Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Târgu Mureș

46°32′59″N 24°33′35″E (Târgu Mureș) / 46.54972°N 24.55972°E46.54972; 24.55972
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Târgu Mureș
Marosvásárhely
Neumarkt am Mieresch
—  municipiu,reședință de județ[*] șioraș mare  —
Rândul de sus: Cetatea Medievală, Biserica Bob, Al doilea rând: Piața Trandafirilor, Biserica reformată din strada Voinicenilor, Turnul Prefecturii, Rândul de jos: Cupola Sinagogii, Monumentul celor doi Bolyai (română)
Rândul de sus:Cetatea Medievală,Biserica Bob, Al doilea rând:Piața Trandafirilor,Biserica reformată din strada Voinicenilor,Turnul Prefecturii, Rândul de jos: CupolaSinagogii,Monumentul celor doi Bolyai (română)
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Poreclă:Orașul Trandafirilor
Târgu Mureș se află în România
Târgu Mureș
Târgu Mureș
Târgu Mureș (România)
Localizarea orașului pe hartaRomâniei
Târgu Mureș se află în Județul Mureș
Târgu Mureș
Târgu Mureș
Târgu Mureș (Județul Mureș)
Localizarea orașului pe hartajudețului Mureș
Coordonate:46°32′59″N 24°33′35″E ({{PAGENAME}}) / 46.54972°N 24.55972°E46.54972; 24.55972

ȚarăRomânia
JudețMureș

SIRUTA114319
Atestare documentară1230
(Asserculis)

ReședințăTârgu Mureș[*]
ComponențăTârgu Mureș[*],Mureșeni,Remetea

Guvernare
 - PrimarZoltán Soós[2] (IND,)

Suprafață
 - Total66,96 km²
Altitudine320 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total116.033 locuitori
 - Densitate2.005,52 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal540003–540680[3]

Localități înfrățite
 - IlmenauGermania
 - BajaUngaria
 - ZalaegerszegUngaria
 - ÚjbudaUngaria
 - Güzelçamlı[*]Turcia
 - East RenfrewshireRegatul Unit
 - BournemouthRegatul Unit
 - KecskemétUngaria
 - BudapestaUngaria
 - SeghedinUngaria
 - KuşadasıTurcia

Prezență online
site web oficialModificați la Wikidata
GeoNamesModificați la Wikidata
Facebook PlacesModificați la Wikidata

Poziția localității Târgu Mureș
Poziția localității Târgu Mureș
Poziția localității Târgu Mureș
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Târgu Mureș, (română: [ˈtɨrɡuˈmureʃ]) cunoscut și sub denumirile deMureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului (înmaghiarăMarosvásárhely,mai demult Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár,germanăNeumarkt, Neumarkt am Mieresch,latinăAsserculis, Novum Forum Siculorum) estemunicipiul de reședință aljudețului Mureș,Transilvania,România, format din localitățile componenteMureșeni,Remetea și Târgu Mureș (reședința).[4] Se află în centrulTransilvaniei istorice, pe ambele maluri ale cursului superior alrâului Mureș. Situat în zona central-nordică a României, orașul are ca delimitare geografică râul Mureș și dealul Cornești. Târgu Mureș se învecinează cu comuneleSângeorgiu de Mureș,Cristești,Livezeni, Corunca,Sântana de Mureș șiSâncraiu de Mureș. De-a lungul timpului, a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație alȚinutului Secuiesc.[5] Târgu Mureș a fost reședințaScaunului Mureș,Comitatului Mureș-Turda, apoi aRegiunii Mureș, aRegiunii Autonome Maghiare, aRegiunii Mureș-Autonome Maghiare, iar în prezent este reședința județului Mureș. Împreună cu autoritățile a douăsprezece comune și orașe din jur, primăria participă la proiectulZonei Metropolitane Târgu Mureș. Ca mărime, orașul este al șaisprezecelea dinRomânia și al șaselea dinTransilvania.[6] Conform recensământului din 2002, aici trăia cea mai marecomunitate maghiară urbană dinRomânia.[7]

Dintre obiectivele turistice ale orașului face parteCentrul, cu piața centrală, numită Piața Trandafirilor, unde se află nenumărate clădiri construite în stilbaroc,neoclasicist șisecesionist, cum ar fi:Biserica Sfântul Ioan Botezătorul,Turnul franciscanilor,Palatul Culturii sau fostaprimărie, care creează o atmosferă tipic perioadeidualiste. Zidurilecetății medievale sunt dovada istoriei îndelungate a orașului care a avut o putere politico-economică importantă înPrincipatul Transilvaniei. În interiorulBisericii din Cetate au fost ținute nenumăratesinoade protestante, 37 de adunări naționale, la care au participat personalități caLudovic I al Ungariei,Ioan de Hunedoara sauIoan Sigismund Zápolya. Totodată, aici a fost ales ca principe regent al Ungariei și principe al TransilvanieiFrancisc Rákóczi al II-lea.[8]

Nume

[modificare |modificare sursă]

În prima menționare cunoscută a orașului, din anul 1230, acesta este consemnat cu numele deAsserculis în lucrareaCuriesiera et Selectiera Variarum Scienetiomm Miscellanea a iezuitul Szentivány Márton din Nagyszombat, Ungaria, menționând de asemenea faptul că în acesta existau doi administratori (... in Asserculis, hoc est")[9][10][11]. În latină „aserculis” înseamnă "din scândură", deci o localitate unde existau construcții realizate din material lemnos[10]. O altă lucrare a lui, din 1699,Dissertatio Paralipomenonica Rerum Memorabilium Hungariae consemnează următoarele: „Asserculis, hoc est Szekely Vasarhely” însemnând "Asserculis, adică Szekely Vasarhely"[12].

În anul 1316, Analele Franciscane arată că la Târgu-Mureș, consemnat caForum Siculorum se afla una dintre cele patru mănăstiri franciscane din Transilvania[13][14][15].

Primele mențiuni mai cunoscute ale orașului încep cu anul 1332, datorită preotuluiRomanus în numele căruia a fost înregistrată plata zeciuielii în cadrul Registrului de dijme papale ale Arhidiaconatului de Tileagd[15][16]. Astfel, în 1332, numele orașului este consemnat ca fiindNovo Foro (Târgul Nou)[15][16].

În aceleași dijme papale este numitNovoforo Siculorum în 1333[15][17],Foro Novo Syculorum în 1334[15][18] iar în 1335Novo Foro Sicularum[15][19].

Apoi, în anul1349, apare menționat în diplomele regeluiLudovic I al Ungariei, în forma maghiarăSekulvasarhel, care cu trecerea timpului a devenitSzékelyvásárhely. Majoritatea etnografilor[cine?] afirmă că prima parte (székely, adică secuiesc) a numelui orașului provine din așezarea sa geografică.[necesită citare]Scaunele secuiești au fost unități de administrare judecătorească alesecuilor dinTransilvania. Orașul Târgu Mureș a fost reședințascaunului Mureș din evul mediu și până la desființarea scaunelor secuiești și săsești din anul1876, când a devenit reședințacomitatului Mureș-Turda.[20]

În29 aprilie1616 localitatea a primit rangul de oraș liber regesc (înmaghiarăszabad királyi város, iar înlatinălibera regiae civitas).[21] Pentru a demonstra noul statut al orașului, principeleTransilvaniei,Gabriel Bethlen, lider al mișcării anti-habsburgice, a modificat numele orașului. A lăsat substantivulVásárhely (loc de târg), dar a adăugat prefixulMaros, făcând referire la apropierearâului Mureș.[22] Orașul a fost cunoscut până în perioada antebelică în rândul comunității românești sub denumirea deMurăș-Oșorhei. AtâtAvram Iancu, cât și ceilalți fruntași români care au studiat sau au activat în orașul de pe Mureș, foloseau cu consecvență numele deOșorhei,[23][24] derivat din cuvântul maghiarvásárhely (a se pronunța „vașarhei”), ceea ce înseamnă loc de târg. Denumirea deTârgu Mureș a fost adoptată în timpul administrației interbelice.[25][26]

Geografie

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Geografia Târgu Mureșului

Târgu Mureș este amplasat la intersecția a trei zone geografice:Câmpia Transilvaniei,Valea Mureșului șiValea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m față de nivelul mării. Ridicat inițial pe terasa inferioară de pe partea stânga a râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului.[27]

Climă

[modificare |modificare sursă]
Pentru mai multe detalii, vezi șiclima județului Mureș.

Clima municipiului Târgu Mureș este plăcută, de tipcontinental moderată cu veri călduroase și ierni aspre.[28][29] Este influențată de vecinătatea cuMunții Gurghiu, iar toamna și iarna orașul resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie.[30] Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temperatura medie în ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 32,8 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). Temperaturile sunt cuprinse între următoarele valori extreme: -32,8 °C și +39 °C.[31]

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
PerioadaIanFebMarAprMaiIunIulAugSepOctNoiDecAnual
1901-2000-4,0°-1,8°4,0°9,7°14,8°17,7°19,4°18,8°14,6°9,2°3,7°-1,3°8,7°
2005-2,5°-5,3°1,6°9,8°15,8°17,6°20,0°19,2°15,7°9,3°2,6°-0,5°8,6°
Maxima și minima absolută lunară în perioada1901-2000
Anul193619941975193419501963193619461946195219261960
Maxima14,0°19,0°27,0°32,5°34,4°35,3°39,0°38,5°38,2°31,5°26,5°18,3°
Anul1963[32]19291932192919761928199619581970198819891927
Minima-32,8°-32,0°-27,3°-7,5°-1,6°0,3°4,6°2,7°-3,3°-8,4°-19,6°-25,9°
*Anuarul statistic al României 2006

Faună și floră

[modificare |modificare sursă]
Grădina Zoologică

Cea mai întinsă zonă de pădure din municipiul Târgu Mureș se află la cea mai înaltă cotă a orașului, pe Platoul Cornești. Pădurea Mare, la 505 m deasupra Mării Negre și la 190 m deasupra localității, este alcătuită din stejar și carpen.[33] RâulMureș a creat în mai multe zone oluncă, undevegetația este tipică acestui relief.

Grădina Zoologică din Platou reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată astfel de instituție din România.[34] În prezent sunt în jur de 500 de animale aparținând la 120 de specii, atât de faună locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori. ÎnMureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi:avatul,bibanul,carasul,crapul,linul,păstrăvul,roșioara,somnul,șalăuul,știuca șicleanul.

Hidrografie

[modificare |modificare sursă]

Pentru detalii, vezi:Mureș șiPocloș

Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște dinMunții Hășmașu Mare, străbate DepresiuneaGurghiului șidefileulToplița -Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primaruluiGyörgy Bernády conducerea orașului a alocat fonduri semnificative pentru construireaCanalului de Turbină și amplasarea unei turbine cu scopul de a crea energie electrică pentru orașul în dezvoltare.[35] Tot atunci s-au pus bazele sistemului de alimentare cu apă și canalizare în localitate. În prezent Aquaserv este operatorul licențiat din regiune, fiind câștigătorul unor proiecte aleUniunii Europene.[36]

Pocloșul (înmaghiarăPoklos patak) derivă din unirea pârâurilor dinSânișor șiCorunca. Străbătând orașul ajunge la Canalul Turbinei, apoi în râul Mureș. Denumirea română provine de la numele maghiar al pârâului, care este de fapt un adjectiv și înseamnălepros,infectat.[37] Termenul face conotație la fenomenele prezente și astăzi, când în verile cu temperaturi ridicate se simte un miros specific. Lângă Pocloș în localitate se găsesc încă două pârâuri mai importante, Vulpea (înmaghiarăRóka patak) izvorând din Viile Dealului Mic și Budiul (înmaghiarăBodon patak) din Budiul Mic.[38]

Cultura apei din Târgu Mureș s-a manifestat prin înființarea fântânilor publice care au devenit adevărate opere de artă.Fântâna Cântătoare, cel mai important monument de acest fel, a fost așezată în piața centrală din oraș, pe locul în care se află astăzi Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului”. Opera meșteruluiPéter Bodor a fost ridicată în stil neoclasicist între anii1810-1811, iar pe cupola fântânii se afla statuia luiNeptun.[39] Construcția avea unmecanism bazat pe energia apei, mecanism care în fiecare dimineață la ora șase și în fiecare seară tot la ora șase cânta melodii, cum ar fiCântecul lui Rákóczi. Potrivit articolelor de ziar în iarna anului1836 a fost o furtună puternică în oraș, în timpul căreia statuia lui Neptun a căzut jos. Acest fapt a condus la deteriorarea mecanismului muzical. Astfel s-a născut mitul lui Bodor, conform căruia artistul ar fi fost refuzat de iubita sa, după care ar fi coborât în fântână și ar fi stricat mecanismul. Mitul fântânii a devenit o senzație înUngaria, iar în perioada interbelică, în anul1935, a fost așezată o copie peInsula Margareta dinBudapesta.[40][41]

Relief

[modificare |modificare sursă]

Municipiul Târgu Mureș este așezat pe teraselerâului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești (înmaghiarăSomostető) este cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488 m deasupraMării Negre și la 197 m deasupra localității.[42] Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte. În mod tradițional genezaorașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația gigantică dinmai1970, când au fost precipitații de 100–120 mm înMunții Călimani,Gurghiu șiHarghita încă acoperiți de zăpadă. Blocurile de zece etaje proaspăt construite peAleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de ape.[43]

Soluri

[modificare |modificare sursă]

Pe teraseleRâului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele deluncă apar solurile aluviale și lăcoviștile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei.[44] Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex.Pocloș), afluenți aiRâului Mureș, se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.[45]

Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha dinCombinatul Azomureș, stocarea și distribuția produselor petroliere (SNTFM „CFR Marfă” S.A. - DELM Tîrgu Mureș), emisiile autovehiculelor.[44]

Istorie

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Istoria Târgu Mureșului

Preistorie

[modificare |modificare sursă]
Târgu Mureș în1735

Săpăturile efectuate dearheologulIstván Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă dinpreistorie.[46] Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane dinepoca pietrei lustruite,epoca bronzului și dinepoca fierului; s-au descoperit și vestigii aparținândculturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România.[47][48]

Siturile arheologice dinDâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar dinperioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic s-au găsit vestigii aparținândculturii La Tène și din epoca bronzului.[49]

O așezare geto-dacică din perioada La Tène a fost descoperită în 1952 în punctul numit Cotitura Dâmbului alături de alte două așezări.[50]

Descoperirile arheologice de laCristești,Cetatea de la Morești,Cipău,Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și dupăretragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invazieitriburilor migratoare.[51]

Perioada medievală

[modificare |modificare sursă]
Istoria apartenenței stataleModificați la Wikidata
România 1989–
RS România 1965–1989
RPR 1947–1965
România 1944–1947
Regatul Ungariei 1940–1944
România 1918–1940
Republica Democrată Ungară 1918
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Monarhia Habsburgică 1711–1804
Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Centrul cu bisericile romano-catolice și reformate din secolul al XIX-lea
Centrul în1911 cu fântâna cântătoare făcută de Péter Bodor

Prima mențiune cunoscută a numelui orașului este din 1230, când iezuitul Szentivány din Nagyszombat menționează că orașul exista deja, cu numele deAsserculis, consemnând de asemenea faptul că în acesta existau doi administratori (... in Asserculis, hoc est")[9][10].

