cualegerile generale din 1990 UDMR a avut reprezentare parlamentară înSenatul României șiCamera Deputaților. Începând cu anul 1996, UDMR a fost un partener de coaliție junior în mai multe guverne.
Partidul este descris ca având legături strânse cuFidesz, partidul aflat la guvernare înUngaria. De asemenea, este membru alPartidului Popular European și alInternaționalei Centrist-Democrată.[5][6][7]
Uniunea Democrată Maghiară din România a fost înființată pe 25 decembrie 1989, imediat după căderea dictaturii comuniste în urmaRevoluției Române. Scopul său principal a fost și rămânereprezentarea publică a intereselor comunității maghiare din România. Primul său președinte a fost scriitorulGéza Domokos.[8]
În 19 martie 1990, în contextulconflictului interetnic de la Târgu Mureș, sediul UDMR a fost deteriorat prin intermediul unor săteni veniți laTârgu Mureș în mod organizat. Printre cei grav răniți s-a aflat scriitorulAndrás Sütő ce își pierde un ochi.[9][10]
Între 1993-2011 președinte al UDMR a fostBéla Markó, de profesie tot scriitor.[11]
Până în 1996 UDMR a acționat în opoziție. Din 1996, partidul a guvernat într-o coaliție cuConvenția Democrată Română și a obținut unele poziții înguvernul condus deVictor Ciorbea.[12]
Patru ani mai târziu, partidul de opoziție,Partidul Social Democrat (PSD), a câștigatalegerile din 2000. Deși UDMR nu s-a alăturat noului guvern ca partener de coaliție, a semnat o serie de contracte anuale cu PSD în care PSD s-a angajat să implementeze anumite drepturi legale pentru comunitatea minoritară maghiară în schimbul aprobării UDMR înparlament.[13]
Înalegerile din 2004, UDMR a format o alianță pentru a-l susține pe Adrian Năstase din PSD, care era favorit la câștigarea alegerilor prezidențiale, dar victoria surpriză a lui Traian Băsescu a zguduit spectrul politic românesc. După negocieri, UDMR; împreună cuPartidul Umanist Român (care va deveni ulteriorPartidul Conservator, abreviat PC), au dezertat din alianța PSD și s-au angajat să formeze o coaliție cuAlianța pentru Dreptate și Adevăr (DA). UDMR a obținut funcții înguvern.[14]
Dupăalegerile parlamentare din 2008, UDMR a intrat în opoziție.[15]
În 2009, după adoptarea uneimoțiuni de cenzură împotrivaguvernului de mare coaliție condus deEmil Boc, UDMR a devenit parte a nouluiCabinet Emil Boc. Uniunea și-a menținut ulterior poziția de partener junior în coaliție și după demisia lui Emil Boc, în cadrulCabinetuluiMihai Răzvan Ungureanu, alături dePartidul Democrat Liberal (PDL) șiUniunea Națională pentru Progresul României (UNPR).[16]
În 2012, Parlamentul României a votat omoțiune de cenzură împotrivaGuvernului Ungureanu. Ulterior, după formarea guvernuluiUniunii Social-Liberale (USL), condus deVictor Ponta, UDMR a intrat în opoziție.[17][18]
În 2014, partea liberală a coaliției partidului a părăsit guvernul, în timp ce UDMR, PC și UNPR s-au alăturat noului guvern. UDMR a părăsit guvernul în decembrie 2014, la scurt timp după victoria luiKlaus Iohannis capreședinte al României. Ulterior, UDMR a oferit în principal acorduri de încredere și de furnizare altor majorități aflate la guvernare, înainte de a deveni parte aCoaliției Naționale pentru România (CNR) în decembrie 2020.[19][20]
După demisiaCabinetului Ciucă, UDMR s-a retras dincoaliție și a intrat în opoziție, după ce Național-Liberalii au decis să preia funcția de ministru alDezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, deținută de UDMR înCabinetul Ciucă.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu este un partid politic înregistrat legal în sensul clasic, dar participă la alegeri în baza art. 4 alin. (2) din Legea 68/1992. Această lege asimilează, din punct de vedere electoral, organizațiile care reprezintă minoritățile naționale cu partidele politice. Astfel, UDMR este o „alianță” a comunităților etnice maghiare din România ce înglobează organizațiile politice maghiare ca și structuri asociate.[21]
