| KV-1 | |
 | |
| Tip | Tanc greu |
|---|---|
| Loc de origine |  Uniunea Sovietică |
| Istoric operațional | |
| În uz | 1939 - 1945 |
| Folosit de | URSS Germania șiFinlanda (captură) |
| Războaie | Războiul de Iarnă Al Doilea Război Mondial |
| Istoric producție | |
| Proiectant | Zh. Kotin, TsKB-2 |
| An proiectare | 1938-1939 |
| Producător | Fabrica nr. 100 Kirov Fabrica de tractoareChelyabinsk |
| An producție | 1939 - 1943 |
| Bucăți construite | aproximativ 5.219 |
| Date generale (KV-1 Model 1941) | |
| Greutate | 45tone |
| Lungime | 6,75m |
| Lățime | 3,32 m |
| Înălțime | 2,71 m |
| Echipaj | 5 |
| Blindaj | 20 - 160mm (în funcție de model) |
| Armament principal | un tun F-34 calibrul 76,2 mm |
| Armament secundar | 3 sau 4mitraliere DT 7,62 mm |
| Motor | model V-2diesel, 12 cilindri 600CP (450kW) |
| Putere specifică | 13 CP/t |
| Suspensie | Bare de torsiune |
| Autonomie | 335km |
| Viteză maximă | 35km/h |
Modificătext  | |
Kliment Voroșilov (KV) a fost untanc greusovietic, denumit dupăComisarul Poporului pentru Apărare și politicianulCliment Voroșilov. Seria de tancuri KV era recunoscută pentrublindajul extrem de gros pe care îl avea la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, mai ales în timpulOperațiunii Barbarossa. Tancul KV era aproape invulnerabil la focul tunurilor de calibru 7,5 cm KwK 37 și 3,7 cm KwK 36 montate pe tancurile medii germanePanzer III șiPanzer IV. Singura metodă prin care aceste tancuri germane puteau să avarieze un tanc KV era să tragă de la distanță foarte mică un proiectil perforant în spatele tancului sovietic. Înainte de invazia germană, aproximativ 500 de tancuri din cele 22.000 aleArmatei Roșii erau tancuri din seria KV.
Înperioada interbelică, Armata Roșie a cautat un înlocuitor pentru tancul greuT-35, a cărui construcție era mult prea complexă în raport cu performanțele tancului. În plus, evenimentele din timpulRăzboiului Civil Spaniol au demonstrat faptul că T-35 era un model depășit, fiind greoi și vulnerabil la atacurile tunurilor anticar de 37 mm. Două prototipuri au fost propuse în luna mai a anului 1938 pentru a înlocui tancul T-35: modelulT-100, propus de birourile de proiectareOKMO, și tanculSMK, propus de echipa locotenent colonelului Zh. Kotin. Inițial, înlocuitorul tancului T-35 trebuia să aibă treiturele, însă ambele echipe au protestat, fiind un concept învechit.Stalin s-a dus la o machetă și a smuls o turelă, întrebând de ce trebuie un tanc să fie un magazin universal.[1] Prototipurile au fost dotate cu două turele ulterior. T-100 era un tanc greu, de 58 de tone, propus de către echipa inginerului N. Barykov de la birourile OKMO. Prototipul a fost construit la Fabrica Nr. 185S.M. Kirov dinLeningrad. Tancul SMK (denumit după revoluționarul bolșevicSerghei Kirov) avea o greutate de 55 tone, fiind construit la Fabrica Nr.100 Kirov din Leningrad. Cele două care de luptă aveau un aspect asemănător, ambele fiind dotate cu suspensie tip bară de torsiune, șenile late, unități radio și tunuri identice.
