Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Themă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice,sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsescnotele de subsol.
Puteți ajuta introducândcitări mai precise ale surselor.
Hartă a Imperiului Bizantin între cca 600 și 900, precum și themele din acest ultim an

Themele (îngreacăθέματα, transliterat:themata, la singular: θέμα, transliterat:thema: „corp de armată”, apoi prin extindere: „regiune militară”) au fost diviziuni administrative aleImperiului Bizantin.

Context

[modificare |modificare sursă]

La sfârșitulsecolului al VI-lea și începutulsecolului al VII-lea,Imperiul Roman de Răsărit (numit și „Imperiul Bizantin” de laHieronymus Wolf încoace) suferea atacuri din toate părțile:perșii în sud și în est atacau posesiunile bizantine din Siria, Egipt și Anatolia;slavii șiavarii atacau Iliria, Tracia și Macedonia, ajungând până înPeloponez, în timp celongobarzii se deplasau și jefuiau în voie nordul Italiei, fără să întâmpine rezistență. În acest context, împăratulHeraclius I decide înființarea unor noi împărțiri administrative, totodată civile și militare, ai căror locuitori și conducători sunt organizați militărește, pentru a-și apăra teritoriul la nevoie: „themele”. Împăratul a delegat „temarhi” pentru a le administra și apăra. ThemaDunării de Jos, numită în izvoarele vremiiParistrion sauParadunavon, cuprindea aproximativ teritoriul fostei provincii romaneMoesia Inferior (inclusivDobrogea pe atunci denumită „Sciția mică”).

Lista themelor între ca. 660 și 930

[modificare |modificare sursă]

Theme mari și "tradiționale"

Thema (denumire grecească)DataStabilită dinDiviziuni ulterioareCapitalaTeritoriu inițial
Marea Egee (thema Aigaiou Pelàgous, Θέμα τοῦ Αἰγαίου Πελάγους)843 842/843thema Chibyrraiotă, zidită din drungariate[1] independenteposibilMytilene ori MethymnaLesbos,Lemnos,Chios,Imbros, Tenedos,Dardanele,Sporade șiCyclade
Anatoliană (thema Anatolikōn, Θέμα των Ἀνατολικῶν)669 669/670Fosta Armată a Răsăritului/ SirieiCapadochia (830)AmoriumFrigia,Pisidia,Isauria
Armeniacă (thema Armeniakōn,Armeniakoi, Θέμα τῶν Ἀρμενιακῶν)667 667/668Fosta Armată a ArmenieiChaldia (pe la 842), Charsianon (863), Koloneia (863), Paflagonia (pe la 826)AmaseaPont,Armenia Minor,Capadochia nordică
Buchellariană (thema Boukellarion,Boukellàrioi, Θέμα τῶν Βουκελλαρίων)767 767/768OpsikionPaflagonia (parțial), Capadochia (parțial), Charsianon (parțial)AncyraGalatia,Paflagonia
Capadochia (thema Kappadokias, Θέμα Καππαδοκίας)830 pe la 830Armeniacă, o parte din BuchellarianăFortăreața Koron, mai târziuTyanaCapadochia de S-V
Chefallenia (thema Kephallēnias, Θέμα Κεφαλληνίας)809 pe la 809Longobardia (pe la 910), ?Nicopole (pe la 899)CefaloniaInsulele Ionice,Apulia
Chaldia (thema Chaldias, Θέμα Χαλδίας)840 ca. 840Armeniacă (inițial, otourma)Ducatul ChaldiaTrabzonȚărmulPontului
Charsianon (thema Charsianoù, Θέμα Χαρσιανοῦ)863 863–873Armeniacă (inițial, otourma), o parte din BuchellarianăCezareea MazacaCapadochia de N-V
Cherson/Klimata

(thema Chersōnos/Klimata, Θέμα Χερσῶνος/τὰ Κλίματα)