În 1230, călugări dominicani s-au stabilit la Târgu-Mureș[15][52][53].

Mănăstirea dinTârgu-Mureș, cea mai estică a ordinului, apare menționată pentru prima dată în 1332. Într-un document din 1400 aflăm că s-au terminat lucrările din absida bisericii consacrate Sfintei Maria. Din același document reiese faptul că Scaunul Papal a acordat mănăstirii dreptul de pelerinaj. Clădirea rămâne cea mai mare clădire franciscană până la ridicarea ansamblului mănăstiresc din Cluj-Napoca în anul 1490.[54]

În 1381, trei iobagi ai nobilului Ladislau de Nădășel (de lângă Cluj) se refugiază la Târgu-Mureș[55][56].

În 1444, cu ajutorul luiIancu de Hunedoara, mănăstirea este preluată de la conventuali de către ramura observantă a franciscanilor. Sistemul de încălzire nemaiîntâlnit în Transilvania deocamdată, a fost probabil introdus în aceeași perioadă.[54]

În 1482Matei Corvin declară așezarea oraș regal[57].

În secolul XV, deceniul opt, mănăstirea a fost fortificată, invocându-se pericolul otoman, din ordinul voievoduluiȘtefan Bathory[54].

În 1503 este menționată casa călugărițelor franciscane, numite beghine[54].

În 1525, un document relatează faptul că franciscanul Hunyadi Kelemen copiază un breviar la comandă, aceasta fiind și prima atestare cunoscută a atelierului de copiat (scriptorium) al mănăstirii. Tot în același an, cei 24 de călugări franciscani menționați în surse reprezentau o comunitate înfloritoare în rândul franciscanilor transilvăneni. Odată cu răspândirea Reformei lui Luther, viața acestora intră în declin. Ultimii călugări franciscani sunt alungați în 1556 de către preotul protestant Káli Balázs.[54]

După 1557, multe clădiri din cetate devin proprietate privată.[54]

În ceea ce privește așezarea secuilor înScaunul Mureș, majoritatea datelor sunt furnizate de arhitectura bisericească din secolele XII-XV la care se adaugă rezultatele obținute din periegeze și săpături arheologice. Având în vedere numărul destul de mare a lăcașurilor de cult în stil romanic dinperioada arpadiană putem presupune că zona Mureșului era printre primele zone ocupate dinȚinutul Secuiesc[necesită citare]. Majoritatea bisericilor romanice pe parcursul secolelor erau lărgite sau transformate.[58]

Principatul Transilvaniei

[modificare |modificare sursă]
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vedețiPrincipatul Transilvaniei.
Ioan Sigismund Zápolya regele Ungariei și principele Transilvaniei
Biserica Reformată din Cetate, locul dietelor

În1616Tamás Borsos, judele[59] orașului, primise de laGabriel Bethlen, principele Transilvaniei, rangul de oraș liber regesc (înmaghiarăszabad királyi város) și totodată atunci s-a fixat și numele unguresc de Marosvásárhely.[60]

În1709 a izbucnit o epidemie de holeră care a pustiit orașul Târgu Mureș și împrejurimile dinScaunul Mureș. Potrivit datelor, în localitate au murit 3.500 de oameni, iar în tot scaun numărul lor a trecut pragul de 18.000. Între măsurile luate se numără și faptul că pe termen nelimitat toți elevii dinColegiul Reformat au fost trimiși acasă, iar preoțiicatolici au făcutspovedania numai prin geam pentru credincioșii din fața clădirii.[61]

În anul1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost mutat de laMediaș la Târgu Mureș, unde inițial a funcționat în clădirea veche a primăriei din Piața Mare, astăzi Piața Trandafirilor. Instituția, abia în1826 a fost mutată înPalatul Kendeffy din strada Bolyai, în actualul sediu aCurții de Apel Târgu Mureș .[61]

În1786 s-a înființat prima tipografie din Târgu Mureș care la sfârșitul secolului a trecut în proprietatea lui István Mátyus. Medicul însă fiind susținătorul educației și științelor, a dăruit-o pentruColegiul Reformat. Astfel scrierile matematicienilorFarkas șiJános Bolyai, cum ar fiTentamen sauAppendix au fost realizate aici.[62] În Transilvania, în această perioadă mișcarea culturală și literară iluministă care a condus la aparițiaȘcolii Ardelene avându-i ca reprezentanți peGheorghe Șincai,Petru Maior și alții, a avut contribuții la dovedirea continuității populației daco-romane înDacia și după Dacia, a militat pentru dezvoltarea învățământului înlimba română, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcăFarkas Bolyai ca profesor laColegiul Reformat, unde au urmat studiile cele doi pașoptiști mureșeni și fiul său,János Bolyai, creator algeometriei neeuclidiene.[63] Astăzi numele lor este purtat de o stradă[64] și de unul din cele mai prestigioase[necesită citare] licee din oraș.[65]

În1848 orașul a susținut revoluționarii maghiari, iar în noiembrie trupele habsburgice au ocupat Târgu Mureșul de la ostașiisecui.[66] La data de13 ianuarie1848 generalul Tolnay reușește să reocupe orașul. După reocupare, înCasa Teleki au dormit și au plecat la ultima bătălieSándor Petőfi șiJózef Bem.[66] După ce revoluția maghiară a fost înfrântă, în1854 sunt executați generalii Mihály Gálffy, Károly Horváth și Török János de către ostașii habsburgi (la Târgu Mureș în locul numitPostarét din strada Secuilor Martiri).[67][68] În1874, după Compromisul Austriaco-Ungar,Ausgleich, un monument imens intitulatMonumentul Secuilor Martiri a fost construit la locul execuției. Acest obelisc a rămas în acel loc până astăzi, iar în fiecare an aici se țin manifestările prilejuite de „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”.[69]

Anul1848 găsește orașul Târgu Mureș cuprins de febra manifestărilor revoluționare românești.Avram Iancu șiAlexandru Papiu Ilarian formulează ideileAdunării de la Blaj.[70] Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie opetiție în care afirmă:„să fie înscăunată dreptatea și egalitatea, să fie asigurată existența națională și folosirea dulcii limbi materne pentru toate națiunile ce locuiesc în Ardeal și Ungaria, să se desființeze robotele fără nici o despăgubire ....”.[71] În Târgu Mureș, în casa lui Avram Iancu, au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj.[72]

Perioada dietelor transilvănene

[modificare |modificare sursă]
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vedețiDieta Transilvaniei.
Târgu Mureș caMarus Vásárhely peHarta Iosefină

Dieta Transilvaniei (maghiarăErdélyi Dieta) a fost organul constituțional și politic pre-parlamentar alPrincipatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii,sașii șisecuii)[73] și ai religiilor recepte (romano-catolică,evanghelic-lutherană,reformată și, mai târziu, ceaunitariană).[74]

Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală aTransilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante.[75] Locul de adunare a stărilor s-a stabilizat într-o oarecare măsură laAlba Iulia numai la sfârșitul secolului al XVI-lea. Până în1613 în acest sens Târgu Mureșul a ocupat un loc de frunte, fiind al patrulea în ordinea așezărilor gazdă. Orașul a fost locul de întrunire frecventă a stărilor în cele mai tulburi două perioade din istoriaPrincipatului Transilvaniei, adică în epoca de formare a noului stat și în intervalul de criză politică1658-1661.[76]

În prezența principeluiIoan Sigismund Zápolya, la6 ianuarie1571 dieta de la Târgu Mureș a hotărât adoptarea libertății conștiinței religioase înTransilvania a celor patru confesiuni:romano-catolic,reformat,evanghelic șiunitarian. Neincluderea ortodocșilor care formau majoritatea populației din Transilvania a constituit o imensă discriminare care a dus la creșterea tensiunilor sociale. Această discriminare avea să fie reflectată și la rang de dietă[77]

Perioada dualismului austro-ungar

[modificare |modificare sursă]
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vedețiDualismul austro-ungar.
Tabula Regia și noua judecătorie dinstrada Verbőczy, astăzi Justiției

În urma reformei administrative din1876scaunele secuiești șisăsești, juridic autonome au fost desființate, apoi încorporate în cele 15 noi comitate. Astfel orașul Târgu Mureș care până atunci a fost capitalaScaunului Mureș a devenit reședințaComitatului Mureș-Turda. Noua entitate administrativă a inclus vechiul scaun secuiesc și o parte din regiuneaTurda.

În această perioadă era realizată inițiată infrastructura feroviară dinTransilvania din care mare parte e folosită și astăzi. Prin construirea liniei secundareRăzboieni-Târgu Mureș în1871, iar apoi prin linia de circulație locală Târgu Mureș-Reghin în1886, atracția economică a localității s-a lărgit. Prin punerea în funcțiune a căii ferate de centură și calea ferată îngustă Târgu Mureș-Sovata, orașul a devenit un nod de cale ferată.[78]

Ca urmare a reorganizării structurii armateiUngarieidualiste, prin promulgarea Legii forțelor de apărare din anul1869, a început construcția structurii armatelor naționale distincte pentru Austria și Ungaria[79] din convenția din1864. Sediul regimentului de cavalerie al honvezilor unguri a fost stabilit la Târgu Mureș. În context, una din stringentele probleme de organizare militară a fost realizarea cazărmii cavaleriei. Acest proces s-a realizat în urma unor consultări între conducerea orașului și comenduirea militară din localitate.[80]

Epoca Bernády

[modificare |modificare sursă]
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vedețiGyörgy Bernády.
ÎnColegiul Reformat au făcut studiileGheorghe Șincai șiPetru Maior

Perioada între anii1902-1912 de la începutul secolului al XX-lea este intervalul de timp în care mandatul de primar era ocupat deDr. György Bernády, care a reușit să schimbe radical imaginea orășelului de la început de secol, reprezentând necontenit interesele cetățenilor. El s-a născut înBeclean și a urmărit studiile la Târgu Mureș, apoi laBudapesta, unde a devenit doctor în farmacie, dar s-a licențiat și în științe juridice. Bernády a început cariera politică ca deputat de Târgu Mureș înParlamentul din capitalaUngariei.[81]

În1902 când a ajuns primarul orașului a ținut un discurs de program în care declarat că „va crea un oraș nou”.[82] Conducerea orașului a pus un accent deosebit în primii ani pe crearea infrastructurii: dezvoltarea distribuției și furnizării energiei electrice prin construirea generatorului în Canalul Turbinei, realizarea digului pe Mureș, precum și construirea unui sistem de alimentare cu apă și canalizare. Tot atunci s-a modernizat abatorul din strada Tamás Ernő, s-au asfaltat 117 de străzi, s-au amenajat alei, parcuri și piețe.[83] În1904 s-a construit fabrica de cărămidă pentru a putea acoperi necesitățile de materiale de construcție care au fost necesare pe șantiere în anii următori.[83]

Marosi Barna, cercetătorul luiBernády și autorul diferitelor cărți îl caracterizează pe primar ca un om, care „a știut să facă bani”, fapt demonstrat de relațiile strânse ținute cu reprezentanții guvernului în diferite ministere.[84] Astfel s-a putut construi în numai un deceniu un șir de clădiri pentru instituții, cum ar fi școlile primare de stat de pe strada Jókai (azi strada Eminescu), de pe strada Sándor János (azi strada Gheorghe Doja) și de pe strada Híd. Tot atunci s-a înființat casa de copii, Școala Superioară de Comerț (azi Universitatea „Petru Maior”), Gimnaziul Romano Catolic (azi Colegiul Național „Unirea”), Școala Superioară de Fete (azi Colegiul Național “Al. Papiu Ilarian”), Serviciul de Gospodărie Comunală și a primit un complex de ansamblu nouColegiul Reformat.[81]

Spre sfârșitul mandatului edilul șef devenea tot mai îndatorat șantierelor. Presa locală îl critica deseori pentru planurile mărețe, despre care spunea că Bernády ar avea o megalomanie nelimitată.[81] În aceste valuri incomode au fost construite cele două clădiri reprezentative din Centru după proiectele executate de perechea de arhitecțibudapestaniKomor Marcell șiJakab Dezső.[85] În1908 s-a terminat construirea noului sediu al Primăriei cu de trei etaje, construită în stilul secesionist maghiar, cu turn înalt și grațios. Între1911 și1913 orașul a mai primit o clădire: Palatul Culturii, numit atunciCasa de Cultură „Ferenc József”, o altă operă de artă construită în stil secesionist cu o orgă de 62 de registre, fabricată de frațiiRieger.[86]

Perioada interbelică

[modificare |modificare sursă]

Tratatul de la Trianon a consfințit trecerea către statele succesoare[87]a 71 % din teritoriulUngariei și a 63 % din populație[necesită citare]. Frontierele noi, în anumite cazuri, nu au urmărit granițele etnice, astfel încât peste 3,3 milioane de maghiari au ajuns în afara teritoriuluiUngariei, o parte semnificativă a lor trăind chiar pe lângă granițele noi.[88] Situația era similară și în cazul Târgu Mureșului, ai cărui locuitori au fost în mare majoritate maghiari.În anul 1910 89,3 % din totalul locuitorilor din Târgu Mureș au fost maghiari. Românii au alcătuit 6,7 % din populația orașului.[necesită citare]

În urmaprimului arbitraj de la Viena (2 noiembrie1938), Ungaria obținuse o porțiune dinSlovacia (ținut supranumitFelvidék, „Provincia de Sus”, în timpulImperiului Austro-Ungar), iar la mijlocul lunii martie1939 ocupaseUcraina Subcarpatică (Rutenia) autonomă — regiuneaTranscarpatia de astăzi dinUcraina.[89] Ungaria interbelică dorea printr-o politică revizionistă să obțină și celelalte teritorii care aparținuserăTransleithaniei și pe care le pierduse în urma înfrângerii dinPrimul Război Mondial prinTratatul de la Trianon, în special Transilvania.[90]

Dictatul de la Viena a fost încheiat la30 august1940, prin careUngaria a obținut o mare parte dinTransilvania.[91] La aflarea acestei vești, clopotele bisericilor maghiare din centrul orașului au fost trase. Totuși prima armată care a trecut peste Târgu Mureș a fostGyorshadtest condusă deBéla Miklós la data de10 septembrie1940, care a avut ca misiune ocuparea regiunilor mai sudice, în special zonaTrei Scaune.[91] Manifestațiile principale au fost ținute cu cinci zile mai târziu, la data de15 septembrie când locuitorii din oraș au așteptat sosirea trupelor dinSzekszárd în frunte cuVilmos Nagy.[91]Miklós Horthy a fost prezent la manifestațiile principale din16 septembrie1940.[92]

Sfârșitul anilor '30 și începutul anilor '40 au fost marcați de întețirea manifestărilor antisemite precum și a legislației din ce în ce mai aspre împotriva evreilor atât în România cât și în Ungaria. Aceștia au fost delimitați în mod progresiv de populația majoritară, au fost expulzați din sistemul de învățământ, din slujbe și asociații profesionale, au fost expropriați, le-au fost limitate sau interzise legăturile cu restul populației, mulți dintre bărbați au fost recrutați în detașamente de muncă forțată etc.

