Toledo (dinlatină:Toletum; în arabă: Tulaytulah; în iudeo-spaniolă: Toldoth; în mozarabe: Tolétho) este un oraș care se găsește în centrulSpaniei, capitala provinciei cu același nume și făcând parte din provincia autonomăCastilla-La Mancha. Orașul este situat pe marginea dreaptă a râuluiTajo, pe o colină de 100 m altitudine față de râu.
A fost, de asemenea, locul unor importante evenimente istorice, cum ar fiConsiliile vizigotice de Toledo.Toledo, o dată a servit drept capitalăvizigotică a Spaniei, începând cuLiuvigild (Leovigild), și a fost capitală, până ce Maurii au cucerit Iberia în secolul alVIII-lea. SubCalifatul din Cordoba, Toledo s-a bucurat de o epocă de aur. Această perioadă extinsă este cunoscută sub numele deLa Convivencia, adică de co-existența unorevrei,creștini șimusulmani. Sub conducerea arabă, Toledo a fost numit Tulaytulah (în arabă :طليطلة).Pe 25 mai 1085Alfonso VII dinCastilla a recucerit Toledo și a stabilit un control personal asupra orașului mauritan care a fost ca un tribut și a reprezentat sfârșitul Regatului MedievalTaifa de Toledo.
Toledo era cunoscut pentru producțiile deoțel și în special desăbii.
CândPhilip al II-lea a mutat curtea regală de la Toledo laMadrid în 1561, vechiul oraș a ajuns la un declin din care nu și-a mai revenit.
Variația temperaturii și precipitațiilor din Toledo în cursul unui an mediu
Toledo are o climă mediterană cu tendințe continentale, precipitații puține care se concentrează primăvara și la sfârșitul toamnei, cu secetă în timpul verii și mari oscilații zilnice de temperatură. Temperaturile sunt răcoroase iarna, cu dese înghețuri, dar mai mici decât în alte regiuni din provincie, temperaturile vara depășesc în anumite ocazii 40 °C.
Factori cum ar fi : creșterea prețului locuințelor înMadrid și îmbunătățirea mijloacelor de transport (inaugurarea trenului de mare viteză) a situat orașul la 20 minute de capitalaSpaniei, cea ce a provocat o creștere a populației toledane în ultimii ani. În 1991-59000 locuitori; 2006-77601 locuitori.
Prima așezare permanentă care se cunoaște în oraș sunt o serie decastre, pe ele s-a ridicat orașulceltiberic înconjurat de ziduri, unul dintre cele mai importante centre ale triburilorcarpetane. Unul dintre aceste prime așezări era pe partea stângă a râuluiTajo, resturile scoase la iveală din excavații arheologice pot fi observate înMuzeul-Spital din Santa Cruz în Toledo.
În anul 193 î.C., după o îndelungată rezistență,Marco Fulvio Nobilior cucerește orașul. Romanii reconstruiesc orașul și îl numescToletum, în provinciaCartaginense. Orașul dezvoltă o importantă industrie a fierului, ajungând chiar să bată monedă. Zona unde era așezat orașul a suferit un profund proces de romanizare, așa cum mărturisesc numeroasele așezări romane, în special lângă râulTajo. Romanii au lăsat multe vestigii în Toledo, un important apeduct, astăzi distrus în totalitate.
Edificiul Alcazar din Toledo.Catedrala din ToledoVedere generală din Toledo.
După primele atacuri barbare, s-au reconstruit vechile ziduri de apărare; chiar și așa, orașul a fost cucerit în anul 411 de cătrealani, care au fost la rândul lor învinși de cătrevizigoți în anul 418. După ceAgila a fost învins,Atanagildo s-a stabilit în oraș, și cuLeovigildo, orașul s-a convertit în capitala regatului hispano-got având și un arhiepiscopat, devenind un mare centru civil și religios (ca dovadă sunt Conciliile din Toledo). Foarte aproape de Toledo, în satulGuadamur, s-a găsitTezaurul de Guarrazar, excepționale coroane ale regilor vizogoți.