Kotin a cerut și a obținut permisiunea de la Stalin de a proiecta și o variantă a tancului SMK care avea doar o turelă, tancul fiind denumitKliment Voroșilov, care era prietenul lui Stalin și Comisarul Poporului pentru Apărare. Cele trei prototipuri, T-100, SMK și KV, au fost testate în poligonul de la Kubinka de lângăMoscova în septembrie 1939. Tancul KV s-a dovedit a fi superior: avea o mobilitate mai bună decât celălalte prototipuri și era mai rezistent la tunurile anticar. Cele trei tancuri au fost trimise pe front în timpulRăzboiului de Iarnă, pentru a fi testate în luptă. Prototipul KV a fost ales de către Consiliul de Apărare ca succesor al tancului T-35.
Începând cu anul 1942, odată cu introducerea tunurilor antitanc germane cu țeavă lungă de calibru 5 cm și 7,5 cm, blindajul tancurilor din seria KV nu mai era inexpugnabil. Tunul de calibru 76,2 mm, deși era eficient împotriva tancurilor de model mai vechi, nu putea penetra blindajul frontal al noilor tancuri germane. De asemenea, era același tun montat pe tanculT-34, care era mai mic, mai rapid și mai ieftin. Tancul KV avea o design complex, fiind mai greu de construit și mai scump decât T-34. Avantajele acestui tip de tanc nu mai justificau performanțele și costul fabricației. Cu toate acestea, în interesul standardizării, tancul a continuat să fie produs fiindcă era un model avansat și avea unele piese care erau folosite și la tancul mediu T-34.
Când producția a fost mutată, dincolo deMunții Ural, la fabrica dinTancograd, s-a renunțat la modelul KV-2. Acest model nu era potrivit pentru războiul modern, mobil, de peFrontul de Răsărit. Tancul KV-2 avea o mobilitate redusă. Din cauza înălțimii și greutății turelei, reușea cu greu să se deplaseze pe teren accidentat.
Echipajele tancurilor se plângeau din cauza mobilității reduse a vehiculului și fiindcă seria KV avea un tun cu performanțe similare tancului mediu T-34. Producția tancurilor KV a fost foarte aproape de a fi oprită, însă în 1943 au apărut pe front noile tancuri germane:Panther șiTiger. Seria KV a primit un avânt odată cu apariția modelului KV-85. Acest model a fost însă doar o soluție temporară la avansul tehnologic al tancurilor germane. Când tancul greu sovieticIS-2 a intrat în producție, producția carelor de luptă Climent Voroșilov a fost abandonată.
Succesorul tancului KV-85 a primit o altă denumire deoareceKliment Voroșilov intrase în dizgrație. Seria a fost redenumită Iosif Stalin (sau JosefStalin, în funcție de grafie) în cinstea conducătorului sovietic.
Armata sovietică nu folosea denumiri diferite pentru tancurile KV din dotate. Astfel, denumiri precum Model 1939 sau Model 1941 au apărut după război în publicațiile de specialitate. Armata germană folosea denumirile de tipul KV-1A pentru a face diferența între modelele seriei de tancuri KV.