Apogeul acestor persecuții a fost atins în 1944 cu efecte dezastruoase pentru comunitatea evreilor din Târgu Mureș care reprezenta aproximativ 13-16 % din populația orașului. Aceștia, precum și evreii din localitățile înconjurătoare, au fost concentrați în luna mai în ghetoul Târgu Mureș și deportați cu trenurile la Auschwitz în perioada 27 mai – 8 iunie 1944.[93][94][95][96]

Pentru mai multe detalii, vedețiHolocaustul în Târgu Mureș șiGhetoul din Târgu Mureș

Perioada 1944–1948, atât în spațiul est european cât și pe plan local, a fost etapa acaparării puterii de către partidele comuniste. După sfârșitul războiului a început reorganizarea administrativă, culturală și socială a orașului. În această perioadă a fost înființat Teatrul Secuiesc la inițiativa unei grup intelectual în fruntea cu Miklós Tompa. Primul teatru permanent a început activitatea la data de10 martie1946 cu prezentarea opereiMosoly országa deFranz Lehár, cu ajutorul actorilor orădeni de renumeGyörgy Lóránt șiIrén Kovács înPalatul Culturii.[97] În1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic, un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie.

Perioada postbelică

[modificare |modificare sursă]

Schimbările politice de după1944 au contribuit la întărirea pozițiilor organizațiilor de stânga în oraș. Structurile locale alePartidului Comunist Român au fost reorganizate la sfârșitul anului1944, din inițiativă locală. Începând din1946 în persoana lui József Soós Târgu Mureșul a avut deja un primar care reprezenta partidul.[98] Toate funcțiile politice, administrative și economice treptat erau ocupate de membrii PCR sau de persoane sprijinite de către nomenclatura comunistă.[98]

În 8 septembrie 1950 a avut loc prima reorganizare administrativă postbelică a României, după modelul sovietic și transformarea celor 58 dejudețe în 28 de regiuni și 177 de raioane.[99] Doi ani mai târziu a avut loc o primă reorganizare a acestui sistem, în urma căreia, prin comasarea a zece raioane din fostele regiuniMureș șiStalin, s-a înființatRegiunea Autonomă Maghiară.[98] Capitala regiunii cu o populație preponderantă maghiară a fost în Târgu Mureș. Unitatea administrativă a fost desființată prin noua organizare teritorială adoptată în 16 februarie 1968[100]. Astfel, s-a renunțat la organizarea administrativă de tip sovietic și s-a revenit la județ ca unitate administrativă, sistem care este folosit și în prezent.[101] Din acest motiv orașul a pierdut din puterea politică de decizie regională[102] și a devenit reședințaJudețului Mureș.

În perioada socialismului național (termen folosit de istorici pentru intervalul de timp între 1967-1989, când președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost Nicolae Ceaușescu) au fost derulate investiții masive în industrie. În acest context a avut loc înființareaCombinatului Chimic Azomureș în anul1962, ceea ce a necesitat atragerea forței de muncă din zonele rurale limitrofe locuite preponderent sau parțial de etnici maghiari. Însă conducerea partidului a luat decizia ca municipiul Târgu Mureș să fie declarat oraș închis.[103] Astfel numai acele persoane au putut primi autorizații de stabilire, apoi apartament în noul cartier, numitTudor Vladimirescu, care au fost angajați în localitate prin numire.[104] Planurile autorităților prin mutarea locuitorilor dinMoldova în Târgu Mureș, au fost de schimbare a compoziției etnice, fapt demonstrat de documentele secrete ale fostului comitet județeanPCR. Potrivit documentului din stânga, în Târgu Mureș până la finele cincinalului, adică până în1990, populația de etnie română ar fi trebuit să depășească 58-60% din totalul populației. Însă cu ocazia recensământului din1992, populația maghiară a rămas majoritară și numai în2002 comunitatea română a depășit pragul de 50% fapt datorat și începutului plecării maghiarilor și germanilor din oraș.[105]

După revoluția din 1989

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Revoluția română din 1989
Centrul în timpul revoluției

Sfârșitul anului1989 găsește orașul cuprins de febra dorinței de schimbare. Regimul comunist, ca și în celelalte orașe ale țării, este privit cu ostilitate, astfel că, atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timișoara s-a făcut auzit în toată țara, mureșenii și-au adus și ei contribuția la demolarea vechilor structuri.[106] Morții din acele zile tulburi ale începutului democrației din România stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.[107]

La mitingul desfășurat în21 decembrie1989, în piața centrală a orașului au participat câteva mii de persoane.[107] A fost organizată o tribună populară, la care diferiți revoluționari și-au exprimat nemulțumirile față de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată și revoluționari, urmate de schimburi de focuri, mai mulți oameni fiind răniți, iar unii uciși. Adrian Hidoș, Károly Pajka, Ilie Muntean, Sándor Bodoni, Ernő Tamási, din rândul revoluționarilor, Adrian Mare, András Puczi și Szilárd Takács, din rândul militarilor, au decedat.[107]

În22 februarie2000 ca semn de cinstire pentru jertfele aduse și pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoriaRevoluției din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureș este declarat Oraș-martir.[108]

Martie 1990

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Conflictul interetnic de la Târgu Mureș

La10 februarie1990 la Târgu Mureș aproape 100 000 maghiari[109] au participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare. Participanții cereau reînființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba maghiară[110] și retrocedarea imobilelor confiscate de autoritățile comuniste.

În martie 1990, a apărut o inscripție în limba maghiară pe o farmacie dinCartierul Tudor și a fost organizată prima comemorare postcomunistă, liberă, aZilei Maghiarilor de Pretutindeni, cu însemnele comunității și drapele ungare.[111]

Comunitatea maghiară a simțit euforia libertății cauzată de căderea regimului național comunist, în care drepturile colective au fost șterse, și a crezut că a sosit timpul pentru redobândirea drepturilor pierdute. Pe cealaltă parte, comunitatea română din Târgu Mureș era frustrată de unele schimbări apărute, și de unele revendicări ale etnicilor maghiari.[112] Astfel, evenimentele au degenerat rapid, pe fondul contramanifestațiilor organizate de români, soldate cu ciocniri de stradă între români și maghiari în 19 și 20 martie. În ambele grupări din Centru, separați de un cordon de polițiști, au existat lideri care au lansat îndemnuri provocatoare.

La conflictul izbucnit au participat, pe lângă românii din Târgu Mureș, și țărani români din satele de peValea Gurghiului, veniți organizat cu autobuzele și înarmați cu bâte și unelte agricole, la îndemnul primarului sau preotului. Pe de altă parte, în conflict au intervenit și localnici maghiari de peValea Nirajului, care au incendiat autobuzele cu care veniseră românii din Ibănești sau Hodac.[111]

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, evenimentele din martie 1990 s-au soldat cu cinci morți și sute de răniți,[111] din care 190 de români și 88 de maghiari.[113]

Administrație

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Administrație în Târgu Mureș

Municipiul Târgu Mureș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul,Zoltán Soós,politician independent, este în funcție din. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[114]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România10          
Partidul Social Democrat6          
Partidul Național Liberal3          
Alianța pentru Unirea Românilor2          
Partidul Oamenilor Liberi2          

Împărțirea administrativă

[modificare |modificare sursă]

Suprafața totală a orașului este de 66,96 km2 și are 203,1 km rețea de transporturi auto, 175 km străzi, 236 km rețea canalizare publică, 225 km rețea apă potabilă și 197 km rețea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4930 ha din care 2690 ha în intravilan, iar 2240 ha în extravilan. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 223,4 ha.[115]

Fondul total de locuințe este 57 070, împărțite în următoarele cartiere:Ady Endre,Aleea Carpați,Budai Nagy Antal,Centru,Cornișa,Dâmbul Pietros,Cartierul Gării,Libertății,Livezeni,Mureșeni,Substejăriș,Tudor Vladimirescu,Valea Rece șiUnirii.[116]

Zona metropolitană

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Zona metropolitană Târgu Mureș

Municipiul este centrulZonei Metropolitane Târgu Mureș, ce cuprinde lângă reședințajudețului Mureș 12 comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și amenajării de locuințe și locuri de recreere, al atragerii de investiții mai consistente, și al coordonării mai bune a proiectelor de mediu și infrastructură.[117]

Simbolurile orașului

[modificare |modificare sursă]
Articole principale:Stema municipiului Târgu Mureș șiDrapelul Târgu Mureșului
Stema actuală
Stema orașului pe scutul ținut de femeia din partea stângă al tronului
Drapelul orașului

Actuala stemă a municipiului Târgu Mureș a fost adoptată deGuvernul României în9 iunie2000 cu numărul 486. Luarea deciziei a fost făcută după ce majoritatea consilierilor locali au decis reîntoarcerea la valorile istorice după o lungă perioadă a comunismului în care tot ce era vechi a devenit neglijat.[118]

Stema orașului este compusă dintr-unscut în care, pe câmpalbastru, un braț drept armat din argint ține transversal spre colțul stâng superior al scutului o spadă din argint, cu mânerul și garda din aur, străpungând un cap natural de urs, iar în colțul din dreapta sus se află obalanță din aur cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murală din argint cu șapte turnuri crenelate care a fost folosit încă în perioada interbelică.[119]

Elementele folosite au o conotație simbolică. Brațul armat cu spadă din argint străpungând un cap natural deurs simbolizează lupta pentru apărare, eroism, vitejie și sacrificiu pentru cauza nobilă. Astfel stema face aluzie la faptul că orașul cuCetatea Medievală a avut un rol important în istoriaȚinutului Secuiesc, iar luptele sub zidurile cetății n-au sfârșit în fiecare dată cu succese. Între anii16021603 trupele luiBasta au cucerit orașul și au dat foc atât caselor oamenilor, cât șiBisericii Reformate.[120] Balanța din aur cu talgerele în echilibru reprezintă rolul pe care l-au avut unele instituții, cum ar fiTabula Regia, prima dată în sistemul judiciar dinScaunul Mureș, apoi cel dinTransilvania.[121] Coroana murală din argint cu șapte turnuri crenelate simbolizează rangul de reședință de municipiu.

StemaDescriereaPerioada
Potrivit surselor istorice această stemă este cea mai veche din Ținutul Secuiesc, fiind diferitele variante utilizate încă în Evul Mediu.[122] Coroana pe spadă din argint face aluzie la faptul că municipiul Târgu Mureș a fost singurul oraș din scaunele secuiești care deținea rangul deoraș liber regesc (înmaghiarăszabad királyi város). Rangul privilegiat a fost conferit de principeleGábor Bethlen în anul1616. Pe documentul colorat prin care Bethlen dădea noul titlu pentru localitate se poate găsi în colțul de stânga această stemă.[22]Dualism
Ca noutate în stema interbelică apare murala din argint cu șapte turnuri crenelate care simbolizează rangul de reședință de municipiu. Totodată acest semn este specific statului român astfel subliniind noua apartenență a orașului.Interbelic
Heraldica în timpul comunismului s-a schimbat radical în toate aspectele stilistice. Pe scutul nonconformist au dispărut vechile simboluri și au apărut cele noi, care fac trimitere la realizările socialiste ceea ce privește industria și educația. Astfel stema este separată în trei fâșii: cea din sus este dominată deCetatea Medievală, iar în partea de jos apar turnurile combinatuluiAzomureș și o flacără cu carte, simbolizând orașul devenit centru universitar.Comunism

Steagul municipiului este alcătuit din trei dungi paralele de culoare albastră și albă, iar pe partea centrală ocupă loc stema orașului pe fondul alb. Acest simbol este prezent în toate instituțiile primăriei și este arborat cu ocazia evenimentelor importante în viața localității pe stâlpii de iluminat public dinCentru.[123]

Peisaj urban

[modificare |modificare sursă]
Centrul orașului Târgu Mureș
Articole principale:Lista locurilor din Târgu Mureș șiLista statuilor din Târgu Mureș

Centru

[modificare |modificare sursă]
Vezi și:Centru, Târgu Mureș.
Aspect din centru

Orașul Târgu Mureș are o ofertă bogată în ceea ce privește activitățile specifice turismului.[124] Alături de activități de recreere, populația orașului sau turiștii au la dispoziție o serie de obiective care pot fi vizite pentru a cunoaște istoria locurilor și a populației care trăiește în această zonă.[125]

Deși în Târgu Mureș nu s-au păstrat clădiri deosebit de vechi, orașul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, de exemplu trupele generalului Basta au incendiat orașul în 1601–1602. Astfel, acoperișul Bisericii Reformate din Cetate a fost mistuit de flăcări. Vechea urbe reușește să-și păstreze aerul de oraș medieval, cel puțin în partea nordică din Centru. Aici se află un reper al orașului și totodată un punct turistic important,Cetatea medievală, precum și Biserica Reformată din Cetate. Construită la începutul secolului XVII, având ziduri și bastioane puternice, bine păstrate până astăzi, amintește de puterea economică a orașului dinPrincipatul Transilvaniei. Din cele șapte bastioane cinci au fost construite de către breslele locale, iar în prezent aici se desfășoară activități culturale. Cetatea este și locul unde au loc diferite acțiuni cultural-artistice, existând expoziții de pictură, fotografie.[126]

Cetatea medievală din Târgu Mureș

Cetatea medievală prezintă în incinta acesteiaBiserica Reformată din Cetate cu o arhitectură gotică din secolul XIV-lea. Biserica a fost construită însecolul al XIV-lea deordinul franciscan din Târgu Mureș, dar a fost finalizată în totalitate abia în1490. În timpulreformei protestante, populația orașului a devenit în majoritatereformată, motiv pentru care fost schimbat și cultul bisericii. În secolele următoare au fost făcute modificări interioare, astfel barocul a devenit dominant.[127]

ClădireaBibliotecii Teleki-Bolyai a fost construită între anii1799-1804, sub îndrumarea directă a conteluiSámuel Teleki, fondatorul bibliotecii. Fondul de bază albibliotecii îl constituie cele 40 000 de volume, printre care 66 deincunabule și o mulțime de opere și ediții rare din colecția personală a contelui. Prima bibliotecă publică din Centrul și Estul Europei a fost deschisă la Târgu Mureș. În secolul trecut 80 000 de volume de valorare amplă din Colegiul Reformat au fost mutate la biblioteca dinPiața Bolyai, astfel a rezultat Fondul „Teleki-Bolyai”. Aici se află unul din cele mai importante registrări scrise a limbii maghiare, intitulatMarosvásárhelyi sorok (înromânăRândurile din Târgu Mureș), care provine din secolul al XIV-lea. Documentul face parte din Codexul Koncz și a fost găsit abia în1957 de către Elek Farczády. În Biblioteca Teleki-Bolyai funcționează Muzeul Bolyai pentru a aduce omagiu matematicienilor mureșeni,Farkas Bolyai șiJános Bolyai.[128]

Casa Bányai din Piața Trandafirilor

Piața centrală, Piața Trandafirilor, renumită datorită trandafirilor care împodobesc piața în ultimii zeci de ani, este locul în care se desfășura „Târgul de pe Mureș” fiind totodată și punctul central din care orașul a început să se extindă.[129] În Piața Trandafirilor se regăsesc și principalele simboluri arhitecturale ale orașului, care amintesc de vechiul târg din perioada medievală sau de orașul în plină dezvoltare din perioadadualismului.[130]

Primarul municipiului din începutul secolului al XX-lea,Dr. György Bernády la festivitatea ținută din ocazia devenirii edilul șef al localității Târgu Mureș a declarat că va crea un nou oraș. În timpul mandatului său nu numai infrastructura modernă a fost creată, ci și nenumărate instituții și clădiri reprezentative, cum arPalatul Culturii șivechea Primărie, care se află în partea de jos a pieței centrale. Aceste clădiri arată dinamismul și puterea de deschidere a orașului față de noile stiluri, cum ar fiArt Nouveau saueclectismul.[131]

Orașul dominat de baroc

În partea opusă a piețeiPalatul Apollo șiTeatrul Național sunt dovada vie a evoluție orașului de la târg la centru cultural. O arhitectură aparte poate fi remarcată vizitând o serie de clădiri de o reală însemnătate pentru viața culturală a orașului precumCasa Teleki, Casa Bányai, Casa Köpeczi sauCasa cu Arcade.

