| Tyana | |
| Τύανα | |
| — sit arheologic — | |
 | |
 Tyana (Turcia) Poziția geografică în Turcia | |
| Coordonate:37°49′24″N 34°34′14″E ({{PAGENAME}}) / 37.823445°N 34.570473°E | |
|---|---|
| Țară |  Turcia |
| Provincie | Provincia Niğde |
| Orășel | Bor, Turcia |
| Prezență online | |
Modificădate / text  | |
Tyana (îngreacă vecheΤύανα; înhitităTuwanuwa) a fost un oraș antic din regiuneaanatolianăCappadocia, aflat astăzi în zona orașului modern Kemerhisar,provincia Niğde,regiunea Anatolia Centrală,Turcia. A fost capitala unui regat neohitit, în care se vorbea limba luviană, în mileniul 1 î.Hr..
Tyana este orașul menționat în arhivelehitite caTuwanuwa. În perioada Imperiului Hitit de la mijlocul mileniului al II-lea, Tuwanuwa era una dintre principalele așezări din regiune, alături de Hupisna, Landa, Sahasara, Huwassana și Kuniyawannni.[1] Această regiune anatoliană central-sudică a fost denumită Țara de Jos în sursele hitite, iar populația sa era formată în principal de vorbitori ai limbii luviene.[2] După destrămarea Imperiului Hitit, Tuwanuwa/Tuwana a fost un oraș de prim rang al regatelor neohitite independente. Nu se știe sigur dacă a fost sau nu supusă inițial regatului Tabal de la nord, dar cu siguranță pe la sfârșitul secolului al VIII-lea î.Hr. era un regat independent aflat sub un conducător numit Warpalawa (în sursele asiriene Urballa).[3] Numele lui apare în câteva inscripții hieroglifice luviene descoperite în regiune, inclusiv pe o sculptură monumentală săpată în stâncă la Ivriz.[4] Warpalawa este menționat și în textele asiriene, sub numele de Urballa, mai întâi într-o listă a vasalilor regelui asirianTiglatpalasar al III-lea și mai târziu într-o scrisoare a luiSargon al II-lea.[5] Warpalawa a fost probabil urmat de fiul său Muwaharani, al cărui nume apare pe un alt monument descoperit laNiğde.[6]
În legenda greacă, orașul a fost numit mai întâi Thoana, deoarece fondatorul său a fost regeletrac Thoas (Arrian,Periplus Ponti Euxini, vi); el se afla înCapadocia, la poaleleMunților Taurus și lângă Porțile Ciliciene (Strabon, XII, 537; XIII, 587).
Xenofon îl menționează în cartea saAnabasis, sub numele deDana, ca un oraș mare și prosper. Câmpia din jurul lui a fost cunoscut după aceasta sub numele deTyanitis.
Tyana este locul de naștere presupus al celebrului filozof (care avea reputația de magician sau chiar de sfânt)Apollonius din Tyana în secolul I d.Hr. PoetulOvidiu (Metamorfoze VIII) plasează povestea luiFilemos și Baucis în apropierea orașului.
Potrivit lui Strabo, orașul era cunoscut și sub numele de „Eusebeia din Taurus”. Subîmpăratul romanCaracalla, orașul a devenitAntoniana colonia Tyana. După ce s-a alăturat regineiZenobia dinPalmira, a fost capturat deAurelian în 272, care nu a permis soldaților săi să-l jefuiască, aparent pentru că i s-a arătatApollonius, pledând pentru siguranța lui.
În anul 372 împăratul romanValens a împărțitprovincia Cappadocia în două, iar Tyana a devenit capitala și metropola provincieiCappadocia Secunda. ÎnAntichitatea târzie orașul era cunoscut și sub numele deChristoupolis (îngreacăΧριστούπολις, „orașul lui Hristos”).[7]
Dupăexpansiunea musulmană și stabilirea frontierei întreImperiul Bizantin șiCalifatul Arab de-a lungulMunților Taurus, Tyana a devenit o bază militară importantă datorită poziției sale strategice pe drumul cătreCilicia șiSiria prinPorțile Ciliciene, care se află la aproximativ 30 km către sud.[7] În consecință, această așezare a fost vizată frecvent de raidurile musulmane. Orașul a fost jefuit pentru prima dată de omeiazi după un asediu îndelungat în 708[8] și a rămas pustiu o vreme înainte de a fi reconstruit. A fost apoi ocupat de califulabbasidHarun al-Rashid în 806. Harun a început să transforme orașul într-o bază militară și chiar a ridicat omoschee acolo, dar a fost nevoit să evacueze orașul după ce împăratul bizantinNicefor I a încheiat un tratat de pace.[9]
Orașul a fost din nou capturat distrus de abbasizii aflați sub conducerea lui Al-Abbas ibn al-Ma'mun în 831.[10] Abbas a reconstruit orașul trei ani mai târziu ca o colonie militară abbasidă în pregătirea cuceririi planificate a Bizanțului de către califulal-Ma'mun, dar după moartea bruscă a lui Ma'mun în august 833, campania a fost abandonată de succesorul său,al-Mu'tasim, iar orașul pe jumătate reconstruit a fost din nou distrus.[11]
Orașul a căzut în declin după 933, pe măsură ce amenințarea arabă s-a diminuat.[7] Ruinele Tyanei se află pe teritoriul orașului modern Kemerhisar, la trei mile sud deNiğde; există rămășițe ale unui apeduct roman și ale cimitirelor rupestre și grotelor sepulcrale.
Potrivit cronicilor, împăratulValens a creat în anul 372 provinciaCappadocia Secunda, a cărei metropolă a devenit Tyana. Această reorganizare a generat o controversă violentă între episcopul Antim al Tyanei și mitropolitulVasile al Cezareii, fiecare dintre ei dorind să aibă cât mai multe scaune sufragane. În jurul anului 640 Tyana avea trei episcopii sufragane și tot așa era și în secolul al X-lea (Heinrich Gelzer, „Ungedruckte... Texte der Notitiae episcopatum”, 538, 554).
Istoricul francez Michel Le Quien menționează 28 de episcopi de Tyana, printre care au fost:
În mai 1359 Eparhia de Tyana era condusă tot de unmitropolit (Mikelosich și Müller, „Acta patriarchatus Constantinopolitani”, I, 505); în 1360 mitropolitul Cezareii a preluat administrarea acesteia (op. cit., 537). Scaunul episcopal a rămas de atunci un scaun titular.
În anul 2020, în timpul săpăturilor, arheologii au descoperit o biserică octogonală și monede ce datau din secolul al IV-lea.[12]