833 833stăpânită dehazari în sec. 8, bizantinii stăpânesc restul începând cuTeofilChersonesosSudulCrimeei
Chibyrraiotă (thema Kibyrrhaiotōn,Kibyrrhaiotai, Θέμα τῶν Κυβυρραιωτῶν)697 697/698 ori ca. 720Creată din flotaKarabisianoiMarea Egee, Samos, SeleuchiaSamos, mai târziuAttaleiaPamfilia,Licia,Dodecanez, Insulele Egeene, țărmulionic
Creta (thema Krētēs, Θέμα Κρήτης)767 pe la 767 (?), din nou din 961emirat arab din ca. 828, până ce bizantinii o recuperează în 961ChandaxCreta
Dalmația (thema Dalmatias, Θέμα Δαλματίας)899 pe la 899teritoriu nouIdassa/IaderaȚărmulDalmației
Dyrrachium (thema Dyrrhachiou, Θέμα Δυρραχίου)842 pe la 842teritoriu nouDyrrachiumIliria, țărmulalbanez
Hellas (thema Hellàdos,Helladikoi, Θέμα τῆς Ἑλλάδος/Ἑλλαδικῶν)690 ca. 690KarabisianoiChefallenia (pe la 809), Peloponez (pe la 811)Corint, mai târziuTeba (după 809)La început, răsăritul Peloponezului șiAttica, după 809 partea răsăriteană aGreciei Centrale șiTesalia
Koloneia (thema Kolōneias, Θέμα Κολωνείας)863 sau 842Armeniacă,kleisoura pe la începutul sec. 9DucatulChaldiaKoloneiaNordulArmeniei Mici
Longobardia (thema Longobardias, Θέμα Λογγοβαρδίας)892 pe la 892Chefallenia (la început, otourma)BarionApulia,Lucania
Lykandos (thema Lykàndou, Θέμα Λυκάνδου)916 în jur de 916teritoriu nouFortăreața LykandosCapadochia de S-E
Macedonia (thema Makedonias, Θέμα Μακεδονίας)802 în jur de 802TraciaStrymonAdrianopolTracia apuseană
Mesopotamia (thema Mesopotamias, Θέμα Μεσοποταμίας)899 899-911teritoriu nouDucatul MesopotamieiKamachaEufratesia de Sus
Nicopole (thema Nikopoleōs, Θέμα Νικοπόλεως)899 în jur de 899probabil înălțat dintourma PeloponezuluiNaupaktosEpirus, Aetolia,Acarnania
Opsikion (Thema of Opsikion, Θέμα τοῦ Ὀψικίου)680 în jur de 680Armatele Centrale ImperialeBuchellariană (în jur de 768), Optimates (în jur de 775)NiceeaMisia, Frigia nordică,Bitinia vestică
Optimates (thema Optimàtōn,Optimatoi, Θέμα τῶν Ὀπτιμάτων)775 în jur de 775OpsicieniiNicomediaBitinia, lângăConstantinopol
Paflagonia (thema Paphlagonias, Θέμα Παφλαγονίας)820 sau 826Armeniacă, Buchellariană (parțial)GangraPaflagonia
Peloponez (thema Peloponnēsou, Θέμα Πελοποννήσου)811 în jur de 811parțial din Hellas, cealaltă parte fiind teritoriu nou? Nicopole (în jur de 899)CorintPeloponez
Fasiane (Derzene) [thema Phasianēs/Derzēnēs, Θέμα Φασιανῆς/Δερζηνῆς]935 în jur de 935Teritoriu nou și Thema MesopotamieiDucatul MesopotamieiArsamosataizvorulArasului
Samos (thema Samou, Θέμα Σάμου)899 în jur de 899Chibyrraiotă, făcută din drungariate independente ale GolfuluiSmyrnaInsulele Egeene de sud-est, țărmul ionic (împărțită cu Tracesiana)
Sevastia (thema Sebasteias, Θέμα Σεβαστείας)911 în jur de 911Armeniacă,kleisoura în jur de 900SevastiaCapadochia de N-E șiArmenia Minor
Seleuchia (thema Seleukeias, Θέμα Σελευκείας)934 în jur de 934Chibyrraiotă,kleisoura de la începutul sec. 9SeleuchiaCilicia apuseană
Sicilia (thema Sikelias, Θέμα Σικελίας)700 în jur de 700Calabria (ceea ce a mai rămas din teritoriu, dupăcucerirea musulmană a Siciliei)SiracuzaSicilia șiCalabria
Strymon (thema Strymōnos, Θέμα Στρυμῶνος)anii 840 sau 899Macedonia, culeasă dinkleisoura (709)Neapolisaproximativ regiunea grecească modernăMacedonia de Est
Tessalonica (thema Thessalonikēs, Θέμα Θεσσαλονίκης)824 în jur de 824Salonicaproximativ regiunea grecească modernăMacedonia Centrală
Tracia (thema Thrakēs, Θέμα Θράκης/Θρᾳκῷον)680 în jur de 680?OpsicieniiMacedoniaArcadiopolisTracia Răsăriteană, mai puțin Constantinopolul
Tracesiană (thema Thrakēsiōn,Thrakēsioi, Θέμα Θρᾳκησίων)687 în jur de 687Fosta Armată a TracieiChonaeLidia,Ionia

Listă de theme noi, anii 930 – anii 1060

[modificare |modificare sursă]

Astea au fost theme (provincii) noi mari sau mici, stabilite pe timpul campaniilor militare bizantine în răsărit (așa-zisele theme sau provincii militare "armenești",strategiai), în Italia și în Balcani.

