| Teatrul de Nord Satu Mare Szatmárnémeti Északi Színház | |
Teatrul de Nord | |
| Clădire | |
|---|---|
| Loc | Satu Mare |
| Oraș | Satu Mare[1] |
| Țară | România |
| Adresă | 440004 Satu Mare, str. Horea nr. 3-5. |
| Coordonate | 47°47′39″N 22°52′38″E / 47.7941°N 22.8773°E ({{PAGENAME}})47.7941; 22.8773 |
| Construcție | |
| Terminată | 1892 |
| Inaugurată | [2] |
| Număr etaje | 1 |
| Echipa de proiectare | |
| Arhitect | Adolf Voyta,Lajos Szikszay |
| Site web | |
| [1][2] | |
| Modificădate / text | |
Teatrul de Nord (înmaghiarăSzatmárnémeti Északi Színház) este teatrul municipiuluiSatu Mare (finanțat, mai înainte, de Consiliul Județean Satu Mare). În cadrul instituției funcționează atât o secție română, cât și secția maghiară cu numeleTrupa Harag György.
Teatrul sătmărean are o tradiție veche de 220 de ani. Primele spectacole au fost susținute în1790 de către trupe ambulante, după care, până la finalizarea lucrărilor de construire a clădirii teatrului, spectacolele fuseseră găzduite de Breasla Cismarilor (dar și de hambarul familiei Jeney și de scena ocazională din grădina „Kotrókert”).
Începând cu anul1847, teatrul orașului are clădire proprie, care se numără, în același timp printre primele clădiri de teatru ale regatului ungar. Această clădire funcționează până în1892. Scena teatrului a găzduit evoluțiile celor mai importanți artiști ai epocii (printre ei numărându-se șiArany János, care, pentru o scurtă perioadă, se alătură unei trupe de actori ambulanți). Conducerea teatrului este asigurată de asemenea de personalități de o importanță deosebită a lumii teatrale, cum ar fiSzigligeti Ede, director al teatrului în anul1865.
În1892 este inaugarată noua clădire a teatrului în care începe să funcționeze un teatru permanent până la izbucnireacelui de-al doilea Război Mondial (Teatrul de Nord de azi își desfașoară activitatea în incinta acestei clădiri monumentale). În momentul inaugurării, clădirea teatrului se număra printre cele mai moderne ale vremii, era dodată cu scenă rotativă și curent electric. Pe scena acestui teatru modern, la acea vreme, au evoluat artiști ca:Oszkár Beregi,Emília Márkus,Mari Jászai,Lili Neményi,Oszkár Borovszky,Lili Poór sauLászló Gróf.În urma bombardamentelorcelui de-al doilea război mondial, clădirea a fost deteriorată, ceea ce a împiedicat continuarea activității teatrale a orașului pe o perioadă de zece ani, mai exact până în1956, dată la careHarag György și tinerii lui discipoli întemeiază un nou teatru.
Instituția a fost fondată în1956 deHarag György și absolvenții promoției1953 aiFacultății de Teatru din Cluj, sub denumirea deTeatrul Maghiar de Stat Satu Mare. În 1968, în urma înființării secției române, teatrul își continuă activitatea cu două secții sub denumirea Teatrul de Nord Satu Mare.
Trupa maghiară a teatrului a luat naștere de fapt cu patru ani înaintea înființării instituției propriu-zise, inițial fiind secția maghiară aTeatrului de Stat din Baia Mare. Acestei generații fondatoare aparțin personalități caAlajos Ács, al cărui nume poartă sala studio al teatrului,István Török,Béla Köllő,András Vándor,András Csiky,Piroska Nyíredi,Iza Nagy sauAngéla Soós, dar li s-au alăturat și actori mai în vârstă, cum ar fi spre exempluIstván Nádai.După terminarea facultății, tinerii absolvenți au hotărât să nu se despartă și să înființeze o trupă. Din relatările luiHarag György aflăm că acești tineri plecaseră împreună laBucurești, cerând să li se permită înființarea secției maghiare aTeatrului de Stat din Baia Mare. În funcția de director și prim-regizor a fost ales, de către membrii trupei, tânărul lor profesorHarag György. Au reușit să își înceapă activitatea în1953 laBaia Mare.
După ce condițiile dezvoltării profesionale s-au arătat inoportune (finanțare materială redusă, dificultățile cauzate de dimensiunea și starea clădirii teatrului în comună folosință cu secția română), i-a determinat, în1956, să facă demersuri în obținerea permisiunii de a se muta laSatu Mare, oraș care deținea o clădire renovată, dar nefolosită. Clădirea teatrului sătmărean oferea mai multe oportunități trupei, numărul spectatorilor maghiari era mult mai mare și nu în ultimul rând, existase deja în acest oraș, o veche tradiție teatrală.