Tradiția, cultura și istoria orașului poate fi cunoscută vizitând muzeele orașului situate în zona centrală a orașului:Muzeul de Etnografie și Arta Populară,Muzeul de Științele Naturii,Muzeul de Artă,Muzeul de Arheologie și Istorie care alcătuiesc împreunăMuzeul Județean Mureș.[132]

Multiculturalismul și-a lăsat amprenta asupra istoriei orașului, dar și asupra arhitecturii orașului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificii sunt:Biserica Buna Vestire,Biserica Sf. Ioan Botezătorul,Biserica Franciscanilor,Biserica Minoriților,Biserica Reformată din Cetate,Biserica Reformată Mică,Sinagoga Status Quo Ante,Biserica Înălțarea Domnului,Biserica Unitariană.

Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor presărate pe întreg spațiul Târgu Mureșului. Cele mai semnificative suntmonumentul celor doi Bolyai,monumentul latinității,Monumentul Secuilor Martiri, cât și statuile care îi reprezintă pe György Aranka,Avram Iancu, Béla Bartók,György Bernády,Alexandru Papiu Ilarian,Tamás Borsos, Károly Kós,Sándor Kőrösi Csoma,Petru Maior,Sándor Petőfi,Ferenc Rákóczi al II-lea șiGyula Vályi.

Oraș

[modificare |modificare sursă]

Facilitățile existente pentru petrecerea timpului liber sunt în strânsă legătură cu așezarea geografică a orașului. Orașul fiind amplasat pe cursulrâului Mureș a făcut posibilă construirea unuicomplex de agrement (cunoscut sub denumirea Weekend). În interiorul complexului există mai multe bazine pentru înot și unul pentru plimbări cu barca, acesta din urmă comunicând direct cu râul Mureș. Tot aici sunt amplasate și o serie de terenuri sportive care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, volei.[133]

De asemenea orașul deține și oGrădină Zoologică, a doua din țară după întindere și varietate a speciilor.[134] Grădina a fost înființată în 1960 și este amplasată într-un parc deosebit,Platoul Cornești. Construită pe o suprafață de circa 20 ha, grădina zoologică are în îngrijire peste 500 de animale, acestea făcând parte din 120 de specii. Printre animalele care pot fi admirate de cei care trec pragul grădinii se află: urși, lei, lupi, leoparzi, jaguari, șerpi, crocodili, maimuțe.

Platoul Cornești este amenajat la o altitudine de 488 m, pe Dealul Cornești, oferă o perspectivă încântătoare asupra văii superioare a Mureșului. În interiorul parcului există un teatru de vară, un trenuleț pentru copii cu linie îngustă, un restaurant construit undeva la începutul secolului al XX-lea.[135]

Cultură

[modificare |modificare sursă]
Palatul Culturii
Filarmonica de Stat din Târgu Mureș

Orașul Târgu Mureș a fost în istorie centrul cultural alȚinutului Secuiesc. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea teatrul funcționa sub patronajulColegiului Reformat, ai cărui elevi și profesori se ocupau cu dramaturgia. Prima clădire dedicată exclusiv culturii a fost construită în stil eclectic de către conteleSámuel Teleki înCentru, între1821 și1822 și poartă numele dePalatul Apolló. În incinta clădirii erau organizate baluri, aveau loc reprezentații de teatru ale trupelor profesioniste care vizitau orașul și aici ieșeau prima oară in societate tinerele din protipendadă. În timpulRevoluției și Războiului de Independență Maghiară din 1848–1849 Palatul a devenit un important loc de strategie a tinerilor revoluționari.[136][137]

În timpuldualismului, între anii1911 -1913, edilul orașului,György Bernády, a construitPalatul Culturii. Proiectul a fost făcut de arhitecțiiMarcell Komor șiDezső Jakab conform școlii lechnerien. Caracteristicile interioare ale clădirii sunt fost impresionante pentru acea perioadă: Sala Mare cu 800 de locuri și cu o orgă gigantică, Sala Mică, Sala Oglinzilor, Biblioteca Orășenească. La exterior, palatul este împodobit cu mozaicuri și basoreliefuri în bronz și piatră, fresce șivitralii de o reală valoare artistică, care prezintă pe lângă personalitățile marcante a culturii maghiare și legende, mituri din folclorul maghiar din Transilvania. Pe scena din Sala Mare au fost prezenți artiști caBéla Bartók,Pablo Cassals,Jan Kubelik,George Enescu sauDavid Fiodorovici Oistrah.[138]

Primul teatru permanent din Târgu Mureș, Teatrul Secuiesc, și-a început activitatea pe data de10 martie1946 cu prezentarea opereteiMosoly országa luiFranz Lehár cu participarea actorilor orădeni de renumeGyörgy Lóránt șiIrén Kovács înPalatul Culturii. În 1962, după deschiderea unei secții în limba română, Teatrul Secuiesc a căpătat denumirea de Teatru de Stat, iar după alți 15 ani, Teatru Național. Este subvenționat în prezent de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.[137]

ClădireaTeatrului Național aflată în Centru a fost construită între anii 1971 și 1973 în stilul realismului socialist, tipic perioadei, după demolareaBisericii și Mănăstirii Franciscane și altor monumente istorice. Primul director a fostMiklós Tompa.[139] Au regizat în acești ani mulți directori de scenă faimoși, printre careLiviu Ciulei,Victor Ioan Frunză,György Harag (Livada de Vișini, A murit Tarelkin etc.) șiDan Micu (Turandot, Piticul din grădina de vară etc.). Dintre actorii români cu renume care au jucat pe scena naționalului se amintesc Florin Piersic, Alexandru Arșinel, Constantin Diplan, Ștefan Sileanu, Ion Fiscuteanu, Vlad Rădescu.[137]

Festivaluri

[modificare |modificare sursă]
Concertul Prodigy în 2009 la Târgu Mureș

Festivalul Internațional de Film Alter-Native

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Festivalul Internațional de Film Alter-Native

Festivalul Internațional de Film Alter-Native (înmaghiarăAlter-Native Nemzetközi Rövidfilm Fesztivál) este cel mai vechi eveniment de acest gen din România; s-a lansat pentru prima dată în anul1993. Festivalul își propune promovarea unor viziuni artistice specifice și lansarea unor creații de un înalt nivel artistic în domeniul filmului. Organizatorul,MADISZ, pune accent pe filmele țării alese pentru fiecare ediție.[necesită citare]

Festivalul Peninsula-Félsziget

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Festivalul Peninsula-Félsziget

În apropierea complexului se desfășoarăFestivalul Peninsula, unul din cele mai mari festivaluri din România.[140]Festivalul Peninsula-Félsziget este un festival de muzică internațională organizată deSziget Cultural Management dinUngaria și deMIÉRT, organizația de tineret alUniunii Democrate Maghiare din România, în fiecare vară din2003 în municipiul Târgu Mureș.

Zilele Bernády

[modificare |modificare sursă]

Evenimentul organizat deFundația Culturală Dr. Bernády György are loc în fiecare toamnă din1990 și are ca scop ținerea în viață a cultului primarului din perioada dualistă. Din inițiativa edilului șef au fost construite vecheaPrimărie șiPalatul Culturii, devenite, de-a lungul vremii, simboluri ale orașului. Cu această ocazie, Casa Bernády găzduiește vernisaje cu tematici speciale, sunt depuse coroane de flori la mormântul luiGyörgy Bernády dinCimitirul Reformat și lastatuia lui din Piața Bernárdy, iar săptămâna culturală se încheie cu concert laPalatul Culturii.[141]

Zilele Studențești

[modificare |modificare sursă]

Zilele Studențești (înmaghiarăDiáknapok) sunt organizate în fiecare primăvară de cătreAsociația Studenților Maghiari din Târgu Mureș, în cadrul cărora are loc marșul tradițional al tinerilor prin oraș și sunt ținute diferite concerte de muzică ușoară pe malulMureșului.[142]

Presa

[modificare |modificare sursă]

Ziare

[modificare |modificare sursă]

Primul cotidian apărut la Târgu Mureș a fostSzékely Ellenzék, care a fost publicat în perioadadualismului, între anii1898 -1920. La începutulsecolului XX-lea au fost tipărite cotidieneleSzékely Napló (1910-1930) șiErdélyi Napló (1901-1907), săptămânaleleTükör (1913-1925),Vasárnap (1901-1911),Marosvásárhely (1911-1913).[143]

Înperioada interbelică au apărut în totalitate 93 diferite ziare, reviste și magazine, marea majoritate înlimba maghiară. Numai în anul1925 redacțiile din oraș au publicat 17 produse mass media. Cele mai importante titluri din această perioadă: cotidianeleZord Idő (1919-1921),Székelyföld (19201937),Ma1925-1933,Maros (1927-1933),Maros Vidék (1933-1936),Magyar Szó (1936-1941), săptămânaleleErdélyi Barázda (19201928),Erdélyi Társaság (19211922),Magyar Népegészségügyi Szemle (19331942) șiReformátus Újság (19331943), iar ziarul oficial al orașului a fost tipărit în două variante,A város a fost scris înlimba maghiară șiOrașul înlimba română.[143]

Una din cele mai veche publicație românească din Târgu Mureș, care a supraviețuit și regimul comunist, este revista literarăVatra.[144] Dupăevenimentele din 1989 presa în Târgu Mureș a cunoscut o dezvoltare semnificativă în toate cele 3 ramuri: presă scrisă, radio și televiziune. La scurt timp după schimbarea regimului din1989 au apărut două din cotidienele existente și în prezent:Cuvântul liber, în limba română șiNépújság, în limba maghiară.[145] În1992 a apărut revisa literarăLátó în care lângă alți poeți a publicat poeziile șiBéla Markó.[146] Următoarele gazete, apărute la câțiva ani depărtare de cele două sunt:24 ore mureșene,Központ,Vásárhelyi Hírlap,Ziarul de Mureș,Zi de zi,Vocea Mureșului și Harghitei. Sectorul de anunțuri, informații și divertisment este acoperit de mai multe publicații precum:Informația de Mureș,Piața Mureșeană,Revista Flash.

Radio

[modificare |modificare sursă]

Radioul în Târgu Mureș a avut o dinamică asemănătoare presei scrise. În 1989 exista un singur post de radio, postul public.Radio Târgu Mureș, care a emis și în regimul comunist, fiind un statut multicultural emite înlimbile maghiară,română șigermană.[147] La începutul anilor '90 a apărut prima stație locală privată din oraș, Radio Uniplus.[148] Adoptând o grilă de programe diferită de cea a postului public, muzică recentă din peisajul românesc și internațional, concursuri, interviuri, a devenit în scurt pentru o perioadă de timp unul dintre principalii posturi de radio al orașului. În anii următori segmentul de piață este completat de alte posturi private de radio precum Radio Contact, Radio MIX fm șiRadio GaGa.[149] În ultimii ani au apărut și alte posturi de radio precum Radio SON, Radio Europa FM, Kiss FM, One FM, PRO FM,Erdély FM și Rock FM.

Televiziune

[modificare |modificare sursă]

Următoarele televiziuni sau stații locale al televiziunilor cu acoperire națională emit pe teritoriul orașului:Antena 1,[150]Pro TV,[151]Realitatea TV[152],Televiziunea Târgu Mureș (TTM),[153]Știi TV[154].Televiziunea Maghiară din Transilvania (Erdélyi Magyar Televízió) este primul post național în limba maghiară cu sediul la Târgu Mureș care poate fi recepționat în pachetele principalelor operatori de televiziune.[155]În prezent emit din Tg Mureș Etv(Erdélyi Magyar Televízió, M9 HD Tv (M9 a început să emită în anul pandemiei Sars-Cov 2), respectiv CiTy Tv. Antena 1, ProTv, Realitatea Tv, TTM, StiiTv și-au încetat sau pierdut lienta de emisie.[necesită citare]

Sport

[modificare |modificare sursă]

Asociațiile sportive au apărut pentru prima dată în oraș în perioadadualismului ca urmare a tendințelor internaționale. Astfel marii amatori alciclismului mureșean au fondat în1898Marosvásárhelyi Kerékpározók Egyesülete (înromânăAsociația Bicicliștilor Târgumureșeni) pentru a putea practica acest sport în forme mai oficiale.[156] Apoi în 1906 a fost înființatMarosvásárhelyi Sportegyesület (înromânăClubul Sportiv din Târgu Mureș), o asociație pentru admiratorii celorlalte sporturi.[156]

Orașul în zilele noastre este reprezentat în mai multe sporturi printre care lupte libere,fotbal,handbal,dansuri populare,baschet,înot,volei,futsal șiwushu.[157]

În Târgu Mureș există două echipe de fotbal:FCM Târgu-Mureș (fostaTrans Sil), care jucat în Liga I în sezoanele 2010-2011, 2011-2012 șiGaz Metan Târgu Mureș care joacă în Liga a III-a.[158] Cea mai renumită echipă de-a lungul istoriei a fostASA Târgu Mureș.[159] La 1 iunie 2005 clubul a fost însă desființat, succesoarele acestei echipe fiind ACS Maris Târgu Mureș (între 2005-2008) și FC ASA Unirea Ungheni (din 2008 până în prezent).[160]

Labaschet orașul este reprezentat de echipaBC Mureș care joacă în prima divizie și care la sfârșitul campionatului 2007-2008 s-a clasat pe locul 5.[161]

Economie

[modificare |modificare sursă]
Combinatul Azomureș
Articol principal:Economia Târgu Mureșului

Orașul a fost de-a lungul timpului un important centru comercial și industrial alTransilvaniei, mai ales alȚinutului Secuiesc. Situat într-una din cele mai bogate regiuni forestiere, având în apropiere pășuni și terenuri agricole întinse, beneficiind de resurse energetice importante, în special gaz metan,[162] de forță de muncă și tradiții meșteșugărești apreciabile, Târgu Mureșul a cunoscut o dezvoltare economică treptată, fapt care a stimulat și dezvoltarea demografică, culturală a orașului. Nu în ultimul rând poziția geografică, în centrularcului Carpatic și pe malul râuluiMureș, a favorizat încă din cele mai vechi timpuri apariția bâlciurilor, orașul devenind un important centru de schimburi economice.[163] Acest aspect este reflectat chiar în numele orașului, pe care a primit în1616 prin diploma din luiGábor Bethlen, care a schimbat încadrarea administrativă a orașului din târg în oraș oraș regesc liber (maghiarăszabad királyi város).[164]

Specializarea preponderent industrială a municipiului Târgu Mureș, din timpul regimului socialist, s-a diminuat treptat după evenimentele din1989. Anii '90 în România, perioada de tranziție de la socialism la capitalism, au însemnat pentru municipiul Târgu Mureș, ca de altfel pentru multe din localitățile României, restructurarea capacităților industriale concomitent cu trecerea economiei din sfera statului în sfera privată, economia municipiului având ca bază comerțul și serviciile.[165]

Comerțul ocupă un loc important în economie

După anul2000 în municipiul Târgu Mureș existau peste 8 500 de agenți economici privați și câțiva agenți economici cu capital majoritar sau integral de stat. Alături de agenții economici cu capital autohton, apar diverse firme cu capital străin, investițiile străine cunoscând o creștere semnificativă. Conform unor statistici oficiale,[166] investițiile străine înjudețul Mureș fiind cu aproximativ 7% mai mari decât nivelul mediu de investiții străine din România. Principalii investitori străini în municipiu provin dinUngaria,Germania,Italia șiElveția.[167]

Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte dinRomânia cu 3 000 de angajați, care a fost înființat în anul1990.[168] Platforma chimică cu sediul central al societății sunt amplasate în extremitatea de vest a zonei industriale a municipiului, la o distanță de numai 5 km de centrul orașului. Titlurile companiei se tranzacționează la prima categorie aBursei de Valori București, sub simbolul AZO. Pachetul majoritar al acțiunilor combinatului chimicAzomureș a fost vândut în2011 către concernul elvețian Ameropa Holding. Valoarea tranzacției nu a fost dată publicității, însă potrivit analiștilor financiari, pachetul de 75,87% dintre acțiunile ar valora între 100 și 275 de milioane de euro.[169] Totodată, printre companiile mureșene cele mai importante din România se numără Richter Gedeon, E.ON Gaz Distribuție, Bioeel, Krönenberger, Geiger, Petry, Herlitz, Sandoz.