În anul 711 orașul a fost cucerit deTarik și supus dominației musulmane, pierzând privilegul de a fi capitală, arabii l-au numit Tulaytulah (în arabă طليطلة).
Majoritatea populatieie eramozarabe (populație creștină sub dominație musulmană), cea ce a făcut ca zona să devină un focar de tensiune și îngrijorare pentru emirii din capitala califatului musulmanCordoba. În 797 sub domnia emiruluiAlhaken I, a izbucnit o revoltă contra capitalei Cordoba.Emirul trimițând pe mula Amrús ben Yusuf (numit în cronicile creștine Amorroz) să supună orașul. Amrus a exterminat nobilimea locală cu o falsă ofertă de pace. Invitând pe toți nobilii la un banchet, fiecare invitat odata ce intra era asasinat și corpul aruncat într-un puț, eveniment numitZiua fosei. În acest fel emirul a putut să mențină supuși pentru un timp spiritul rebel al toledanilor. Totuși aceștia au mai făcut revolte în 811 și 829, după moartea emirului.
Abd al-Rahman III a înăbușit slaba revoltă din iulie 932 după un asediu de doi ani, orașul a fost supus califatului de Cordoba. După dezintegrarea califatului (sec. XI), Toledo s-a convertit într-un regatTaifa, care a plătit tribut regilor creștini dinCastilia pentru a-și menține independența.
La 25 mai 1085,Alfonso VI dinLeon șiCastilia intră în Toledo, după un acord cuTaifa care guverna regatul. Un acord de capitulare care garanta securitatea și bunurile materiale ale populației musulmane. Noul rege a dat drepturi minorităților:mozarabilor (Toledo era un important centru mozarab cu liturghie proprie, hispană-mozarabă, care încă se practica), drepturi pentru musulmani și evrei. După cucerirea orașului, a început o peroadă de înflorire: culturală, socială și politică. Școala de traducători din Toledo a cunoscut o mare splendoare între secolele XII și XIII, cât și operele de artă civile și religioase, care au lăsat o importantă urmă în oraș.
După cucerire, a fost tolerată practica religioasă a comunitătilor evreiești și musulmane, dar această toleranță nu a durat mult timp. Creștinii au construit o nouă catedrală în locul moscheii centrale, care la rândul ei se ridica pe ruinele unei catedrale vizigote.
În timpul războiului civil castelian, Toledo a luptat de partea luiPedro I, și după ce a suferit un larg asediu, a fost cucerită în 1369. În timpulEvului mediu orașul a crescut devenind un centru industrial. În această activitate a participat de o formă activă și populația evreiască până la expulzarea ei în 1492.
Regii catolici ai Spaniei au urbanizat și mărit orașul. ÎnCatedrala din Toledo au fost proclamați Juana șiFelipe Hermoso (Felipe cel Frumos) ca moștenitori ai coroanei castiliene în 1502.În anul1518 aici a fost întemeiată ce de a 5-ea universitate spaniolă,[4]
Toledo a fost unul dintre primele orașe care s-au unit înrevolta comunităților în 1520, cu șefi caLasso de Vega șiPadilla. După înfrângerea lor înVillalar comunerii toledani, conduși deMaria Pacheco, văduva luiPadilla, au fost cei care s-au opus cel mai mult luiCarol Quintul până la capitulare în 1522, Toledo devenind capitala imperiului.
Posterior, după decizia luiFilip al II-lea de a transfera curtea regală laMadrid în anul 1563, orașul a pierdut mare parte din importanța politică și socială. Regresul industriei textile accentuând decadența orașului.
Constituția regalei Companii de Comerț și Industrie, în 1748, în cadrul renovațiilordinastiei borbonice inspirate dinIluminism, au adus un nou avânt orașului, dar la jumătatea secolui XVIII orașul a decăzut din nou, având doar funcții administrative.
După izbucnirearăzboiului civil spaniol, orașul a rămas în zona republicană. Edificiul numitAlcazar, sediul Academiei de Infanterie, a fost folosit de refugiu pentru rebeli sub comanda luiCoronel Moscardo, unde a rezistat din 21 iulie până la venirea trupelor generaluluiVarela (28 septembrie 1936). Edificiul (Alcazar), aproape distrus în asediu, a fost reconstruit în totalitate.