Themă (denumire grecească)DataCapitalăComentarii
Arțe (Ἄρτζε)anii975 970ArțeThemă mică atestată înEscorial Taktikon. Cedată luiDavid al III-lea, prinț de Tao, în 979, recuperată după moartea lui, în anul 1000, și subordonată căpităniei Iberiei caucaziene. Orașul a fost nimicit de turcii selgiucizi, la 1049.
Asmosaton (Ἀσμόσατον)938 ca. 938AsmosatonThemă mică care a rezistat până ce a fost cucerită de turcii selgiucizi, în anii 1050.
Boleron/Neos Strymon (thema Voleroù/ Nèou Strymōnos, Θέμα Βολεροῦ/ Νέου Στρυμῶνος)anii975 970Serres
Bulgaria (thema Boulgarias, Θέμα Βουλγαρίας)1018 1018ScupiStabilită de împăratul Vasile al II-lea, după izbânda împotriva luiSamuil al Bulgariei și prăbușirea Primului Țarat Bulgar, la 1018. Cuprindea zone vaste din jurul localităților Skopje și Ohrida (azi, dinFRIM și sudul Serbiei).
Calabria (thema Kalavrias, Θέμα Καλαβρίας)950 ca. 950ReghionÎn urma cuceririi musulmane a Siciliei, începând cu 902, Thema Sicilia a fost mărginită la Calabria, dar și-a păstrat denumirea inițială, până la mijlocul sec. al X-lea.
Charpezikion (Χαρπεζίκιον)949 949CharpezikionThemă mică
Chavzizin (Χαυζίζιον)940 după 940ChavzizinThemă mică cuprinzând ținutul muntos Bingöl Dağ (azi, din estul Turciei).
Chozanon (Χόζανον)cândva între 948 și 955Chozanon"Themă armenească"
Cipru (thema Kyprou, Θέμα Κύπρου)965LeukosiaCondominiu arabo-bizantin de la 688 până la revenirea definitivă a bizantinilor, în 965.
Derzene (Δερζηνῆ)948 948/952ChozanonCa themă mică, administrarea pentru Derzene a fost deseori încredințată funcționarilor publici ai themei Chaldia.
Edessa (thema Edēssēs, Θέμα Ἐδέσσης)1032 1032EdessaCucerită deGeorge Maniakes în 1032, a devenit sediul pentrustrategos, apoidoux, până ce a ajuns sub stăpânirea turcilor selciucizi, la 1086.
Orașele Eufratului (Παρευφρατίδαι Πόλεις)1032 ca. 1032Themă mică
Hexakomia oriHexapolis (Ἑξακωμία/Ἑξάπολις)anii975 970Ca themă mică, denumirea ei înseamnă "șase sate/orașe", o regiune situată între Lykandos și Melitene. Aparent, a găzduit și scaunul episcopal.
Iberia (θέμα Ἰβηρίας)ca. 1001 ori ca. 1023TeodosiopolisFormată din ținuturile lui David al III-lea, prinț deTaoTayk, date ca moștenire lui Vasile al II-lea. Data întemeierii e motiv de ceartă între cărturari. Unită cu orașulAni la 1045 și cu Kars la 1064.
Kama (Κάμα)anii975 970Themă mică atestată numai înEscorial Taktikon, cu locație necunoscută.
Lucania (thema Leukanias, Θέμα Λευκανίας)968 968Tursi
Manzikert (Ματζικέρτ)1000 1000ManzikertFiind o parte din ținuturile moștenite de la David al III-lea, prinț de Tao, a fost reședință pentrustrategos, mai târziu probabil devenind subordonați celor care purtau titlul dedoux și care ședeau laVaspurakan.
Melitene (Μελιτηνή)anii975 970MeliteneA devenit reședința curatorilor împărătești (kouratoreia), după ce-a fost supusă deIoan Kourkouas la 934.
Paristrion/Paradounavon (thema Paristriou/ Paradoùnavon, Θέμα Παριστρίου/ Παραδούναβον)1020 1020DorostrolonFosta provincie romanăMoesia Inferior, acoperind jumătatea de nord și de est a Bulgariei de azi, cu tot cuDobrogea. Alte orașe importante:Nikopol șiVeliko Tărnovo.
Samosata (Σαμόσατα)958 958SamosataA devenit reședința pentrustrategos, după ce bizantinii au pus mână pe ea, la 958.
Sirmium (thema Sirmiou, Θέμα Σιρμίου)1018 1018SirmiumÎnființată la 1018, în partea de nord-vest a fostului Dintâi Țarat Bulgar (Sirmia)
Tarantas (Τάραντας)anii975 970TarantasThemă mică atestată numai înEscorial Taktikon.
Taron (Ταρών)966 966/7Posesiune a imperiului încă de la începutul sec. al X-lea, regiuneaTaron a devenit themă în 966/7 și a rămas provincie bizantină până când a fost cucerită de cătreturcii selgiucizi, dupăBătălia de la Manzikert.
Tefrike/Leontokome (thema Tephrikēs/ Leontokōmēs, Θέμα Τεφρικῆς/Λεωντοκώμης)930s 934/944TefrikeTransformată înkleisoura, după ce bizantinii au recuperat principatulpaulicianTefrike, redenumită "Leontokome" subLeon al VI-lea (Înțeleptul), a devenit themă în anii 930.
Teodosiopolis (Θεοδοσιούπολις)949 949, din nou la 1000TeodosiopolisTransformată în themă după campania bizantină de la 949, cedată lui David al III-lea, prinț de Tao, în 979, recuperată la 1000, a devenit capitala themei Iberia.
Vaasprakania (Βαασπρακανία)1021 1021/2Înființată cândSeneqerim-Hovhannes,rege al Vaspurakanului, și-a predat domeniul imperiului. Guvernată dedoux/katepano de laVan, a dăinuit până ce-a fost acaparată deturcii selgiucizi, după 1071.

