Timotei Cipariu
Date personale
Născut	21 februarie1805 Pănade,plasa Hususău,comitatul Târnava-Mică
Decedat	3 septembrie1887 Blaj
Înmormântat	Biserica Sfinții Arhangheli din Blaj
Cetățenie	Imperiul Austriac,Austro-Ungaria
Religie	Biserica Română Unită cu Roma[1]
Ocupație	cleric unit (greco-catolic),istoric,filolog,pedagog
Limbi vorbite	limba română limba greacă veche[1] limba latină[1] limba ebraică[1] limba arabă[1] Limba siriacă[1] limba turcă[1] limba persană[1] limba spaniolă[1] limba italiană[1] limba germană[1] limba maghiară[1] limba engleză[1]
Activitate
Studii	Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj seminar teologic
Limbi	limba română latina medievală
Influențe Școala Ardeleană[1]
Membru fondator alAcademiei Române
Modificădate / text

Timotei Cipariu (n.21 februarie1805,Pănade,plasa Hususău,comitatul Târnava-Mică – d.3 septembrie1887,Blaj) a fost un erudit român transilvănean, cleric greco-catolic (canonic și prepozit capitular), revoluționarpașoptist, politician în Transilvania, membru fondator alAcademiei Române, primul vicepreședinte, apoi președinteleAsociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi)^[2].

Și-a făcut toate studiile școlare laBlaj, cele gimnaziale între (1816-1820), urmate de cele filosofice (1820-1822) și de cele teologice (1822-1825). Între1825 și1827 a fost profesor laGimnaziul din Blaj. În1828 devine profesor de filosofie, iar între1834 și1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar. Între 1854 și 1875 a fost director al Gimnaziului^[3] și inspector al școlilor din oraș, iar între 1833 și 1866 a fost director al Tipografiei Diecezane. În1827 a devenit preot, din1842 fiindcanonic, iar mai târziuprepozitcapitular alArhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj.
Personalitate reprezentativă a culturii românești, cunoscător a numeroase limbi (greacă, latină, ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, engleză, maghiară), Timotei Cipariu a fost posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci particulare dinTransilvania, prețioasă și prin raritățile ei. Aceste cărți i-au fost procurate în special de prietenul său din București, librarulIosif Romanov, și de reprezentanții companiei acestuia la Constantinopol și la Cairo.

Biblioteca Cipariu din Blaj, lăsată moștenireMitropoliei Blajului, a fost trecută după interzicereaBisericii Române Unite cu Roma în anul1948 în inventarul Bibliotecii Filialei din Cluj a Academiei Române.

Timotei Cipariu a fost unul din pionierii ziaristicii românești dinTransilvania prin periodicele înființate și conduse de el:

• Organul luminărei (1847, devenit, în 1848Organul Națiunale), primul ziar românesc culitere latine,
• Învățătorul poporului (1848),
• Archivu pentru filologie și istorie între 1867 și 1870 și în 1872 - prima revistă românească defilologie.

A colaborat laFoaia pentru minte, inimă și literatură din Brașov cu studii, eseuri, versuri și traduceri. A fost membru fondator și primul vicepreședinte (1861-1866), apoi președinte (1877-1887) al societățiiAstra. A fost membru alSocietății Literare Române (1866), viitoareaAcademie Română, fiind ales mai târziu vicepreședintele ei. A fost membru alSocietății Germane deOrientalistică.
A publicat o foarte lungă serie de studii asupra limbii române și a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietoriifilologiei șilingvisticii românești. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român și originea sa romană.

Influențat deȘcoala Ardeleană, a fost unul dintre adepții latinismului și ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină și evitarea cuvintelor de origine nelatină.Pe tărâm politic s-a numărat printre militanții pentru drepturile poporului român dinTransilvania, fiind unul dintre cei zece secretari ai Adunării Naționale de la Blaj din1848.Membru în Delegația trimisă la Curtea imperială dinViena spre a prezenta revendicările românești, membru în Comitetul Național Român dinSibiu, iar în1863-1864 membru înDieta de la Sibiu.

A murit la data de 3 septembrie 1887 și a fost înmormântat în cimitirul de lângăBiserica Grecilor din Blaj. Discursurile funebre au fost rostite în ziua înmormântării (5 septembrie 1887), de către profesorul gimnaziului Ioan Germanu, și de către părintele canonic Dr. Ioan Rațiu.

LaWikisursă există există texte originale legate de acest articol: Timotei Cipariu

• Ecloga, Blaj, 1833;
• Drama pastorale, Blaj, 1860;
• Elemente de limba română după dialecte și monumente vechi, Blaj, 1854, VII+200 p.;
• Istoria sfantă sau biblică a Testamentului Vechiu și Nou, Blaj, 1855, 80 p. (ed. a II-a, 1859, 80 p.);
• Scientia Sântei Scripture, Blaj, 1854, VI + 240 p.; a retipărit cu litere latineOrologierul șiLiturghierul.
• Acte și fragmente latine și românești pentru istoria Bisericii românești, mai ales unite, Blaj, 1855, XVI+280 p.;
• Compendiu de gramateca limbei române, Blaj, 1855 (ed. a V-a, Sibiu, 1876, 120 p., ed. a VII-a, Blaj, 1897);
• Crestomatie sau Analecte literarie din cărțile mai vechi și noue românești tipărite și manuscrise, începând de la sec. XVI până la al XIX, cu notiță literară, Blaj,1858, XXXVII+256 p.,
• Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860, 224 p.;
• Cuvânt la inaugurarea Asociațiunei, Blaj, 1862, 135 p.;
• Principia de limbă și de scriptură, ed. I, Blaj, 1856; ed. a II-a, Blaj, 1866, IV+407 p.;
• Gramatica limbii române, vol. 1.Analitica, Blaj, 1869, XIV+388 p.; vol. II.Sintactica, Sibiu, 1877, IV+355 p.;
• Despre limba română. Supliment laSintactica, Blaj, 1877, 59p.