Orașul este ales oficial să fie capitală aComunității Autonome Castillia-La Mancha, după o votare în 7 decembrie 1983. Până la alegeri, guvernul regional a însărcinat peJose María Barreda să conducă un proces de informare a populației, instituțiilor politice și asociațiilor culturale.
Oamenii de știință musulmani din această epocă nu au fost întrecuți în lume. Poate că în rândul lor au fost mai eroice fapte din Toledo.[5]
Vechiul oraș este situat pe un vârf de munte cu 150 de grade vedere, înconjurat pe trei laturi de o cotitură aRâului Tagus, și conține multe situri istorice, inclusiv catedralaAlcázar (prima biserică din Spania), și Zocodover, o piață centrală. Din secolul al IV-lea până la al XVI-lea au avut loc treizeci de sinoade la Toledo.
Cele mai vechi, îndreptate împotrivaPriscilienilor, asamblate în 400. La sinodul din 589, regele vizigoticReccared a declarat convertirea sa de laArianism; la sinodul din 633 decretat uniformitatea Liturghie în întregul regat vizigotic care a luat măsuri stricte împotriva evreilor care s-au rebotezat în fosta lor credință. Conciliul din 681 a asigurat arhiepiscopului din Toledoprimatul în Spania.
Deciziile conciliului de la Toledo au fost codificate înDecretum Gratiani și au exercitat o influență importantă asupra dezvoltării legii ecleziastice. Un alt sinod a avut loc din 1565-1566, cu scopul receptării hotărârilorConciliului din Trento. Ultimul sinod care a avut loc la Toledo, 1582-1583, a fost ghidat în detaliu de cătreFilip al II-lea al Spaniei.
Toledo a fost renumit pentru toleranță religioasă și a avut mari comunități de musulmani și evrei, până când au fost expulzați din Spania în 1492 (evreii) și 1502 (musulmanii). Orașul de azi conține monumente religioase înSinagoga de Santa Maria la Blanca, laSinagoga del Tránsito,Moscheea de Cristo de la Luz șiBiserica San Sebastián, datând dinaintea expulzării, încă menținute în stare bună. Printre evrei, în diferite dispore, numele familieiToledano este încă predominant - care indică o ascendență urmărită înapoi la acest oraș.
În secolul al XIII-lea, Toledo a fost un important centru cultural sub îndrumarea luiAlfonso al X-lea, numit "El Sabio" ( "Înțeleptul") datorită iubirii sale pentru învățătură.Programul de traduceri, început sub arhiepiscopulRaymond de Toledo, a continuat să aducă în Europa vaste cunoștințe de redare mare de lucrări academice și filosofice în arabă și în latină.Palacio de Galiana, construit în stilMudéjar, este unul din monumentele care rămân din acea perioadă.
Catedrala din Toledo (Catedral de Toledo) a fost construită între 1226-1493 și modelată după CatedralaBurgos, deși combină unele caracteristici ale stiluluiMudejar. Este cunoscută pentru încorporarea de lumină și caracteristici ale altaruluibaroc numitEl Transparente, cu mai multe povestiri despre mare, cu figuri fantastice de stuc, picturi, piese turnate din bronz, și mai multe culori de marmură, o capodoperă a medievalului amestecat deNarciso Tomé, pentru un efect doar câteva minute de la un puț de lumină de la această facilitate a catedralei derivând numele său. Două poduri notabile securizează accesul la Toledo peste Tajo, laPuente de Alcantara și mai târziu construitPuente de San Martin. Toledo a fost casa luiEl Greco în ultima parte a vieții sale, și este subiectul celor mai faimoase picturi, inclusivÎngroparea Contelui de Orgaz, expuse în Biserica din Santo Tomé. În plus, orașul a fost renumit în întreag Evul Mediu și în societatea de astăzi ca un important centru pentru producția desăbii și alte instrumente cu lamă.
_01.jpg)
.svg)
.PNG)