UDMR reprezintăcomunitatea maghiară din România ce reprezintă 5.3% dindemografia rezidentă. Majoritatea populației maghiare locuiește în județeleTransilvaniei (Arad,Bistrița-Năsăud,Bihor,Brașov,Alba,Harghita,Hunedoara,Cluj,Covasna,Caraș-Severin,Maramureș,Mureș,Satu Mare,Sibiu,Sălaj,Timiș).[22][23]
Președintele actual al organizației esteHunor Kelemen, ales în cadrul unui congres al partidului în anul 2011. Acesta l-a succedat peBéla Markó,scriitor de profesie, care a deținut funcția din 1993. La rândul său, Béla Markó a fost precedat de președintele fondatorGéza Domokos, care a condus UDMR în perioada 1990-1993.Uniunea funcționează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive și de control. Organul decizional suprem al UDMR este congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanților Unionali, Consiliul de Coordonare al Uniunii, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii.Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanților adoptă decizii privind funcționarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul de reprezentare, de coordonare și de consiliere al membrilor asociați, care adoptă decizii în cadrul atribuțiilor proprii, înfăptuindu-se astfel pluralismul de valori și de interese al sferei civile maghiare din România. Consiliul Operativ al Uniunii (C.O.U.) are caracter permanent, este compus din 11 membri și se reunește ori de câte ori se impune în perioada dintre două ședințe a C.R.U. Deciziile acestui organ sunt supuse ulterior aprobării C.R.U.
Reprezentarea supremă și coordonarea politică a U.D.M.R. sunt asigurate de președintele Uniunii. Prezidiul Executiv este organul executiv care aplică deciziile congresului și ale Consiliului Reprezentanților, având totodată competența de a lua decizii în conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este președintele executiv, care reprezintă UDMR conform atribuțiilor prevăzute în statut.[24]
Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepreședinții executivi, care răspund de diferite domenii de activitate (organizațiile teritoriale, activitatea guvernamentală, administrația publică locală, cultura și culte, învățământul, problemele sociale și de tineret, economia și integrarea europeană).
În calitate de organizație a unei minorități etnice care reprezintă maghiarii din România, UDMR se preocupă, mai presus de toate, de drepturile minorității maghiare, inclusiv de autonomia culturală și teritorială. Cele mai importante obiective sunt:
Pentru a-și realiza obiectivele, Uniunea a candidat laParlamentul European. UDMR este membră aGrupului Partidului Popular European (EPPG) înParlamentul European.
Uniunea Democrată Maghiară din România este, ca organizație politică, membră a Uniunii Democrate Europene (EDU), a Uniunii Federale a Comunităților Etnice Europene (FUEV), a Organizației Națiunilor și Popoarelor Nereprezentate (UNPO) și are statutul de membru asociat alPartidului Popular European (EPP).
| Alegeri | Camera Deputaților | Senat | Poziție | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Numărul voturilor | Numărul voturilor | Numărul mandatelor | Numărul voturilor | Numărul voturilor | Numărul mandatelor | ||
| 1990 | 991.601 | 7,27% | 29 / 395 | 1.004.353 | 7,2% | 12 / 119 | opoziție la guvernulFSN (1990-1991) |
| opoziție la guvernulFSN-PNL-MER-PDAR (1991-1992) | |||||||
| 1992 | 811.290 | 7,46% | 27 / 341 | 831.469 | 7,58% | 12 / 143 | opoziție la guvernulPDSR-PUNR-PRM (1992-1996) |
| 1996 | 812.628 | 6,64% | 25 / 341 | 837.760 | 6,82% | 11 / 143 | guvernCDR-USD-UDMR (1996-2000) |