ProiectulDigital Mureș, prezentat în toamna anului2010, are două componente: prima se referă la o infrastructură modernă de servicii public-private iar a doua la construcția și dezvoltarea unui parc tehnologic specializat pe informatică medicală. În timp ce infrastructura de servicii public-private va genera potrivit strategiei economii și va spori confortul cetățeanului și al mediului privat, „Orașul Științific pentru Informatica Medicală” va contribui la dezvoltarea industriei, a cercetării la nivel global și va genera locuri de muncă în Târgu Mureș.[170]

Demografie

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Demografia Târgu Mureșului



Componența etnică a municipiului Târgu Mureș

     Români (45,89%)

     Maghiari (34,99%)

     Romi (2,49%)

     Alte etnii (0,32%)

     Necunoscută (16,31%)

Componența confesională a municipiului Târgu Mureș

     Ortodocși (39,94%)

     Reformați (22,17%)

     Romano-catolici (10,4%)

     Unitarieni (2,05%)

     Greco-catolici (2%)

     Martori ai lui Iehova (1,06%)

     Alte religii (4,44%)

     Necunoscută (17,93%)

Conformrecensământului efectuat în 2021, populația municipiului Târgu Mureș se ridică la 116.033 de locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 134.290 de locuitori.[171] Cei mai mulți locuitori suntromâni (45,89%), cu minorități demaghiari (34,99%) șiromi (2,49%), iar pentru 16,31% nu se cunoaște apartenența etnică.[172] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori suntortodocși (39,94%), cu minorități dereformați (22,17%),romano-catolici (10,4%),unitarieni (2,05%),greco-catolici (2%) șimartori ai lui Iehova (1,06%), iar pentru 17,93% nu se cunoaște apartenența confesională.[173]

Evoluția istorică

[modificare |modificare sursă]

Spre sfârșitul secolului al XIX orașul cunoaște o dezvoltare urbanistică, însoțită de o creștere a populației, ca urmare a dezvoltării industriale, construindu-se primele fabrici din oraș, dar și ca rezultat al conectării municipiului la rețeaua feroviară aAustro-Ungariei. În prima jumătate a secolului XX se remarcă o creștere a activităților economico-culturale fapt care produce o nouă creștere a populației orașului. Astfel de la 38.517 locuitori în anul 1930, orașul ajunge să numere în anul 1948, 47043 locuitori. În perioada socialistă datorită politicii de industrializare și urbanizare, concretizată și prin construirea unor noi ansambluri rezidențiale, orașul cunoaște o creștere semnificativă a populației, intrând în categoria marilor orașe ale României, ajungând în anii '70 să depășească 100.000 locuitori.[necesită citare]

Deși prognozele din perioada socialistă anticipau pentru anii '80-'90 o creștere explozivă a numărului locuitorilor (peste 140 mii locuitori pentru 1980, în anul 1990 peste 200 mii, 260 mii în anul 2000),[174] realitatea istorică și socială a invalidat aceste cifre. Conform recensământului din 1992 orașul avea 164.445, iar conform celui din 2002 populația stabilă a orașului era de 149.577 locuitori.

Conform recensământului din 2011, orașul avea la sfârșitul acelui an o populație de 134.290 de locuitori.[175]

Târgu Mureș - evoluția demografică

030.00060.00090.000120.000150.000180.0001912194019561966197519922011populațiePopulația istorică din Târgu Mureș


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura confesională

[modificare |modificare sursă]

Din datele recensămintelor se poate vedea că modificarea structurii etnice aduce la suprafață și modificări pe plan religios:

Comunitatea evanghelică

[modificare |modificare sursă]
Vezi și:Biserica Evanghelică din Târgu Mureș.
Biserica Evanghelică din strada Spitalului Vechi

Vântul reformei a bătut cu intensitate și-n afara granițelorGermaniei:Wittenberg a fost urmat de orașeleZürich,Geneva și de Estul Europei (Transilvania). Orașul fiind înconjurat de așezările sașilor (Bistrița,Sighișoara,Mediaș)luteranismul a pătruns foarte repede.[178] Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (aziHorea), pe Piața Trandafirilor, în vecinătateaPalatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată înstil neogotic și cuprindea atât săli de învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului.[179]

După sistematizareaCentrului, multe clădiri istorice au fost demolate. Astfel pe locul bisericii luterane a fost construit un bloc cu patru etaje. Comunitatea a primit însă o casă cu teren aferent pe strada Spitalului Vechi, în zona istorică al orașului. Majoritatea comunității evanghelicilor fiind deetnie maghiară, slujbele sunt ținute în această limbă, dar pentru că condițiile sunt date, în fiecare lună o slujbă este realizată și înlimba germană.[180][181]

Comunitatea greco-catolică

[modificare |modificare sursă]
Biserica Bob

Una dintre cele mai vechi biserici ale românilor din Târgu Mureș esteBiserica Bob, cunoscută și sub denumireaBiserica de Piatră, ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopuluigreco-catolicIoan Bob de laBlaj.[182] De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoriculuiPetru Maior. Planul lăcașului de cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semi-calotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor.[183] Turnul este cel mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelorbarocului puritan specificTransilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazulBisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul dinCentru.

La propunereaepiscopului de Hajdúdorog,István Miklósy, împăratulFranz Joseph a înființat în data de 6 septembrie 1915Vicariatul Ținutului Secuiesc cu sediul în Târgu Mureș. Cele 35 parohii cedate deArhiepiscopia de Făgăraș au fost conduse de vicarulGyula Hubán.[184] Prin decretulApostolica sedes din 9 aprilie 1934[185]Congregația pentru Bisericile Orientale a readus sub jurisdicțiaArhiepiscopiei de Făgăraș și Alba Iulia cele 35 de parohii unite dinȚinutul Secuiesc, care fuseseră subordonateEparhiei de Hajdúdorog.[186]

Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planulCatedralei Sf. Petru din Roma.[187]

În anul1948, odată cu interzicereaBisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor până în prezent.[188] În prezent comunitatea greco-catolică din oraș deține în totalitate patru biserici.[189]

Comunitatea evreiască

[modificare |modificare sursă]
Sinagoga Status Quo Ante

Primele familii de religie iudaică au fost mutate în anul1689 în vecinătatea orașului, în localitățileNazna șiSâncraiu de Mureș, de principele Transilvaniei,Mihály Apafi I.[190][191] Pătrunderea lor în număr mai mare în Târgu Mureș a fost posibilă numai la începutul secolului al XIX-lea, deoarece până atunci conducerea orașului a fost intolerantă cu ei. În1850 a fost înființată prima comunitate evreiască din oraș, care în1857 a cumpărat o casă în strada Școlii (azi Aurel Filimon, atunciTyúkszer), unde au fost ținute rugăciunile.[192]

După zece ani, la14 decembrie1868 ministrulmaghiar pentru educație și religie,József Eötvös a convocat Adunarea Universală Israelită (înmaghiarăIzraelita Egyetemes Gyűlés), unde reprezentanții n-au putut ajunge la un consens în privința înființării noii structuri confesionale.[193] Astfel comunitatea a pierdut unitatea și în mod oficial, iar cele două ideologii principale,neologismul șiortodoxismul au devenit dominante.[193] În Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât laBudapesta șiCluj.[194] Ei au alcătuit enoriașiiSinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii dinstrada Knöpfer Vilmos (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată .[190][195]

Dintre efectele noilor idei din secolul al XIX-lea se numără omogenizarea etnică. Majoritatea covârșitoare a evreilor dinUngaria, ca și cei în Târgu Mureș, au susținut apartenența lor lanațiunea maghiară.[196][197] Apărarea sentimentului a fost a ajutată și de faptul că guvernuldualist maghiar, printre primele sale hotărâri, a promulgat legea recunoașterii drepturilor egale pentru evrei.[198]

Holocaustul
[modificare |modificare sursă]
Vezi și:Ghetoul din Târgu Mureș.

La începutul anilor 1940, în oraș locuiau aproximativ 6.000 - 8.000 de evrei, reprezentând 13-16% din populația orașului.[93][94] În mai 1944, după ocuparea Ungariei de Germania nazistă, autoritățile maghiare i-au concentrat pe evrei într-un ghetou format la fosta Fabrică de cărămizi din oraș. Apoi, în perioada 27 mai - 8 iunie 1944, au deportat laAuschwitz 7.550 evrei din Târgu-Mureș și localitățile învecinate, inclusiv 1.200 de copii.[93][95][96] Puțini dintre aceștia au scăpat cu viață.

După al doilea război mondial, a început emigrarea înIsrael a evreilor rămași în Târgu Mureș. Numărul membrilor comunității a scăzut puternic, existând doar 646 în județul Mureș (la recensământul din 1977), iar în primul deceniu al secolului al XXI-lea mai locuiau aproximativ 210 persoane.[93]

Comunitatea reformată

[modificare |modificare sursă]
Biserica Reformată din Cetate
Biserica reformată din strada Voinicenilor

Transilvania a devenit fruntașa noilor gândiri,[199] unde protestantismul nu numai că a fost acceptat de către populație, ci a fost îmbrățișat și de către nobilimea maghiară.[200] Acest fapt a atras după sine trecerea la protestantism a supușilor nobililor.[201][202] După ce locuitorii orașului au trecut la protestantism, Biserica din Cetate a fost reamenajată în 1557.[203] Miturile spun că crucifixul lui Weit Stoss a fost aruncat în apa Nirajului și astfel a ajuns la Eremitu, unde se poate găsi și astăzi.[204] De-a lungul istoriei între pereții bisericii au fost ținute în totalitate 37 de adunări naționale, unde au fost prezenți personalități cum ar fiLudovic I al Ungariei,Ioan de Hunedoara sauIoan Sigismund Zápolya. În hotărârile despre libertatea de religie din Turda au fost reconfirmate aici.[205]

În 1557 a început să funcționeze școala protestanților, Schola Particula, prima școală de acest fel de pe cuprinsulRomâniei actuale.[206] În1718 școala este reorganizată și redenumită „Colegiul Reformat”, printre disciplinele studiate numărându-seteologia șifilosofia, iar din 1797 se studiază și dreptul, filologia și științele naturii. Cu ajutorul guvernatoruluiSámuel Teleki biblioteca a fost îmbogățită substanțial, iar cu ajutorul profesorilor, cum au fostFarkas șiJános Bolyai, a căpătat o anvergură europeană.[207]Biserica Mică a fost construită între anii1815-1830 pe terenul unde se afla o casă socială, așa-numitaispotály, cu o capelă. Institutul social era finanțat deBiserica Reformată, iar bolnavii și săracii aveau reguli foarte stricte, calviniste.[208]

În prezent reformații dețin în Târgu Mureș zece biserici, prinLiceul Vocațional Reformat o grădiniță cu program prelungit, clase primare, gimnaziale, liceale și postliceale, Căminul Studențesc Reformat „Gecse Dániel”, mai multe clădiri între care se numărăLiceului Teoretic Bolyai Farkas șiCasa Teleki, Centrul de Caritate Reformată „Diakónia”.

Comunitatea romano-catolică

[modificare |modificare sursă]
Sfințirea stagului Liceului Romano-Catolic înBiserica Sfântul Ioan Botezătorul

Ștefan I al Ungariei în anul996 a devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria, primind coroana de laPapa Silvestru al II-lea în anul1000 în orașul Esztergom. Carege catolic a înființatbiserica ungară, și a asigurat trecerea populației la creștinismul vestic (catolicism). A întemeiat zece episcopii, iar Transilvania era controlată pe plan religios de la Alba Iulia.[209]

Potrivit datelor prima biserică din Târgu Mureș era undeva înPiața Bolyai, pe terenul unde se află astăziLiceul Teoretic „Bolyai Farkas”. Clădirea construită în stil roman era dedicată cătreSfântul Nicolae.[210] Însecolul al XIV-leafranciscanii au început construireaBisericii din Cetate, care a fost finalizată în totalitate abia în1490. Dintre efecteleReformei Protestante se numără confiscarea imobilelor și averilor catolice. Franciscanii au fost nevoiți să plece din oraș.[211]

Până în1707 puținiimaghiari care au păstrat totuși religiacatolică n-au avut un loc unde să ține slujbe religioase și au fost supuși atrocităților protestanților majoritari, totodată erau discriminați și de către conducătorii orașului.[necesită citare] Cucerirea Transilvaniei de către Habsburgii catolici a dus la rezolvarea situației catolicilor târgumureșeni în1728, când aceștia au cumpărat casa lui Ferenc Nagy Szabó, unde până în1764, cu ajutorul politicii pro-catolice habsburgice,iezuiții au construit după planurile lui Bálint ScherzerBiserica Sfântul Ioan Botezătorul (înmaghiarăKeresztelő Szent János Plébániatemplom) cu două turnuri înstil baroc.[212]

Reîntoarcereafranciscanilor a avut loc însecolul al XVIII-lea. Cu ajutorul familiei catolice Petky, călugării au construit între anii 1745-1747 obiserică și mănăstire în Piața Centrală. Ei au avut un rol important în educarea și ajutorarea săracilor în oraș. În1971 biserica a fost demolată, odată cu începerea lucrărilor la clădireaTeatrului Național. Din mănăstirea franciscanilor dinCentru a fost păstrat numai turnul baroc sub care se află intrarea în cavoul călugărilor.[213]