Pe15 septembrie1956 autoritățile au aprobat cererea,trupa a fost mutată laSatu Mare. Până pe1 aprilie1957 trupa funcționa ca secția maghiară dinSatu Mare aTeatrului de Stat din Baia Mare. Reușitele trupei au început după o grea perioadă de pornire, publicul sătmărean fiind dezobișnuit de această formă de delectare. În studiul luiHarag GyörgyBilanțul a patru stagiuni (Négy évad mérlege) se menționează că spectatorii au avut o oarecare reținere față de trupă, numărul spectatorilor era foarte redus, 60-70 de persoane, însă mult cunoscutul spectacolNem élhetek muzsikaszó nélkül (Nu pot să trăiesc fără muzică) a reușit să reînvie "alianța" dintre trupă și spectatori.
Despărțirea oficială de teatrul dinBaia Mare a avut loc pe1 aprilie1957. Începând cu această dată și pe o durată de 11 ani, până la înființarea secției române, continua să funcționeze ca Teatrul Maghiar de Stat din Satu Mare.
La sfârțitul anilor ’60, comunitatea română a orașului se dezvoltă în așa măsură încât se pune problema înființării unei trupe românești. Tradiția teatrului românesc are și ea antecedente. Încă la începutulsecolului al XX-lea se prezintă unele încercări de promovare a teatrului și, treptat, solicitatrea unei trupe profesioniste, mai ales după ceArdealul a fost reatașatRomâniei.Liderul acestei mișcări a fostG. M. Zamfirescu, care a înființând în anii ’20 o trupă amatoare alcătuită din elevi români. Au fost însă, de asemenea, încercări în privința întemeierii unui teatru profesionist. La sfârșitul anilor ’40, a luat naștere un teatru românesc,Teatrul Constantin Nottara, dar, datorită atitudinii statului față de cultură și lipsei unei comunități închegate, nu a rezista decât un an (1947-1948). Cu excepția acestui an, orașul nu avusese teatru român profesionist, dar au fost invitați în oraș, pentru susținerea unor spectacole, trupe românești din întreaga țară (inclusivTeatrul Național din București).La sfârțitul anilor ’60 s-a consolidat cerința spectacolelor în limba română, și în1968 s-a înființat și secția română. Primul spectacol în limba română a Teatrului de Nord,Haiducii deVictor Eftimiu, a avut loc pe29 ianuarie1968. După înființarea secției române, teatrul și-a schimbat și numele, anume Teatrul de Nord Satu Mare, nume pe care îl poartă și în prezent.
Teatrul comemorează cu evenimente festive aniversările înființării teatrului și ale celor două trupe, precum și fondatorii acestora aducând omagii la mormintele acestora.
Teatrul are o clădire principală (clădirea veche a teatrului),care se numără printre cele mai frumoase clădiri de teatru dinArdeal. Teatrul are o sală mare, un studio și o sală podium în care funcționează teatrul de păpuși al secției maghiare. Sala mare și sala studio sunt folosite atât de secția română, cât și de cea maghiară. În vecinătatea imediată a teatrului se află Studioul „Ács Alajos” (numit după celebrul actor și fost directorÁcs Alajos) care găzduiește recitaluri și spectacole studio.
Clădirea Teatrului de Nord este cea de-a doua clădire de teatru în oraș. Temeliile ei au fost depuse pe18 mai1892, inaugurarea având loc, în cadrul unei ceremonii festive, pe14 ianuarie1892. Proiectul a fost realizat deVoyta Adolf, arhitect dinPápa, lucrările au fost efectuate sub supravegherea arhitectuluiSzikszay Lajos dinDebrețin, iar decorațiile interioare au fost create deSpanraft și Hirsch.
Clădirea teatrului sătmărean este o clădire cu mai multe niveluri, are o capacitate de 365 de locuri la care se adaugă cele 75 de locuri ale lojei superioare, dar care, din motive de siguranță nu sunt accesibile momentan publicului. La această lojă superioară accesul este asigurat și de o intrare separată deoarece, cu ani în urmă, aceste locuri erau cele mai ieftine și cele mai îndepărtate de scenă, cumpărate în special de spectatori cu situație materială modestă. Pe lângă sala mare, în această clădire se găsește și sala podium.
Studioul „Ács Alajos” se află în vecinătatea imediată a teatrului, amenajat la parterul unui vechi bloc de locuințe. Locul rezervat spectatorilor este de dimensiuni variabile și cu o capacitate de maxim 50 de spectatori. După decesul luiÁcs Alajos, conducerea teatrului a hotărât botezarea sălii studio după mult apreciatul actor și director.
Teatrul are atât secție română, cât șisecție maghiară, în fruntea cărora se află directori artistici. Instituția este condusă de un director general. Secția maghiară funcționează sub numeleTrupa Harag György în cadrul căreia se include șiTeatrul de Păpuși „Brighella”.
Începând din vara anului2010 finanțatorul Teatrului de Nord esteConsiliul Municipal Satu Mare.
Activitatea directorului general este ajutată de un consiliu administrativ, alcătuit din politicieni locali delegați de Consiliul Municipal, iar activitatea directorilor artistici de consiliul artistic al fiecărei secții în parte, format din artiștii trupelor.
Teatrul funcționează pe un sistem de abonamente bine consolidat. Abonamentele, atât ale secției române, cât și cele ale secției maghiare, poartă numele unor oameni de cultură, scriitori, poeți, artiști, bine cunoscute de public.