• Gramatica limbii latine, 2 vol., după M. Schinagl, Blaj, 1857-1860, 277+272 p. (ed. a II-a, 1865-1869);
• W. T. Krug,Elemente de filosofie, 2 vol., Blaj, 1861-1863, 676 p.;
• Portarea de buna cuvienția între oameni, Blaj, 1855; ed. a II-a, Sibiu, 1863, 48 p.
• Biblia, traducere integrală dinlimba ebraică.

• Călătorie în Muntenia, în vol. Prietenii istoriei literare I, București, 1931 (publicat de Al. Lupeanu Melin);
• Început de autobiografie, ed. îngrijită și note de Șt. Manciulea, Blaj, f.a. (extras din „Cultura creștină”);
• Jurnal, ed. îngrijită și prefață de Maria Protase, Cluj, 1972, 192 p.;
• Poezii, ed. îngrijită și prefață de N. Albu, Cluj, 1976, 168 p.;
• Discursuri, ed. îngrijită, antologie și glosar de Ștefan Manciulea și Ion Buzași, Cluj-Napoca, 1994, 191 p.;
• Opere. Vol. I, ediție îngrijită de Carmen Gabriela Pamfil, introducere de Gavril Istrate, București, 1987, 477 p.; vol. II, introducere de Mioara Avram, București, 1992, 534 p.;
• Pagini literare, ediție îngrijită și postfață de Ion Buzași, București, 1999, 288 p.;
• Epistolar 1836-1877, cuvânt înainte deEugen Simion, text îngrijit, studiu introductiv și note deIoan Chindriș, București, Editura Academiei Române, 2005, 306 p.;
• Poezii și scrieri religioase, ediție îngrijită de Ion Buzași, Târgu Lăpuș, Galaxia Gutenberg, 2008, 158 p.

Pe21 octombrie1991, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la întemeierea ASTREI, a fost dezvelit laSibiu bustul lui Timotei Cipariu, operă a sculptorului Gavril Abrihan.

• Medalia „Bene Merenti” - clasa I.^[4]

• Elie Dăianu,Timotei Cipariu, București, 1937;
• Ștefan Manciulea,Timotei Cipariu și Academia Română, Blaj, 1941;
• Ștefan Manciulea,Timotei Cipariu și Astra, Blaj, 1943; ediție și prefață de Ion Buzași, Blaj, 2001;
• Ioan Chindriș,Un memorial de călătorie a lui Timotei Cipariu, în: „Steaua”, XXI, 1970, nr. 5, (244), p. 114-122;
• Ioan Chindriș,Timotei Cipariu, vilegiaturist, în: „Manuscriptum”, VII, 1976, nr.3, p. 74-78;
• József Hajós,Timotei Cipariu și filosofia, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1987;
• Mioara Avram,Timotei Cipariu, părintele filologiei românești, în „Memoriile Secției de Filologie, Literatură și Artă”, IX, 1987, p. 13-18;
• Valeriu Nițu, Traian Vedinaș,Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești, Cluj-Napoca, 1988;
• Mircea Popa,Timotei Cipariu. Ipostazele enciclopedistului, București, 1993;
• Ion Buzași,Timotei Cipariu – scriitorul, Blaj, 2005;
• Ion Buzași,Timotei Cipariu – 200, în „România literară”, 2005, nr. 7^{[nefuncțională]};
• Carmen-Gabriela Pamfil,Timotei Cipariu, lingvist și filolog, Iași, 2008.
• Florica-Elisabeta Nuțiu,Timotei Cipariu – personalitate enciclopedică a secolului al XIX-lea, Mișcarea literară, Revistă de literatură, artă, cultură. Serie nouă. Anul IV, nr. 1-2 (13-14), Bistrița, 2005, ISSN 1583-1957, p. 149-151.   externe.

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
• Dicționarul teologilor români
• Biblioteca – baza formației științifice a lui Timotei Cipariu, Zenovia Niculescu,lisr.ro

• 
  Bustul lui Timotei Cipariu dinBlaj
• 
  Bustul lui Timotei Cipariu dinBlaj
• 
  Mormântul lui Timotei Cipariu din cimitirul bisericii Sfinții Arhangheli din Blaj
• 
  Mormântul lui Timotei Cipariu din cimitirul bisericii Sfinții Arhangheli din Blaj
• 
  Placă comemorativă în Blaj
• 
  Bustul lui Timotei Cipariu din Sibiu, operă a sculptorului Gavril Abrihan
• 
  Bustul lui Timotei Cipariu din Dumbrăveni
• 
  Liceul Agricol „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni

• Nașteri în 1805
• Decese în 1887
• ASTRA
• Deputați români în Dieta Transilvaniei
• Filologi români
• Lingviști români
• Membri fondatori ai Academiei Române
• Orientaliști români
• Poligloți români
• Români greco-catolici
• Români din secolul al XIX-lea
• Români pe monede și bancnote românești

• Pagini cu citări fără titluri
• Pagini cu citări de simple URL-uri
• Pagini cu legături externe nefuncționale
• Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS
• Articole Wikipedia cu identificatori BNE
• Articole Wikipedia cu identificatori BNF
• Articole Wikipedia cu identificatori CINII
• Articole Wikipedia cu identificatori GND
• Articole Wikipedia cu identificatori ISNI
• Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
• Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC
• Articole Wikipedia cu identificatori VIAF
• Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF
• Articole Wikipedia cu control de autoritate