| KV-2 | |
 | |
| Tip | Tanc greu/Tun de asalt |
|---|---|
| Loc de origine | Uniunea Sovietică |
| Istoric operațional | |
| În uz | 1939 - 1945 |
| Folosit de | URSS,Germania (captură) |
| Războaie | Al Doilea Război Mondial |
| Istoric producție | |
| Proiectant | Zh. Kotin, TsKB-2 |
| An proiectare | 1938-1939 |
| Producător | Fabrica nr. 100 Kirov Fabrica de tractoareChelyabinsk |
| An producție | 1939 - 1943 |
| Bucăți construite | ~255 |
| Date generale | |
| Greutate | 53,1tone |
| Lungime | 6,79m |
| Lățime | 3,32 m |
| Înălțime | 3,65 m |
| Echipaj | 6 |
| Blindaj | 110mm |
| Armament principal | un obuzier de calibrul 152 mm |
| Armament secundar | 3mitraliere DT 7,62 mm |
| Motor | model V-2Kdiesel, 12 cilindri |
| Putere specifică | 10 CP/t |
| Suspensie | Bare de torsiune |
| Autonomie | 140km |
| Viteză maximă | 25,6km/h |
| Modificătext | |
La începutulOperațiunii Barbarossa, Armata Roșie avea 508 tancuri din seria KV.[2] Blindajul tancului era atât de gros, încât singurele arme eficiente erau tunul antiaerian de calibru 8,8 cm sau loviturile directe ale obuzierelor de 105 mm. Tancurile germane nu puteau să avarieze un blindat KV decât printr-o lovitură de la câțiva metri în spatele vehiculului. În practică, această poziționare era extrem de greu de obținut pe câmpul de luptă.Infanteria germană avea la dispozițietunul anticar de 3,7 cm PaK 36 care era complet ineficient, fiind poreclit de trupele germane "ciocănitorul de uși". Majoritatea tancurilor KV erau distruse de soldații germani prin avariereașenilelor folosind tunul antitanc de 3,7 cm, apoi detonarea unei mine magnetice în spateleturelei sau aruncarea uneigrenade ofensive pe țeava tunului.[3]
La începutul războiului, tancurile din seria Kliment Voroșilov erau dispersate printre alte unități de luptă, iar această eroare tactică a contribuit la succesulblindatelor germane din anul 1941. Au existat și excepții: în Bătălia de la Raseiniai (Lituania), pe 23-24 iunie 1941, un singur tanc KV-2 a imobilizat formațiile de luptă ale Divizei 6Panzer pentru o întreagă zi. Această acțiune a întârziat avansul unității de blindatePanzergruppe 4 spreLeningrad. Tancul a rezistat până când a rămas fără muniție, iar echipajul a trebuit să abandoneze vehiculul blindat și să se retragă. Tot în apropierea Leningradului, avangarda Diviziei 8 Panzer a fost imobilizată pe 14 august 1941 când 5 tancuri KV-1 au reușit să distrugă 43 de tancuri germane și două piese deartilerie. Tancurile sovietice erau camuflate într-o dumbravă aflată la marginea unei mlaștini. Atacul blindatelor germane, deși venea din 3 direcții, trecea printr-un punct îngust. Comandantul sovietic, Zinoviy Kolobanov, a distrus primul și ultimul tanc din coloană, imobilizând astfel întregul grup. Majoritatea tancurilor germane erau modelulPanzer II, înarmate cu ineficientul tun de 20 mm, și câtevaPanzer III, înarmate cu tunul de 37 mm. Blindatele germane s-au împotmolit în mlaștină, nefiind capabile să lanseze un atac coordonat. La sfârșitul luptei, asupra tancului comandantului sovietic s-au tras 135 de proiectile perforante, fără a perfora blindajul. Zinoviy Kolobanov a fost decorat cuOrdinul Lenin, iar lupta a fost mediatizată de către propaganda sovietică.
Tancurile grele KV și tancurile mediiT-34 au fost unele dintre cele mai bune modele aflate la dispoziția armatelorsovietice. Deși a fost un model de succes, tancul KV avea și câteva puncte slabe. Primele modele aveau probleme la transmisie și la ambreiaj. Cu toate ca blindajul a fost mereu îmbunătățit, motorul a rămas același, iar tancul nu avea suficientă putere.
Tancurile KV au fost folosite până la sfârșitul războiului. În 1944, câteva unități din Leningrad și dinCrimeea încă aveau aceste model de tanc în dotare. În august 1945, un regiment de tancuri KV a fost folosit înManciuria, în timpulOperațiunii "Furtună de august". Armata finlandeză a folost două tancuri KV capturate: unul era Model 1940, iar celălalt era Model 1941. Aceste două tancuri erau porecliteKlimi de către soldațiifinlandezi și au fost îmbunătățite semnificativ în timpul utilizării lor. Ambele au supraviețuit războiului, fiind expuse la Muzeul Tancului din Parola.
|author= și|last= (ajutor)|author= și|last= (ajutor)