| 2000 | 736.863 | 6,8% | 27 / 345 | 751.310 | 6,9% | 12 / 140 | partener al guvernuluiPDSR (2000-2004) |
| 2004 | 638.125 | 6,2% | 22 / 332 | 637.109 | 6,2% | 10 / 137 | guvernDA-PUR-UDMR (2004-2007) |
| guvernPNL-UDMR (2007-2008) | |||||||
| 2008 | 425.008 | 6,17% | 22 / 334 | 440.449 | 6,39% | 9 / 137 | opoziție la guvernulPDL-PSD (2008-2009) |
| guvernPDL-UNPR-UDMR (2009-2012) | |||||||
| opoziție la guvernulUSL (2012) | |||||||
| 2012 | 380.656 | 5,15% | 18 / 412 | 388.528 | 5,24% | 9 / 176 | opoziție la guvernulUSL (2012-2014) |
| guvernPSD-UNPR-UDMR-PC (2014) | |||||||
| opoziție la guvernulPSD-UNPR-ALDE (2014-2015) | |||||||
| partener alguvernulului Dacian Cioloș (2015-2017) | |||||||
| 2016 | 435.969 | 6,2% | 21 / 329 | 440.409 | 6,2% | 9 / 136 | partener al guvernuluiPSD-ALDE (2017-2019) |
| opoziție a guvernuluiPSD (2019) | |||||||
| partener al guvernuluiPNL (2019-2020) | |||||||
| opoziție a guvernuluiPNL (2020) | |||||||
| 2020 | 339.030 | 5,74% | 21 / 330 | 348.262 | 5,89% | 9 / 136 | guvernPNL-USR PLUS-UDMR (2020-2021) |
| guvernPNL-UDMR (2021) | |||||||
| guvernCNR (cuPSD șiPNL) (2021-2023) | |||||||
| opoziție la guvernulCNR (2023-2024) | |||||||
| 2024 | 585.397 | 6,33% | 22 / 331 | 590.783 | 6,38% | 10 / 136 | guvernPSD-PNL-UDMR (2024-2025) |
| guvernPSD-PNL-USR-UDMR (2025-prezent) | |||||||
| An | Candidat | Primul Tur | Al Doilea Tur | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Voturi | % | Poziție | Voturi | % | Poziție | ||
| 1996 | Frunda György | 761.411 | 6,02% | 4 | Nu s-a calificat | ||
| 2000 | 696.989 | 6,22% | 5 | ||||
| 2004 | Markó Béla | 533.446 | 5,1% | 4 | |||
| 2009 | Kelemen Hunor | 372.764 | 3,83% | 5 | |||
| 2014 | 329.727 | 3,47% | 8 | ||||
| 2019 | 357.014 | 3,87% | 6 | ||||
| 2024 | 416.353 | 4,5% | 7 | ||||
| 2025 | Crin Antonescu | 1.892.930 (caA.RO) | 20,1% | 3 | |||
| Alegeri | Numărul voturilor | Numărul voturilor procentual | Numărul mandatelor/Total mandate | Poziție | Partid european | Grup înParlamentul European |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2007 | 282.929 | 5,52% | 2 / 35 | 5 | Partidului Popular European | Grupul Partidului Popular European |
| 2009 | 431.739 | 8,92% | 3 / 33 | 4 | ||
| 2014 | 350.689 | 6,29% | 2 / 32 | |||
| 2019 | 473.000 | 5,45% | 2 / 33 | 6 | ||
| 2024 | 577.233 | 6,6% | 4 |
În2007, înainte dealegerile pentru Parlamentul European a UDMR-ul a sesizat mai multe nereguli observate la campania electorală. La o conferință de presă s-a declarat că au fost deteriorate mai multe panouri de publicitate înJudețul Bistrița-Năsăud, iar laTârgu Mureș compania de reclame care a montat panourile după câteva săptămâni le-a demontat fără nicio explicație. Uniunea și-a exprimat prezumția că acțiunea a fost desfășurată din inițiativa primarului municipiuluiTârgu Mureș,Dorin Florea.[27]
Laalegerile pentru Parlamentul European din 2007, UDMR a obținut 282.929 de voturi, care au reprezentat 5,52% din totalul voturilor exprimate. Scorul obținut a fost suficient pentru două mandate obținute deCsaba Sógor șiIuliu Winkler (Gyula Winkler), după ceGyörgy Frunda, care fusese pe primul loc a listei UDMR, a renunțat la mandat. Înainte de2007, UDMR a avut laBruxelles trei observatori. ÎnParlamentul European, din delegațiaRomâniei aleasă până la2009, alături de europarlamentarii UDMR, au făcut parte alți doi politicieni maghiari:László Tőkés (independent) șiMagor Csibi (membruPNL).
EurodeputațiiUDMR-uluiIuliu Winkler șiCsaba Sógor și-au moderat atitudinea față de deputatul independent László Tőkés. Când Tőkés a propus să participe la grupulPartidului Popular European numai eurodeputați aiPartidului Democrat Liberal, Winkler și Sógor nu și-au dat votul.
