Titrimetria sauvolumetria este o metodă de determinare a cantității de constituent analizat (ion,element,substanță compusă), prin măsurareavolumului desoluție de reactiv deconcentrație cunoscută (soluție standard), consumat pentru reacția cantitativă. În volumetrie, soluția de reactiv se adaugă în proporție stoechiometrică (echivalentă).
Titrarea este o operație complexă, desfășurată prin adăugarea de cantități (volume) mici de reactiv în soluția de substanță supusă analizei. Substanța care se analizează poartă denumirea detitrat sauanalit, iar reactivultitrant.
În analiza volumetrică se folosesc numai acele reacții care îndeplinesc condițiile:
sunt cantitative (practic complete) -conform stoechiometriei reacției - și conduc la un produs de reacție stabil, cu compoziție definită și fără reacții secundare;
decurg cu viteză mare (viteza se poate mări prin ridicarea temperaturii, adăugare de catalizatori):
punctul de echivalență se poate observa și stabili exact;
Determinarea punctului de echivalenţă se face prin intermediul unui indicator de culoare.La punctul de echivalenţă are loc transformarea rapidă a culorii, schimbare sesizabilă şi cu ochiul liber
Se definește ca fiind momentul titrării care corespunde adăugării exacte a cantității echivalente de reactiv necesare reacției selectate pentru determinare. Momentul în care se percepe o schimbare de natură fizică (culoare, precipitat,fluorescență) se numeștepunct final al titrării.Punctul final se poate indica prin:
Metode vizuale-se folosescindicatori de unde și denumirea metodei -Titrimetrie chimică
Metode instrumentale-se folosesc diferite aparate ce măsoară o anumită mărime fizică ce variază pe timpul titrării.
Metodele utilizate pentru evidențierea punctului final
Metode vizuale-Titrimetria chimică
Metode instrumentale-Titrimetria fizico-chimică
După modul de desfășurare a titrării
Titrare directă- a soluției de analizat cu soluție de concentrație cunoscută;
Titrarea indirectă - soluția de analizat nu reacționează cu soluția titrată, de aceea se adaugă în exces o altă soluție titrată ce reacționează cu substanța iar excesul se retitrează cu soluția de concentrație cunoscută;
Titrarea prin substituție - soluția de analizat nu reacționează cu soluția de concentrație cunoscută, de aceea se transformă într-o combinație chimică care poate fi apoi titrată cu soluția de concentrație cunoscută.