La invitația arhiepiscopuluiGyörgy Jakubinyi din 2008, după o pauză de 235 de ani,iezuiții au reînceput activitatea în Târgu Mureș.[214] În prezent, romano-catolicii dețin șapte biserici,Liceul Teologic Romano-Catolic, Centrul Deus Providebit, mai multe clădiri istorice dintre careColegiului Național Unirea șiLiceului de Artă, centre sociale (Caritas,Serviciul de Ajutor Maltez) și uncimitir.[215]

Comunitatea ortodoxă

[modificare |modificare sursă]
Biserica Înălțarea Domnului din Centru

Prima biserică a ortodocșilor din Târgu Mureș a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în anul1793. Construită pe terenul cumpărat de la Mária Ilyés și finalizată în întregime în anul1814, lăcașul de cult, denumitBiserica de lemn, atestă prezența comunității românești.[216] De această biserică se leagă un episod din viața poetuluiMihai Eminescu, care a poposit o noapte în clopotnița bisericii în drum spreBlaj.[217]

Construirea celei mai mari biserici ortodoxe din localitate a avut loc înperioada interbelică, după schimbarea imperiului, între anii1925-1934. Visul protopopuluiȘtefan Rusu a fost ridicarea unui edificiu religios reprezentativ,Biserica Înălțarea Domnului peste puterea și posibilitățile economice aleortodocșilor.[218][219] Chiar dacă condițiile politice ale momentului permiteau ridicarea bisericii în centrul istoric al orașului, terenul unde se afla în trecut Biserica Cântătoare lui Péter Bodor era relativ mic. Astfel construcția are o formă în cruce greacă, o cupolă centrală care acoperă traveea principală și patru cupole mai mici amplasate deasupra turnurilor de pe colțuri.[220] În exterior fațada principală este dominată de frontonul semicircular în care ferestrele sunt așezate astfel încât să descrie forma crucii. Tamburările pe care se sprijină cupola centrală și cele patru cupole ale turnurilor sunt străbătute de ferestre semicirculare cu arcul susținut de coloane mici și robuste, având sorgintea înstilul brâncovenesc.[221]

Comunitatea ortodoxă, având cei mai mulți credincioși, deține un șir de biserici în aproape toate cartierele din oraș, între care se numără șiBisericile Bob șiBuna Vestire. Amândouă lăcașurile de cult au fost date în folosințaBisericii Ortodoxe Române în anul1948, odată cu desființareaBisericii Române Unite cu Roma. Reprezentanții ortodocșilor au refuzat restituirea lor până în prezent.[188]

Comunitatea unitariană

[modificare |modificare sursă]
Biserica Unitariană din Piața Bolyai

Cultul unitarian a fost înființat laCluj în contextulreformei protestante. Anul1568 este considerat anul fondării Bisericii Unitariene. În acel anDieta de laTurda a proclamat libertatea religioasă înTransilvania, admițând credința unitariană ca religie recunoscută a PrincipatuluiTransilvania.[222] De-a lungul istoriei unitarienii au fost prezenți în oraș, dar au fost minoritari între protestanți (reformați, luterani).

Comunitatea unitariană numai în1869 a reușit să ridice o casă de rugăciune și un han la colțul străzilor actuale Bolyai și Tamás Borsos. Pe locul casei de rugăciuni a fost construită Biserica Unitariană din Târgu Mureș (Biserica din Piața Bolyai) între anii1929-1930 în stilneogotic.[223] Interiorul bisericii este puritan, foarte simplu, fără obiecte de artă religioasă, întrucâtcultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni suntbrâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi.[224]

Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construireaBisericii din Piața Dávid Ferenc, înDâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate.[225]

Structura etnică

[modificare |modificare sursă]

Conform recensământului din 1992, după etnie locuitorii se împart în:84 492maghiari,76742români,558germani,3 259țigani,156evrei,128 alte etnii.[226]

După recensământul din 2002 a rezultat următoarea structură etnică: din totalul de 150041 locuitori ai municipiului sunt 75533 români, 70108 maghiari, 3660 țigani, 304 germani etc..[177]

Evoluția structurii etnice începând din 1850

AnTotalRomâniMaghiariGermaniEvreiRomiAlte etnii
18507 8556,0%82,6%3,1%2,6%3,6%2,1%
186912 6785,2%88,9%3,5%2,4%
190020 22911,6%83,3%3,6%1,5%
191025 5176,7%89,3%2,4%1,6%
193040 05826,7%57,2%1,7%12,1%1,1%1,2%
196686 46428,3%70,9%0,6%0,2%
1977127 78334,8%63,6%0,6%0,4%0,5%0,1%
1992164 44546,1%51,4%0,3%0,1%2%0,1%
2002149 57750,34%46,73%0,2%2,43%0,3%
2011134 29049,17%42.84%0,15%2,31%0,22%

Comunități etnice

[modificare |modificare sursă]
Comunitatea maghiară
[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Comunitatea maghiară din Târgu Mureș

În municipiul Târgu Mureș trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană dinRomânia, care datează încă dinEvul Mediu. Cronica Săsească din Brașov, care a fost tipărită în anii1847-1848 spune că localitatea a fost fondată în1004, în timpul domniei luiȘtefan I al Ungariei și a fost locuită de cătresecui, fără a prezenta însă documente atestatoare.[227] De-a lungul istoriei orașul a devenit cel mai important și puternic dinȚinutul Secuiesc, fapt demonstrat de faptul că Târgu Mureș era singurul oraș regesc liber din regiune. Etnograful,Balázs Orbán în opera sa principală intitulatăDescrierea Ținutului Secuiesc, realizat între anii1868-1873, scrie următoarele:„E cel mai mare și frumos oraș din Ținutul Secuiesc, care deține 12 000 de locuitori maghiari harnici. Această populație este de origine secuiască, deoarece sunt puțini de religie orientală, evrei, luterani (...). Locuitorii dau o cotizație intelectuală mare; ca tabla regească, Colegiul Reformat și Gimnaziul Catolic.”[228]

Epocadualismului a fost perioada cândcomunitatea maghiară a încercat să găsească valorile naționale. În acest context au fost construite cele două clădiri emblematice dinCentru,fosta Primărie șiPalatul Culturii. Proiectele clădirii au fost executate de perechea de arhitecțibudapestani care au semnat și planurile edificiului învecinat al Primăriei,Komor Marcell șiJakab Dezső.[85] Programul ornamental-decorativ al Palatului Culturii a fost formulat de către primarulGyörgy Bernády:„opera care se va concepe trebuie să aibă specific maghiar sub toate aspectele... trebuie să fie edificiul capodoperelor de artă plastică și decorativă inspirate din istoria maghiară și legendele populare secuiești”.[85]

De-a lungul istoriei, cel mai important centru educațional al maghiarilor din Transilvania a fost Clujul, cu o viață academică intensă garantată de diversitatea facultăților universitare. Chiar dacă în Târgu Mureș educația a avut o istorie, prima școală fiind înființată în1557,[229] orașul a putut să ocupe numai un rang regional. Schimbarea a venit în perioada postbelică, când, din diverse motive politice, autoritățile au mutat în1945 facultatea de medicină din cadrulUniversității Bolyai la Târgu Mureș, în clădirea fostului liceu militar.[230] Tot această soartă a avut Institutul Teatral Szentgyörgyi István care a primit noul sediu în1952 în capitalaRegiunii Autonome Maghiare.[231] Importanța celor două instituții de învățământ superior,Universitatea de Medicină și Farmacie șiUniversitatea de Arte, constă în faptul că aici era singurul loc din România unde tinerii maghiari dornici să lucreze în medicină sau în arte aveau posibilitatea limba lor maternă.[232]

SpectacolulBányavirág în regia lui Aba Sebestyén

Pe plan cultural maghiar orașul ocupă un loc de seamă în România cu un șir de instituții. Teatrul Național cu două secții este continuatorul tradiției impuse de Teatrul Secuiesc înființat în 1946 de regizorulMiklós Tompa. Compania „Tompa Miklós” a demonstrat de-a lungul istoriei că performanța prezentată este apreciată atât pe plan național, cât și pe plan internațional, fapt demonstrat de obținerea premiului pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Național de Teatru de la Pécs, dinUngaria pentru operaBányavirág (înromânăFlori de mină) în 2012.[233]

În ceea ce privește folclorul,Ansamblul Artistic Mureșul a fost înființat în cu 134 de membrii sub numele deAnsamblul Secuiesc.[234] Această perioadă a fost timpul când dirijorii, coreografii și soliștii împreună cu ansamblul au devenit cunoscuți în toată țara: Szalman Lóránt, Birtalan József și Birtalan Judit, Szarvady Gyula, Székely Dénes și Domokos István, Orbán Irma designer, Tóth Erzsébet și Széllyes Sándor, Maria Precup, Balogh Dénes, Kerestély Lászlóand și mulți alții. Producțiile teatrale și de dansuri populare caA Sodrásban, Édesanyám rózsafája, Apám tánca, Kalotaszeg, Egy más világ kapuján, De sok falut, de sok várost bejártam, A viz szalad, a kő marad..., Fehérlófia, Édes kicsi Jézusunk, Mátyás király álruhái, Kőműves Kelemen au captat atenția atât a spectatorilor locali cât și a celor străini.[234] Ținta Teatrului Ariel cu secții în limbile română și maghiară este publicul alcătuit din copii.

Orașul este un important centru presei maghiare dinRomânia. Emisiunile în limba maghiară aRadioului Târgu Mureș sunt difuzate în regiunea din centrulRomâniei care cuprinde județeleMureș,Harghita,Covasna,Alba șiCluj. La fel, la postul public de radio și la TVR Târgu Mureș, funcționează redacție maghiară. Totodată, în oraș funcționează singurul post de televiziune maghiară cu acoperire națională,Televiziunea Maghiară din Transilvania.[235]

Comunitatea rromă
[modificare |modificare sursă]

Rromii alcătuiesc două mari grupări, dintre care cea mai mare este cea autohtonă, care s-a integrat pe plan cultural, astfel limba lor maternă este ceamaghiară și după religie în mod tradițional suntromano-catolici șireformați.[236] Ei trăiesc în zone compacte unde alcătuiesc o majoritate covârșitoare[necesită citare]. Cea mai importantă astfel de zonă este Valea Rece (înmaghiarăHidegvölgy), o stradă cu case și blocuri sociale. Minoritatea este alcătuită de către țiganii numițigabori, care își păstrează tradițiile și vorbesclimba romani.

Rromii din Târgu Mureș și dinSângeorgiu de Mureș au jucat un rol important în timpulconflictului interetnic din 1990.[237] Premisa evenimentelor a fost faptul că la data de10 februarie1990 la Târgu Mureș aproape 100 000 de etnici maghiari au participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare, semn de protest față de ne-redobândirea drepturilor colective pierdute în regimul comunist.[necesită citare] Participanții cereau reînființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba maghiară, un minister al naționalităților. În20 martie1990 reprezentanții amândoi comunități au ieșit la stradă, în Centru. În timpul bătăii generalizate au sosit rromii, care au scandat:Ne féljetek magyarok, megjöttek a cigányok! (înromânăNu vă temeți unguri, au sosit țiganii!), după care au participat la eveniment pe partea comunității maghiare.[238]

Acest fapt a confirmat strânsa legătură dintre cele două comunități.[necesită citare] În semn de respect în2010 laBudapesta József Lőrinczi, József Sütő, József Szilágyi, Béla Puczi, Árpád Tóth și Péter Szilveszteri Kis au primit distincția „Helytállásért” cu Diploma Memorativă Petőfi a Fundației Polgári Magyarországért de la secretarul de stat responsabil pentru conviețuirea etnică și religioasă dinUngaria, Zoltán Balog.[239] Premierul ungar,Gordon Bajnai, care a primit la audiență romii respectivi în Sala Munkácsy dinParlament, a declarat că în momentul în care a fost scandată propoziția respectivă țiganii mureșeni „au ajuns în cadrul națiunii maghiare”.[240][241][242]

Comunitatea română
[modificare |modificare sursă]
Biserica Buna Vestire cu statuia luiEmil Dandea

Contextul politic dinTransilvania, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a dovedit a fi favorabil populației de naționalitate română, care până în acel moment avea statutul de populație tolerată, fără drepturi egale cu restul naționalităților și fără a i se recunoaște religia ca fiind oficială în stat. Până în acest moment comunitatea română din Târgu Mureș, fiind una mică și fără putere economică, n-a avut un lăcaș de cult.[243]

În1750 românii catolici au primit o parcelă de la oraș în urma intervenției călugărului iezuitJózsef Balogh. Cu ajutorul economic al unui negustor român a fost ridicată aici o biserică de lemn. În1792, după ce vechea biserică arsese într-un incendiu, episcopul greco-catolicIoan Bob a acordat sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse deJános Topler.[244]

Mai mulți reprezentanți aiȘcolii Ardelene, cum ar fiPetru Maior șiGheorghe Șincai, au fost de originimureșeni. Chiar dacă ambii reprezentanți ai mișcării culturale românești, care s-a înscris în contextuliluminismului european, au urmat numai câțiva ani cursurileColegiului Reformat din Târgu Mureș, după care au plecat în marele centre universitare, precumBuda,Roma sauViena, au avut legături strânse cu orașul. Odată reîntors în țară,Petru Maior a ocupat postul de profesor de logică, metafizică și drept natural la gimnaziul dinBlaj. În această perioadă (1780-1785) făcuse două vizite la Târgu Mureș, prilejuite de ținerea unor cursuri pentru populația de origine română din localitate.[245]

La fel ca în secolul al XVIII-lea, și în secolul al XIX-lea, țelul reprezentanților românilor dinTransilvania a fost emanciparea spirituală, culturală și politică a comunității. În acest context a doritAvram Iancu să urmeze cariera de avocat și din acest motiv venise la Târgu Mureș pentru a-și îndeplini stagiatura pe lângăTabla Regească. Împreună cu Alexandru Papiu-Ilarian, care era și el cancelarist laTabla Regească,Avram Iancu a devenit lider al tinerilor intelectuali români din localitate, animați de sentimente profund naționale și dornici de a se implica în rezolvarea problemelor politice și sociale ale românilor din Transilvania.[71] În acești ani el a locuit într-o casă din vecinătatea Cetății Medievale, în strada numităKlastrom. Paralel însă tinerii maghiari sprijiniți de profesoriiColegiului Reformat și de conducerea orașului au manifestat și ei solidaritatea față de ideile luiLajos Kossuth privind unirea națională întreUngaria șiTransilvania.[246]

Schimbările majore, ce privesc viața politică și culturală română, au venit după unirea Transilvaniei cu România în 1918–1920. Ajungerea juristuluiEmil Dandea în fruntea orașului prin numirea lui ca edil șef din centru a însemnat reorganizarea administrativă a orașului, prin eliminarea funcționarilor publici proveniți dinepoca dualistă și învigorarea culturii române.[71] În acest context au fost mutate toate statuile publice, care au prezentat pe liderii maghiari care au luat parte înRevoluția Maghiară din 1848 și a fost amplasat un monument dedicat latinității. Au fost înființate clase cu limba de predare română în o parte din instituțiile de învățământ construite îndualism, iar în locul institutului militar austro-ungar a fost creat cu ajutorul ministerului dinBucurești Liceul Militar „Mihai Viteazul”.[247]