Themele de mai tîrziu (secolele XII–XIII)

[modificare |modificare sursă]
Themă (denumire grecească)DataComentarii
Maiandros (Μαιανδρος)1204 după 1204Themă mică a perioadeiniceeană, care, până la urmă, a devenit parte a themei Tracesiana, aflată la miazăzi.
Mylasa și Melanoudion (θέμα Μυλά[σ]σης και Μελανουδίον)1143 1143Themă mică, înglobând teritoriile Asiei Mici aflate la sud de valea Meandre, formată din fragmente ale themelor Chibyrraiota și Tracesiana. A dăinuit în cadrulImperiului de la Niceea.
Neokastra (θέμα Νεοκάστρων)1162 între 1162 și 1173Formată din partea nordică a themei Tracesiana, ca parte a reorganizării lui Manuel Comnenul a hotarului asiatic. A dăinuit în cadrul Imperiului de la Niceea.

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^un număr mic de conduceri navale regionale mari, care erau fie theme navale, fie conduceri independente, existând din secolul al VIII-lea până în secolul al XI-lea

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Bréhier, Louis (2000) [1949],Les institutions de l'empire byzantin, Paris: Albin Michel,ISBN 978-2-226-04722-9
  • Bury, John B. (1963),Imperial Administrative System of the Ninth Century, Ayer Publishing,ISBN 0-8337-0434-6
  • Cheynet, Jean-Claude, ed. (2006),Le Monde Byzantin II:, Paris: Presses Universitaires de France,ISBN 978-2-13-052007-8
  • John F. Haldon,Byzantium in the Seventh Century: The Transformation of a Culture, Cambridge University Press, 1990ISBN 978-0-521-31917-1
  • John F. Haldon,Warfare, state and society in the Byzantine world, 565–1204, Routledge, 1999ISBN 1-85728-494-1
  • R. Lilie,Bisanzio la seconda Roma, Roma, Newton & Compton, 2005.ISBN 88-541-0286-5
  • Adele Cilento,Bisanzio in Sicilia e nel sud dell'Italia, Udine, Magnus Edizioni SpA, 2005.ISBN 88-7057-196-3
  • Gianfranco Cimino,L'esercito Romano d'Oriente, 2009, edizioni Chillemi,ISBN 978-88-903765-0-4
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Themă&oldid=15285870
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp