 | Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli deortografie sau depunctuație, folosește o exprimare alambicată sau stâlceștelimba română. Puteți consultamanualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este înformatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat înoctombrie 2022 |
| Teatrul Național Marin Sorescu | |
 Clădirea Teatrului Național din Craiova | |
| Clădire | |
|---|---|
| Tip | sală de spectacole și concerte |
| Oraș |  Craiova |
| Țară |  România |
| Adresă | Strada Alexandru Ioan Cuza, Nr. 11, 200585, Craiova |
| Proprietar | Consiliul Local Dolj |
| Actualii beneficiari | Teatrul Național Marin Sorescu Craiova |
| Site web | |
| Site oficial | |
Modificădate / text  | |
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova, cunoscut anterior sub numele deTeatrul Național din Craiova, este o instituție teatrală publică de cultură finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Fondat în1850, teatrul a fost denumit după omul de cultură și scriitorul de talie universalăMarin Sorescu, în anii de dupăRevoluția din 1989. Actuala clădire a teatrului craiovean, un adevărat simbolarhitectural al orașului, creație a arhitectuluiAlexandru Iotzu, a fost inaugurată pe 21 aprilie 1973.
Teatrul Național din Craiova s-a înființat în anul1850. În primele decenii de existență a realizat numai spectacole muzicale șivodeviluri precumMuza de la Burdujeni,Carantina,Nuntă țigănească,Rudele nevestei mele,Logofătul satului,Un amor romantic.Certificatul de naștere al teatrului craiovean se regăsește în publicația „Vestitorul Românesc”, din 18 iulie 1850, care publica, sub semnătura luiGheorghe Chițu acest anunț esențial: «Ziua de 29 iunie 1850 se nota în analele Craiovei cu deschiderea Teatrului». În acea zi au fost două reprezentații, după cum nota același cronicar, «două comedii originale, Duelurile și Piatra din casă, lucrate una de d.Costache Caragiali și alta de d.V. Alecsandri». Fondatorii teatrului craiovean sunt Costache Caragiali, refugiat din București, unde era suspect autorităților pentru a fi participat laRevoluția de la 1848, însoțit de actorii C. Serghie și C. Mihăileanu. Teatru se mai jucase la Craiova și până atunci, dar cei trei artiști fac un repertoriu cu o trupă de actori stabilă și joacă spectacole cu o anume ritmicitate la școala Lazaro-Oteteleșanu.
În perioada1888-1911, teatrul craiovean a avut o valoroasă trupă de operetă, care a realizat spectacole cu creații ale compozitorilor vienezi,Strauss in primis.
După1900, accentul este pus pe spectacolele dramatice, în principal clasiciidramaturgiei universale, cu precădereShakespeare șiMolière.
E condus, încă de la începuturile sale, de doi mari artiști:Costache Caragiale șiCostache Mihăileanu.În1854, destinele instituției sunt încredințate luiTheodor Teodorini, artist cu studii dramatice făcute in Franța și Italia, care dincolo de realizarea unor spectacole de bună factură, creează o adevărată școală ateatrului românesc cu actori precumAristizza Romanescu, Constantin Serghie,Romald Bulfinsky,Mișu Fotino,Remus Comăneanu etc.
Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova a devenit un reper in viața teatrală românească la jumătatea anului 1956, când aici au fost angajați mulți dintre actorii „generației de aur” (Gheorghe Cozorici,Amza Pellea,Silvia Popovici,Constantin Rauțchi,Victor Rebengiuc,Dumitru Rucăreanu,Sanda Toma etc.), odată cu profesorul lor, regizorulVlad Mugur.
Anii1989-2004 au constituit un moment artistic deosebit, prin colaborarea cu regizorulSilviu Purcărete care a realizat aici: Piticul din grădina de vară deD.R. Popescu (1989), Ubu rex cu scene dinMacbeth dupăAlfred Jarry șiWilliam Shakespeare (1990),Titus Andronicus de Shakespeare (1992), Phaedra (Fedra) dupăSeneca șiEuripide (1993), Danaidele (1995) și Orestia (1998) dupăEschil,A douăsprezecea noapte (2004) șiMăsură după măsură (2008) după Shakespeare. Aceste spectacole, prezentate în peste 80 deturnee și festivaluri internaționale, au fost recompensate cu numeroase premii naționale și internaționale la care au contribuit actori de certă valoare precum Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Leny Pințea Homeag, Tudor Gheorghe, Valentin Mihali etc.
În aceeași perioadă de timp,trupa teatrului a colaborat și cu alțiregizori –Vlad Mugur,Gabor Tompa,Mihai Măniuțiu,Mircea Cornișteanu,Claudiu Goga,Laszlo Bocsardi.
Odată cu inaugurarea clădirii pe 21 aprilie 1973,Constantin Gheorghiu a fondat aici Muzeul Teatrului Național. În prezent,muzeul dispune de un fond documentar care acoperă o perioadă începând din1837 (primele manifestări artistice înCraiova) și continuând până în prezent, și care cuprindeafișe, programe, fotografii, tablouri, schițe dedecor șicostume, costume și obiecte derecuzită ce ilustrează istoriaartei spectacolului de-a lungul anilor, volume adnotate, caiete deregie șicorespondență.
Membru al Convenției Teatrale Europene (CTE) din anul 1995, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este primul teatru dintr-o țară din Europa Centrală și de Răsărit care intră în componența acestei asociații internaționale de breaslă, impunându-se prin spectacolele sale în elita mișcării teatrale românești și europene.Este demn de menționat că la Bruxelles, teatrul craiovean era invitat, în 1996, să-și prezinte spectacolele în ciclul „Mari Teatre ale Europei”. În mai 1997, faimoasa revistă britanică „The Stage” scria despre Teatrul Național din Craiova: „Te întrebi uneori dacă această companie nu este cea mai bine alcătuită, de la Berliner Ensemble al lui Brecht, sau poate de la Royal Shakespeare Company a lui Peter Brook”.Anul 1988 este cel în careEmil Boroghină vine ca director al TNC și, după cum spune chiar el, împreună cu Silviu Purcărete, a scris una dintre cele mai frumoase și incredibile pagini din istoria Naționalului craiovean și a teatrului românesc: „Marile spectacole ale anilor 1988 și 1989 s-au numit „Mobilă și durere” în regia lui Cristian Hadjiculea, „Unchiul Vanea” al lui Mircea Cornișteanu, „Piticul din grădina de vară” în direcția de scenă a lui Silviu Purcărete, „Arca Bunei Speranțe”, montat de Aureliu Manea. Perioada 1990-2000 a însemnat impunerea Naționalului craiovean în prim planul mișcării teatrale românești și apoi a celei europene și chiar mondiale. Excepționalele spectacole ale lui Silviu Purcărete, „Ubu Rex cu Scene din Macbeth”, „Titus Andronicus”, cu marele actor Ștefan Iordache în rolul principal, iar „Phaedra”, „Danaidele”, „Orestia”, „Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului”, „Măsură pentru măsură”, „O furtună”, purtând semnătura aceluiași mare regizor, au însemnat tot atâtea recunoașteri internaționale, participări la cele mai importante festivaluri ale lumii".
Un important moment al istoriei acelei perioade a teatrului îl reprezintă fondarea Festivalului Internațional Shakespeare, în anul 1994. Primele cinci ediții s-au desfășurat o dată la trei ani, iar din 2006, manifestarea are loc o dată la doi ani. Cea mai recentă ediție, a XI-a, a avut loc în anul 2018, sub genericulPlaneta Shakespeare.Complexă manifestare culturală, Festivalul Internațional Shakespeare este privit acum drept unul dintre marile festivaluri Shakespeare ale lumii, în cadrul căruia s-au jucat excepționale spectacole regizate de Declan Donellan, Eimuntas Nekrosius, Peter Brook, Robert Wilson, Lev Dodin, Eugenio Barba, Pipo Delbono, Yoshihiro Kurita, Oskaras Khorsunovas, Thomas Ostermeier, Silviu Purcărete, Yuri Butusov, Max Webster, Yukio Ninagawa, Robert Lepage. Dimensiunea științifică deosebit de importantă a Festivalului Internațional Shakespeare s-a manifestat prin intermediul sesiunilor de shakespearologie, seminariilor științifice și atelierelor de teatrologie, realizate în colaborare cu Asociația Internațională a Criticilor de Teatru. Prilejuită de aceste manifestări, este notabilă prezența la Craiova a unora dintre cei mai importanți shakespearologi ai lumii: Stanley Wells, Paul Edmonson, Michael Dobson, Andrej Zurowski etc.
Odată cu anul 2000, sub directoratul lui Mircea Cornișteanu s-au lansat noi proiecte importante la nivel național și internațional: „Valori ale teatrului românesc, valori ale teatrului european”, manifestare culturală la care au participat invitați din peste 30 de țări ale Europei; proiectul „Tineri regizori, tineri scenografi”, ajuns la cea de-a IX-a ediție; „Întâlnirile SpectActor”, „Colocviile Ion D. Sîrbu”, proiectul de spectacole-lectură „Autorii sunt în sală”, „Duminici de poezie în teatru”, „Clubul Dramaturgilor Craioveni”, „Adunarea Poeților și a SpectActorilor Craioveni”, editarea revistei teatrului – „SpectActor”, una dintre puținele reviste de specialitate din țară (editor-fondator, Nicolae Coande).Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este singurul teatru din România care a fost decorat în anul 2004 cu Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Comandor, „în semn de apreciere deosebită pentru realizările de excepție ale colectivului TNC, care au făcut din această instituție culturală una dintre cele mai renumite scene ale României”. În anul 2020, la împlinirea celor 170 ani de existență, Teatrul Național Marin Sorescu a primit decorația „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, categoria D – Artele Spectacolului, în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută la dezvoltarea culturală a țării noastre, pentru dăruirea cu care s-a ilustrat în viața culturală, prin promovarea unei educații artistice de calitate în rândul tinerelor generații dovedind excelența la nivel național și internațional.În același an, Custodele Coroanei Române, Principesa Margareta, a conferit Naționalului craiovean decorația regală „Nihil Sine Deo" în cadrul unei ceremonii desfășurată la Palatul Elisabeta.
Ca o încununare a activității ultimilor ani, ca o recunoaștere a valorii echipei artistice și tehnice, în anul 2014, regizorul Robert Wilson a acceptat să colaboreze cu Teatrul Național „Marin Sorescu”, punând în scenă spectacolul „Rinocerii”, de Eugène Ionesco. Venirea sa la Craiova a reprezentat cel mai important proiect teatral derulat în ultimii ani în România.
Prima ediție a a Festivalului Internațional al Tinerilor Regizori, inițiată în 2017, sub directoratul lui Alexandru Boureanu, a reunit facultățile de teatru din România, Bulgaria, Serbia, în dorința de a sublinia potențialul artistic de viitor al școlilor de teatru din România și Europa Centrală și de Est. Alături de Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și Universitatea din Craiova, organizatori ai acestui festival au fost Uniunea Teatrală din România, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” (U.N.A.T.C.) și Casa Studenților Craiova.
Repertoriu curent
#ACEDESIGURANȚĂ de Ionuț Sociu, regia Bobi Pricop
ANOMALIA de Joanna Kowalska, regia Natasza Soltanowicz
1,2,3… BÉBÉ de André Roussin, regia Alexandru Boreanu și Raluca Păun
ALEGEREA de Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana, regia Alexandru Boureanu și Raluca Păun
AVARUL de Molière, Regia Felix Alexa
BANG de Marius von Mayenburg, Regia Theodor Cristian Popescu
BARBATII MINT MAI MULT, FEMEILE MAI BINE de Mihai Ispirescu, Regia Mircea Cornișteanu
BĂGĂU de Ioana Bradea, Regia Cristina Giurgea
CASA CU SURICATE de David Drábek, Regia Radu Afrim
CALIBAN ȘI VRĂJITOAREA după William Shakespeare, Regia Mihaela Drăgan
CÂINE CU OM.CÂINE FĂRĂ OM pe texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Goșu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran și Radu Afrim, Regia Radu Afrim
CÂNTĂREAȚA CHEALĂ de Eugène Ionesco, Asistent regie Cătălina Vînătoru
CHRISTMAS IMAGINARIUM concept și regie Vlad Drăgulescu
DE LA OVIDIU LA EMINESCU, scenariul și interpretarea Emil Boroghină
DOUĂ POVEȘTI DE AMOR, după piesele „Cerere în căsătorie” și „Ursul” de A. P. Cehov, Regia Mircea Cornișteanu
EXPUȘI de Ionuț sociu și Vlad Bălan, Regia Vlad Bălan
FACE TO FACE de Peter Quilter, Regia Adrian Andone
FEMEIA MĂRII de Henrik Ibsen, Regia Andriy Zholdak
FRUMOASA CĂLĂTORIE A URȘILOR PANDA POVESTITĂ DE UN SAXOFONIST CARE AVEA O IUBITĂ LA FRANKFURT de Matei Vișniec, Regia Nicolae Poghirc
GAIȚELE de Alexandru Kirițescu, Regia Alexandru Boureanu și Raluca Păun
GÂNDEȘTE-TE LA AFRICA de Gordon Dryland, Regia Alexandru Boureanu
GERTRUDE. STRIGĂTUL de Howard Barker, Regia Denisa Hălăngău
HAMLET de W. Shakespeare, Regia Declan Donnellan
INCOGNITO de Nick Payne, Regia Radu Iacoban
INIMĂ ȘI ALTE PREPARATE DIN CARNE de Dan Coman, Regia Radu Afrim
JOCUL DE-A MĂCELUL de Eugène Ionesco, Regia Beatrice Rancea
LECȚIA de Eugene Ionesco, Regia Bobi Pricop
MIROASE A PRADĂ de Michele Lowe, Regia Alexandru Boureanu
NĂPASTA de I.L. Caragiale, Regia Kincses Elemér
OBSESII de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Regia Yiannis Paraskevopoulos
OEDIP REGE de Sofocle, Regia Declan Donnellan
O NOAPTE FURTUNOASĂ după I. L. Caragiale,Regia Alexandru Boureanu și Raluca Păun
OPERELE COMPLETE ALE LUI SHAKESPEARE concept și regie Alexandru Boureanu
OUTFITUL ȘEARPELUI de Marius Aldea, Regia Andreea Gavriliu
PĂSĂRI DE NISIP de Cristi Nedelcu, Scenografia Lia Dogaru
PLAYGROUND de Raul Coldea, Regia Raul Coldea
PRIVEȘTE ÎNAPOI CU MÂNIE de John Osborne, Regia Alexandru Boureanu
PROSTIA OMENEASCĂ de Bogdan Ulmu, Regia Alexandru Boureanu
PROFU’ DE RELIGIE de Mihaela Michailov, Regia Bobi Pricop
RADIO de Eric Bogosian, Regia Bobi Pricop
RETROELECTRO de Bogdan Georgescu, Regia Bogdan Georgescu
RICHARD AL III-LEA de William Shakespeare, Regia László Bocsárdi
SALVATORII MELCILOR de Bogdan-Cristian Drăgan, Regia Bogdan-Cristian Drăgan
SCRISORI DE DRAGOSTE de A. R. Gurney, Regia Mircea Cornișteanu
SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU, Emil Boroghină
LIMBA ROMÂNĂ E PATRIA MEA, scenariul Emil Boroghină
TOC TOC de Laurent Baffie, Regia Alexandru Boureanu și Raluca Păun
TREPTELE UNIRII, scenariul Emil Boroghină
TRILOGIA MEMORIEI de Arne Lygre, Regia Radu Afrim
TRISTELE ȘI PONTICELE – OVIDIU, scenariul Emil Boroghină
ULTIMUL DANS AL LIBELULEI de Cornel Mihai Ungureanu, Regia Florin Caracala
UNDE MI-E SUFLETUL după Marin Sorescu, Regia Norbert Boda
VĂRUL SHAKESPEARE de Marin Sorescu, Regia Radu Boroianu
VIVA LA VULVA! de Marius Aldea, Regia Andreea Gavriliu
WHITE ROOM de Alexandra Badea, Regia Florin Caracala
ZĂPEZILE DE ALTĂ DATĂ de Dumitru Solomon, Regia Mircea Cornișteanu
ZIUA HEKTOMERON
IVANOV, Regia: Eugen Jebeleanu, Scenografia: Velica Panduru;
GAIȚELE, Regia Alexandru Boureanu, Decor: Andreea Simona Negrilă, Costume: Alexandra Constantin;
ȚARA LUI GUFI, Regie, ilustrație și muzică originală: Dan Tudor, Scenografie Lia Dogaru.
Directori
(Zeit Magazin, iunie 1993, Germania)
(Renate Klett - directoarea Festivalului de Teatru din Munchen, 1993)
Video