Teatrul Național, înființat în 1947 sub denumirea de Teatrul Secuiesc (înmaghiarăSzékely Színház) doar înlimba maghiară, a devenit intercultural în 1962,[248] odată cu fondarea companiei române și mutarea într-o clădire nouă, special construită în piața din mijlocul orașului prin demolareaBisericii Franciscane și altor monumente istorice. În prezent thalia formată din Trupele „Liviu Rebreanu” și „Tompa Miklós” reprezintă un model de interculturalitate, prin promovarea unui repertoriu bilingv, funcționând ca un liant al comunității mureșene.[249] Cei care caută o alternativă pentru ofertele institutului public, pot găsi în persoana Teatrului 74. Funcționând în Bastionul Măcelarilor dinCetatea Medievală, trupa formată din tineri actori vrea să abordeze prin proiecte unice stratul intelectual român din Târgu Mureș.[250]

Conviețuire interetnică

[modificare |modificare sursă]

Drepturile lingvistice, culturale și economice alecomunității maghiare din Târgu Mureș sunt garantate de către legislația în vigoare. Astfel, cetățenii aparținând acestei etnii pot folosi limba lor maternă în instituțiile primăriei șiinstituțiile de stat deconcentrate cu scopul de a comunica oral sau scris, totodată toate inscripțiile publice de aici trebuie să fie bilingve, iar informațiile de interes public se publică și în limba maghiară.[251] Însă conducerea primăriei de multe ori a fost criticată de către reprezentanții comunității maghiare din cauza nerespectării legislației în vigoare pe tema bilingvismului, iarConsiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis în 2014 că neinscripționarea bilingvă a unităților de învățământ din oraș constituie discriminare directă și l-a amendat pe primarulDorin Florea.[252] În 2020, după 20 de ani, a fost ales din nou un primar maghiar în Târgu Mureș, în persoana istoriculuiZoltán Soós. Acesta a candidat ca independent, pe o platformă trans-etnică, și a fost susținut politic deUniunea Democrată Maghiară din România, iar procentul de voturi cu care a fost ales a depășit ponderea comunității maghiare din oraș.[253]

Bilingvismul în sectorul privat din localitate este un fenomen des apărut și acceptat, chiar dacă acest fenomen a fost unul dintre catalizatoareleconflictului interetnic de la Târgu Mureș. În în jurul fostei farmacii nr. 28 din strada Înfrățirii se aduna mulțimea ca să-și manifeste dezacordul față de gestul conducerii unității, care a decis așezarea inscripțiilor bilingve.[254] Astăzi, mentalitatea multiculturală pe planul comunicării se practică în general atât în micile magazine, cât și în centrele comerciale operate de către marile lanțuri internaționale.

Transport

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Transportul în Târgu Mureș
E60 la intrarea în oraș,Calea Sighișoarei
O aeronavă de tip Airbus A320 pe pista aeroportului
Autobuzul 23 în centrul orașului

Municipiul Târgu Mureș are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrulTransilvaniei și factorilor istorice, care au făcut posibil să ocupe cel mai important loc în rândul orașelor dinȚinutul Secuiesc[255].

Transport rutier

[modificare |modificare sursă]

Orașul este traversat dedrumul european E60 (București -Oradea -Budapesta -Viena). Totuși lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9 European), privează Târgu Mureșul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate,[a] augmentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.

În2004 au început lucrările laAutostrada Transilvania, care, din 2019, are un nod rutier laUngheni, la o distanță de 14 km de Târgu Mureș.[256] În prezent sunt în fază avansată lucrările la secțiuneaCâmpia Turzii–Chețani, în timp ce lucrările pe tronsonul Ogra–Sighișoara au fost întrerupte. În 2020 au început și lucrările pentru realizarea drumului de legătură de la Târgu Mureș spre Ungheni.[257]

Transport feroviar

[modificare |modificare sursă]

Prima linie feroviară din regiune a fost dată în folosință în1871 și a legat Târgu Mureșul cuLunca Mureșului. Linia Târgu Mureș -Deda -Gheorgheni -Miercurea Ciuc -Sfântu Gheorghe -Brașov a fost finalizată în1909. Aici, căile ferate se chemauszékely körvasút ("calea ferată circulară secuiască") și făcea legătura feroviară între toate orașele importante dinȚinutul Secuiesc.[258]

În momentul de fațăGara Târgu Mureș are conexiuni feroviare cu toate orașele principalele din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători,CFR. Concomitent, există și două trenuri internaționale, pe rutaBudapesta - Târgu Mureș (Ady Endre) operate de către Magyar Államvasútak (MÁV).[259] Calea ferată îngustă dintre Târgu Mureș șiSovata a fost desființată. Gara Mare asigură transportul feroviar spreBucurești și multe alte orașe principale românești, prin liniiIntercity. Orașul dispune și de două gări secundare,Gara de Nord (sauGara Mică) din Orașul de Sus șiGara de Sud, aflată în vecinătatea combinatuluiAzomureș, care este de fapt și gara localitățiiCristești.[260]

Transport aerian

[modificare |modificare sursă]

Târgu Mureșul este deservit de un aeroport internațional, numitAeroportul Internațional "Transilvania", amplasat în imediata vecinătate a orașului, mutat laVidrasău în anul 1969.[261]

Inițial aeroportul a fost înființat în anul1936, după 1969 vechiul aeroport rămâne aeroport sportiv pentru sporturile aviatice, planorism, parașutism și aeromodelism.[261] Primele zboruri au fost doar zboruri interne, executate spreBucurești șiCluj cu aeronave de tipLi-2 mai târziu, pe ruta București și cuIl-14. De-a lungul existenței sale, aeroportul din Târgu Mureș a suferit o serie de modificări și modernizări. În timpul celui deal Doilea Război Mondial,armata germană și cea maghiară a modernizat și consolidat infrastructura aeroportului.[necesită citare]

Odată cu schimbarea locației pe actualul amplasament în anul1969 s-a construit un nou sediu cu toată infrastructura de bază. Astăzi aeroportul găzduiește mai mulți operatori aerieni (Tarom,Wizz Air) care au curse spreBudapesta,București,Dortmund,Londra șiMemmingen. În anul 2011 traficul de pasageri în Aeroportul Transilvania a fost de 257 303 persoane,[262] în creștere cu 243% față de anul precedent.[263]

Transport public

[modificare |modificare sursă]

Principalele mijloace de transport în comun sunt autobuzele, urmate de microbuze operate de asocierea public-privată SC Transport Local SA și SC Siletina SRL în peste 30 de linii.[264]

Consiliul Local a aprobat, la sfârșitul anului 2015, achiziționarea a 80 de autobuze noi, iar primele 20 au ajuns in aprilie 2016. Mașinile sunt EURO 6, cu rampă de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă și cu camere video în interior. Municipalitatea dorește ca pe viitor să introducă autobuze electrice în Tg. Mureș, autobuze pentruzona periurbană, dar și un trenuleț electric

Până la înființarea transportului în comun de persoane modern, cunoscut în forma actuală în orașul Târgu Mureș, acesta se făcea cu birje de cătreAsociația Profesională a Meseriașilor din Transporturi. Exploatarea transportului în comun de pasageri a luat ființă la1 mai1949, cu autobuze transformate din autocamioane uzate, cumpărate din parcul bunurilor sovietice dinBrăila.[265]

Educație

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Educația din Târgu Mureș

Dezvoltarea simțitoare a educației în Târgu Mureș a avut loc dupăreforma protestantă. În anul1557 a fost menționată existența unei biblioteci, pe lângă un așezământ instructiv-educativ numitSchola Particula în incintaBisericii Reformate din Cetate, prima școală de acest fel de pe cuprinsulRomâniei actuale.[206] În1718 școala a fost reorganizată și redenumită în Colegiul Reformat, iar printre disciplinele studiate se numărateologia șifilozofia. Din1797 se studia atât dreptul, cât și filologia și științele ale naturii. GuvernatorulSámuel Teleki în timpul petrecut laViena a planificat dezvoltarea bibliotecii școlii. Visul lui era realizarea unei biblioteci de dimensiune mare, absolut europeană. El acumulase nenumărate cărți și materiale tipărite de pe moșiile de pe întreaga Vale a Mureșului. În anul1802 după ce fondul de carte a fost îndeajuns de bogat, biblioteca își deschise porțile în mod oficial și a fost declarată bibliotecă publică.[266]

În perioadadualismului, primarulGyörgy Bernády a pus un accent deosebit pe educație. În timpul mandatului său au fost construite, atât din fonduri proprii, cât și din fonduri de laBudapesta, grădinițe, școli elementare, gimnazii (în limba maghiară și germană gimnaziul este liceul) separate pentru băieți și fete, școală militară și colegii. Totodată și construirea clădirilor instituțiilor de învățământ reformate, catolice și evreiești au fost co-finanțate de către primărie. Astfel, se poate spune că absolut toate instituțiile de educație de prestigiu actuale din oraș, cum ar fiColegiul Unirea, Școala Gimnazială „Europa”,Colegiul Al. Papiu Ilarian,Liceul Vocațional de Artă,Liceul Teoretic Bolyai Farkas,Universitatea de Medicină și Farmacie șiUniversitatea Petru Maior, funcționează în clădirile construite de către edilul șef de atunci.[267]

În prezent, în Târgu Mureș funcționează 102 de unități de învățământ care pot fi împărțite astfel: 41 pentru învățământul preșcolar, 20 pentru învățământul primar și gimnazial, 6 licee, 10 grupuri școlare, 10 școli complementare sau de ucenici, 10 postliceale sau de specialitate și 4 instituții de învățământ superior.[268]

Învățământ superior

[modificare |modificare sursă]

Învățământul superior în Târgu Mureș este reprezentat de instituții de stat și de instituții particulare. Din prima categorie fac parteUniversitatea de Medicină și Farmacie,Universitatea Petru Maior șiUniversitatea de Arte.[269] Din a doua categorie fac parte:Universitatea Dimitrie Cantemir șiUniversitatea Sapientia.[269][270]

Universitatea de Medicină și Farmacie este una din cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat dinRomânia, cu statut multicultural și multilingvistic, conform legii educației naționale,[271] înființată în anul1945. și Universitatea derulează programele de cercetare. Prin temele de cercetare abordate,[272][273] universitatea încearcă să își păstreze un loc de frunte în școala românească de medicină[274] Un plus în consolidarea imaginii școlii de medicină din Târgu Mureș este adus și de centrul de instruire național în medicina de urgență, efectuat deSMURD Târgu Mureș.

Prin transferarea Academiei de Arta Teatrală dinCluj s-a creatUniversitatea de Arte, care a purtat mult timp numele actorului, regizorului de origine ardeleneascăIstván Szentgyörgyi. Academia are trei secții cu predare înlimba română și înmaghiară:actorie,teatrologie șiregie, iar în urma finalizării lucrărilor de reabilitare Casei Pálffy din strada Bolyai, a fost dat în folosință sediul Facultății de Muzică.[275]

Cercetarea în domeniul științelor sociale este efectuată în unul din instituteleAcademiei Române,Institutul de cercetări socio-umane "Gheorghe Șincai", înființat în 1957. Cercetătorii care activează aici acoperă mai multe domenii ale științelor sociale, precum: istoria, istoria literaturii și literatura comparată, psihologia.

Învățământ mediu

[modificare |modificare sursă]

Principalele instituții de învățământ liceal ale orașului sunt:Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian”,Colegiul Național „Unirea”,Liceul Vocațional de Artă,Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, Liceul Teoretic „Gheorghe Marinescu”,Liceul Teologic Reformat,Liceul Teologic Romano-Catolic „II. Rákóczi Ferenc”, Liceul Pedagogic, Liceul Economic, și Liceul Tehnologic Electromureș.[276]

Învățământ primar

[modificare |modificare sursă]

Învățământul primar din Târgu Mureș este garantat de 26 de unități școlare cu limbile de predare română, maghiară și germană.[277]

Sănătate

[modificare |modificare sursă]
ElicopterulSMURD din Târgu Mureș
Articol principal:Centrul medical regional Târgu Mureș

În domeniulmedicinei, orașul este un centru de excelență nu doar la niveluljudețului Mureș, ci unul recunoscut la nivelnațional șiinternațional prin calitatea și gradul de specializare al actului medical. În municipiu există unități dotate cu aparatură performantă și cadre medicale cu înaltă specializare, între care se evidențiază:Spitalul Clinic Județean Mureș,Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș (care este o unitate regională), Institutul de Asistență Medicală de Urgență Pre-spitalicească,Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), care la vremea apariției sale, era un proiect pilot la nivel național șiInstitutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, unitate aflată în directa subordonare aMinisterului Sănătății.[278]

Influența pe care o exercită serviciile medicale târgumureșene dincolo de granițele orașului și județului, o arată faptul că mai mult de 30% dintre pacienții spitalizați în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș provin din alte județe.[279]

Orașul este un important centru universitar în domeniul medicinei.Universitatea de Medicină și Farmacie oferă o gamă largă de domenii, cum ar fi: medicină generală și medicină militară, farmacie, stomatologie, tehnică dentară și asistență medicală de urgență medico-chirurgicală. Universitatea are un statut multicultural și multilingvistic, conform legii educației naționale. Învățământul este disponibil atât înlimba română, cât și în ceamaghiară șiengleză[271] . Programele de cercetare se desfășoară atât în cadrul instituției cât și în cadrul spitalicesc, existând mai multe proiecte de cercetare realizate cu instituții partenere din afara țării.

Armată

[modificare |modificare sursă]

Brigada 6 Operațiuni Speciale "Mihai Viteazul" își are sediul la Târgu-Mureș[280].

Personalități

[modificare |modificare sursă]
Sámuel Teleki, fondatorulBibliotecii Teleki-Bolyai
János Bolyai, matematician, creatorulgeometriei neeuclidiane
Vezi șiLista primarilor din Târgu Mureș,Lista profesorilor Colegiului Reformat șiLista absolvenților Colegiului Reformat.

Următoarele personalități s-au născut sau au trăit în Târgu Mureș:[281][282]

S-au născut la Târgu Mureș

[modificare |modificare sursă]

Au locuit în Târgu Mureș

[modificare |modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare |modificare sursă]

Municipiul Târgu Mureș se află în relații de parteneriat sau de înfrățire cu unsprezece orașe și un județ. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun.[285][286]

Note de completare

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Calea Sighișoarei nu oferă posibilitataea șoferilor care vin din direcția Clujului pe E60 de a ocoli tot orașul, numai Dâmbul Pietros și Cartierul Tudor Vladimirescu. Însă conducătorii auto care vin din Reghin sau din Cartierul Unirii nu pot opta la nicio soluție de ocolire.