Înainte dealegerile europarlamentare din 2009, președintele UDMR,Béla Markó, și președinteleConsiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT),László Tőkés, au declarat în presa maghiară dinRomânia că nu au nimic împotriva unei alianțe privind viitorul. După mai multe ședințe comune, politicienii celor două formațiuni au declarat că vor avea a colaborare comună. Pe listaUDMR-ului, numităLista Solidarității, primul loc a fost ocupat de președintele CNMT,László Tőkés, urmat de cei doi europarlamentari UDMRIuliu Winkler șiCsaba Sógor. Locul al patrulea a fost rezervat pentru CNMT, în persoana luiZsolt Szilágyi.
Formațiunea politică a obținut 8,92% din voturile exprimate, mai exact 431.739 voturi, ocupând poziția a patra ca popularitate, dupăPartidul Național Liberal. CNMT-ul a avut ca scop să obțină cuLista Solidarității patru locuri laBruxelles, pe acest rezultat bazându-și apoi campania, sub sloganulSă fie patru!. Deși au obținut un scor mai bun decât laalegerile europarlamentare din 2007, nu au reușit să aibă patru europarlamentari, întrucât, în2009,România a avut cu trei locuri mai puțin înParlamentul European în comparație cu2007.
Cei trei eurodeputați ai Uniunii până în2014 au fost:László Tőkés,Iuliu Winkler șiCsaba Sógor. Partidele politice dinUngaria au salutat rezultatul obținut de UDMR dinRomânia și MKP dinSlovacia. PartidulFIDESZ a vorbit despre un succes imens al maghiarilor dinEuropa, pentru că au reușit să trimită 27 de europarlamentari maghiari înBruxelles, având în vedere că Ungaria are numai 22 de locuri înParlamentul European.[28]
| Alegeri | Consiliul Județean (CJ) | Primari | Consiliul Local (CL) | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Numărul voturilor | % | Mandate | Numărul voturilor | % | Mandate | Numărul voturilor | % | Mandate | |
| 2008 | 429,329 | 5.13 | 89 / 1.393 | 378,413 | 4.28 | 184 / 3.179 | 404,657 | 4.75 | 2.195 / 40.297 |
| 2012 | 473,783 | 5.60 | 88 / 1.338 | 400,627 | 4.89 | 202 / 3.121 | 435,205 | 5.41 | 2.248 / 39.121 |
| 2016 | 411,823 | 4.98 | 95 / 1.434 | 315,236 | 3.69 | 195 / 3.186 | 390,321 | 4.66 | 2.284 / 40.067 |
| 2020 | 379,924 | 5.28 | 92 / 1.340 | 299,334 | 4.01 | 199 / 3.176 | 362,442 | 4.92 | 2.360 / 39.900 |
| 2024 | 506,659 | 6.42 | 104 / 1.340 | 378,594 | 4.31 | 200 / 3.176 | 471,588 | 5.42 | 2.525 / 39.900 |
Laalegerile locale din 2004 UDMR s-a clasat pe locul 5, pe listele sale fiind aleși 189 primari, 111 consilieri județeni și 2.488 consilieri locali. În prezent cinci consilii județene (Bihor,Covasna,Harghita,Mureș șiSatu Mare) sunt prezidate de reprezentanții UDMR, iar candidații ei au fost aleși primari în mai multe localități cu populație majoritară românească, laSatu Mare,Reghin,Jimbolia,Marghita ș.a.m.d.
Laalegerile locale din 2008 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleși 184 primari, 89 consilieri județeni, 2.195 consilieri locali și 4 președinți de consilii județene. Patru consilii județene (Covasna,Harghita,Mureș șiSatu Mare) au fost prezidate de UDMR, iar candidații ei aleși primari în mai multe localități cu populație majoritară românească, laSatu Mare,Reghin,Jimbolia,Marghita ș.a.m.d.
Laalegerile locale din 2012 UDMR s-a clasat pe locul 4 din cauza uniunii dintre liberali si social-democrați la nr de mandate fiind pe locul 5 nu departe de PC , pe listele sale fiind aleși 203 primari, 88 consilieri județeni, 2.261 consilieri locali și 2 președinți de consilii județene. În două consilii județene (Covasna șiHarghita) sunt prezidate UDMR, iar candidații ei aleși primari într-o localitate cu populație majoritară românească,Marghita.
|access-date= necesită|url= (ajutor)|access-date= necesită|url= (ajutor)