Note bibliografice

[modificare |modificare sursă]
  1. ^„Citynews: Vezi datele preliminare ale recensământului pentru județul Mureș”.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  2. ^https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24312447-soos-zoltan-candidatul-maghiar-castigat-primaria-targu-mures-numaratoare-paralela.htm Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  3. ^http://www.geopostcodes.com/Targu_Mures?loc=T%C3%A2rgu_Mure%C5%9F Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  4. ^„Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”.Legea 290. Parlamentul României.. 
  5. ^Konrad Gündisch, "Hauptstädte" in Siebenbürgen, În: Harald Heppner, Hauptstädte zwischen Save, Bosporus und Dnjepr, Wien 1998, pag. 61.
  6. ^Vezi:Lista orașelor din România
  7. ^Potrivit recensământului din 2002 în Târgu Mureș trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din țară alcătuită din 70 108 de persoane urmat de Cluj cu 60 987 și Oradea cu 56 985 cetățeni de etnie maghiară.
  8. ^Biblioteca Electronică Maghiară: Istoria Transilvaniei, Principatul lui Rákóczi, V.
  9. ^abSzentivány Márton, Curiesiera et Selectiera Variarum Scienetiomm Miscellanea...” Nagyszombat (Ungaria), 1702.
  10. ^abchttp://www.bjmures.ro/bd/M/001/03/M00103.pdf, p 28
  11. ^Szentiványi, Márton (),Curiosiora Et Selectiora Variarum Scientiarum Miscellanea: In tres partes divisa (în latină), Google Books 
  12. ^Szentiványi, Márton (),Dissertatio Paralipomenonica Rerum Memorabilium Hungariae: Ex Parte Prima Decadis Tertiae, Curiosiorum & Selectiorum, Variarum Scientiarum Miscellaneorum R. P. Martini Szentivany Societatis Jesu Sacerdotis (în latină), Google Books 
  13. ^Kiss, P., op.cit., p. 66. În Annalecta Franciscana, IV, p. 554
  14. ^Kelemen Lajos, Művészettörténeti tanulményok (Studii de istoria artei), București, Ed. Kriterion,, II, p.36.
  15. ^abcdefghttp://www.bjmures.ro/bd/M/001/03/M00103.pdf, p 29
  16. ^ab„Romanus sac. De Novo Foro solv. 40 den” (preotul Romanus din Târgu–Mureș a plătit patruzeci denari), în Orbán B.,op.cit., p. 107; DIR, veacul XIV, III, 1954. p.134.
  17. ^Romanus sac. De Novoforo Siculorum solv. 1 fertonen fini argenti (Romanus preotul din Târgu-Mureș a plătit un fertun de argint bun), în Orbán B., op.cit., p. 107; DIR, Ibidem, p. 134.
  18. ^Romanus sac. De Foro Novo Syculorum solv 1 fert. et 3 kuntines fini argenti (Romanus preotul din Târgu-Mureș a plătit un fertun și trei kuntini de argint bun), Orbán B., op.cit., p. 107; DIR, Ibidem. p. 198.
  19. ^Romanus sacerd. De Novo Foro Sicularum solv. 3 lotones argenti (Romanus preotul din Târgu-Mureș a plătit trei lotoni de argint), Orbán B., op.cit., p. 107; DIR, Ibidem, p. 214.
  20. ^hu Magyar történelmi fogalomtár Gondolat, Budapest, 1989,ISBN 963-282-202-1
  21. ^„ANTREC România: Județul Mureș”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  22. ^abhuCJ Mureș: Imagini vechi ale orașului Târgu Mureș (07.08.2012)
  23. ^huPetru Maior Egyetem: Maros megye\Județul Mureș (24.10.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  24. ^huErdélyi Utazás: Marosvásárhely leírása\Descrierea orașului Târgu Mureș, Elnevezése\Denumirea (24.10.2012)
  25. ^Sándor, Pál-Antal.Székelyvásárhely. Marosvásárhely történetébőé.Vol. I. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 12.
  26. ^Gróf Toldalagi Mihály în scrisoarea scrisă în limba maghiară scrie numele ca Marus Vásárhely (a se pronunța Moruș Vașarhei): "Ezen Helység a hol nemes Marus Vásárhely szabad királyi városa fekszik, hajdanában egy kitsin oppidium volt léngyen (...)"
  27. ^huVirtuális Marosvásárhely: A város fekvése (04.09.2012)
  28. ^Climate of Romania U.S. Library of Congress. (14.10.2012)
  29. ^„Clima României este de tip continental, valabil și pentru municipiul Târgu Mureș.(06.09.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  30. ^Institutul Național de Statistică, Direcțiunea Județeană de Statistică Mureș: Anuarul Statistic al Județului Mureș, Temperatura aerului, pg. 6. Observații: Potrivit statisticilor, în martie valorile numai cobor sub 0 °C, iar în noiembrie mediile lunare sunt sub 10 °C”(PDF). Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  31. ^„Institutul Național de Statistică, Direcțiunea Județeană de Statistică Mureș: Anuarul Statistic al Județului Mureș”(PDF). Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  32. ^aceeași temperatură a fost atinsă și în1942
  33. ^Primăria Târgu Mureș: Platoul Cornești (04.12.2012)
  34. ^Radio Târgu Mureș: Elefantul Tania a ajuns la Grădina Zoo din Târgu-Mureș (09.12.2012)
  35. ^huVásárhely.ro: Vásárhely változásai – a múlt árnyéka a jelen fénye(?)Arhivat în, laWayback Machine.
  36. ^Aquaserv: Prezentarea companiei
  37. ^Veziaici traducerea termenuluipoklos în limba română. (09.12.2012)
  38. ^Orbán Balázs: Székelyföld leírása, XXV. Poklos völgye - Biblioteca Electronică Maghiară (16.09.2012)
  39. ^Vezi descrierea amănunțită fântânii cântătoare laLocuri cu Istorie: Târgu MureșArhivat în, laWayback Machine. (09.12.2012)
  40. ^Zi de Zi: Apa pentru oraș din Fântâna Bodor IV., Nicolae Bálint, 7 octombrie 2007 (06.09.2012)[nefuncțională]
  41. ^huGondola.hu: 75 éves a margitszigeti zenélő kút\Fântâna cântătoare din Insula Margit, Budapesta a împlinit 75 de ani (06.09.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  42. ^Primăria Târgu Mureș: Platoul Cornești
  43. ^hu [http://folyok.adatbank.transindex.ro/index.php?fid=16&kat=R%C3%A9szletes%20le%C3%ADr%C3%A1sArhivat în, laWayback Machine. Adatbank: Maros lerirasa]
  44. ^abPlanul Urbanistic General din Târgu Mureș: Studiu de fundamentare privind protecția mediului
  45. ^Crispedia.ro: Sol hidromorf (09.12.2012)
  46. ^„Rezultatele cercetărilor arheologice finalizate în Târgu Mureș pe siteul Muzeului Județean Mureș (16.09.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  47. ^Ministerul Culturii și Patrimoniului Național: Repertoriul Arheologic Național, Târgu Mureș (09.09.2012)
  48. ^Mai multe informații despre această epocă puteți găsi în articolulIstoria județului Mureș
  49. ^Lista monumentelor istorice din județul MureșArhivat în, laWayback Machine.,patrimoniu.ro
  50. ^Repertoriul Arheologic Național, ran.cimec.ro 
  51. ^„Muzeul Național de Istorie: Contextul medieval și cercetări arheologice în Morești (09.09.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  52. ^Karácsony Márton, A Marosvásárhely róm. Kath. Gymnasium és nevelőház története, TârguMureș, 1895, p.9
  53. ^P.György József, A ferncrendiek élete és müködése Erdélyben, Cluj, 1930
  54. ^abcdef„copie arhivă”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  55. ^Șt. Pascu, Voievodatul, III, p. 275
  56. ^abhttp://www.bjmures.ro/bd/M/001/03/M00103.pdf, p. 153
  57. ^„Citare”. Arhivat dinoriginal la. 
  58. ^hu Zoltán, Soós.Cercetări arheologice în cadrul Muzeului Județean Mureș între anii 2002-2005. Marosvásárhely történetéből. Vol. II. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 259
  59. ^În perioada Principatului Transilvaniei judele (în maghiarăbíró) a fost un demnitar cu atribuții judecătorești și administrative. (DEX)
  60. ^huMarosvásárhely krónikája: 17. század (06.09.2012)
  61. ^abhuMarosvásárhely krónikája: 18. század (06.09.2012)
  62. ^huHunsor.se: Az erdélyi kulturális viszonyok és a marosvásárhelyi kollégium (06.09.2012)
  63. ^NTK segédletek, Bolyai János[nefuncționalăarhivă]
  64. ^Strada Bolyai, respectivPiața Bolyai
  65. ^Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”
  66. ^abdr. Flórián, Csaba; Croinica murșeană: 1848 (09.12.2012)
  67. ^huErdélyi Napló: 150 éve végezték ki a Székely Vértanúkat, anul XIV, nr. 649 din 9 martie 2004 (06.09.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  68. ^huErdély története III. de Zoltán Szász, Budapesta, Akadémiai Kiadó (Editura Academică), 1998, ISBN 963 05 4886 0
  69. ^Népújság: Március 15-i rendezvények Maros megyében (09.12.2012)
  70. ^C. Albu, Alexandru Papiu Ilarian, București, 1977.
  71. ^abcMelinte Șerban, Cultura mureșeană în memoria cărților, Ed. Ardealul, Tîrgu-Mureș, 2006, pp.102-111.
  72. ^În prezent în clădirea respectivă funcționează Casa Memorială Avram Iancu (strada Avram Iancu, nr.23).
  73. ^Unio Trium Nationum
  74. ^Vezi religiile recepte pe Diploma Lopoldină: clickaici[nefuncțională]
  75. ^„Adatbank.transindex.ro: Az erdélyi fejedelemség társadalmi tényezői (09.12.2012)”(PDF). Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  76. ^hu Zsolt, Simon.Országgyűlések Marosvásárhelyen. Marosvásárhely történetéből. Vol. I. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 38-50
  77. ^I. A. Pop, Dim mâinile valahilor schismatici, Editura Litera, p.348,ISBN 978-606-600-112-0
  78. ^hu Csaba, Gidó.Atracția economică a orașului Târgu Mureș din perspectiva circulației căilor ferate spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Marosvásárhely történetéből. Vol. II. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 68
  79. ^Se înțelege: Austria și Ungaria
  80. ^hu [István, Koszta.Husarii în Târgu Mureș. Vol. II. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 88]
  81. ^abc„A városépítő, Marosvásárhely és a sokarcú Bernády-kép”(PDF). Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  82. ^„Transindex.ro: Bernády György tevékenysége a romániai Országos Magyar Pártban (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  83. ^abhu Nagy Miklós Kund:Bernády György Emlékezete - Târgu Mureș: Editura Impress, 1999, p. 10-13.
  84. ^[Biblioteca Județeană Mureș: Poveștile orașului - A város meséi de Sorina Bota, 2010]
  85. ^abc„Muzeul Județean Mureș: Sala Oglinzilor”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  86. ^huMaros Megyei Tanács honlapja: Kultúrpalota leírása (06.09.2012)
  87. ^Textul tratatului în limba engleză
  88. ^Date despre consecințele Tratatului de la Trianon pentru Ungaria (09.12.2012)
  89. ^Gulyás László: Egy titkos küldetés története – Az első bécsi döntés és közvetlen előzményei In: Nagy Magyarország, IV. évfolyam 1. szám, 2012 tavasz, ISSN 2060-985X
  90. ^Babucs Zoltán: „Megértük a feltámadás napját!” – A Magyar Királyi Honvédség bevonulása a Felvidékre In: Nagy Magyarország, IV. évfolyam 1. szám, 2012 tavasz, ISSN 2060-985X
  91. ^abcL. Balogh Béni: A második bécsi döntés In: Rubicon 2010/1. különszám, ISSN 0865-6347; 23–34. old.
  92. ^Marosvásárhely Történetéből 2. - Mentor Kiadó, Marosvásárhely, 2007 -ISBN 978-973-599-262-0: A tartalékos tisztképzés Marosvásárhelyen és a város magasabb katonai vezetése 1940-44-ben, 138. oldal
  93. ^abcdIOANA FLOREA ().„Statistica evreilor din judetul Mures”. Cuvântul Liber (articol arhivat). Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  94. ^ab„Sinagoga Tirgu Mures”. Accesat în. 
  95. ^ab„Lagărul din Târgu Mureș, județul Mureș-Turda”. Muzeul Holocaustului din Nordul Transilvaniei. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  96. ^abRandolph L. Braham -The Holocaust in Hungary I-II. Cap. "A magyar holokauszt" (Ed. Gondolat, Budapesta, 1988)
  97. ^huTrupa Tompa Miklós, Teatrul Național din Târgu Mureș: IstoricArhivat în, laWayback Machine.
  98. ^abc„Bottoni, Stefano; Sztálin a székelyeknél. A Magyar Autonóm Tartomány története (1952–1960) (09.12.2012, Adatbank)”(PDF). Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  99. ^Autentificare[nefuncționalăarhivă]
  100. ^Autentificare[nefuncționalăarhivă]
  101. ^„Bottoni, Stefano; Zárójel bezárva: a MAT elsorvasztása és átszervezése (1959–1960) (09.12.2012)”(PDF). Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  102. ^Noua entitate administrativă ocupa numai o treime din vechea Regiune Autonomă Maghiară. Totodată populația județului Mureș era mai mică, decât înainte.
  103. ^Szabó Töhötöm: Látható és láthatatlan terek Kolozsváron (Piețe vizibile și invizibile în Cluj), revista Néprajzi Látóhatár, a. XIII nr. 3-4, 2004, p. 104 - vezi onlineaici[nefuncțională] (15.09.2012)
  104. ^R. Süle Andrea: Település- és területrendezési tervek Romániában, Erőszakos áttelepítés, p. 5 - vezi onlineaiciArhivat în, laWayback Machine. (15.09.2012)
  105. ^Structura etnică a populației din Transilvania conform recensământului din 2002
  106. ^Au fost manifestații în Centru.
  107. ^abcDe la Revoluție la Evoluție: Ziarul de Mures
  108. ^Vezi: Legea 4 din 22 februarie 2000 (Legea 4/2000) pentru declararea municipiului Târgu Mureș Oraș-martir al Revoluției din decembrie 1989
  109. ^„Hír 24: A Securitate szervezte? (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  110. ^„Nyugati Jelen: Fekete március 20. évfordulója”.. Accesat în. 
  111. ^abcHotnews: Doua decenii de la o pagina neagra de istorie - conflictul interetnic de la Targu Mures, 19 februarie 2010 (09.12.2012)
  112. ^Maszol.ro: A szabadság terhe – fekete március történészszemmel (09.12.2012)
  113. ^Marko Bela: „Conflictul din martie ’90 a fost un moment al luptei pentru libertate a maghiarilor din Ardeal”, 19 martie 2010,emaramures.ro
  114. ^„Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024”(Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în. 
  115. ^Prezentarea orașului pe site-ul Primăriei Municipiului Târgu Mureș
  116. ^Pál-Antal 2007, pp. 224-229..
  117. ^huMarosvásárhely Metropoliszi Övezet honlapja: A térség leírása, bemutatása
  118. ^„Tcaciuc, Alexandru; Istoricul stemei municipiului Târgu Mureș”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  119. ^Legex.ro: Hotărârea nr. 486 din 2000
  120. ^huCultura.inmures.ro: A marosvásárhelyi vár története (07.08.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  121. ^huKrónikás füzetek: Királyi itélő Tábla és kancellisták (07.08.2012)
  122. ^huVencel Bíró,Ősi magyar emlékek Kolozsmonostoron (Biblioteca Electronică Maghiară)
  123. ^Vezi drapelul municipiului Târgu Mureș arborat pe Primărie:aici
  124. ^Primăria Târgu Mureș: Oferta culturală (09.10.2012)
  125. ^Vezi obiectivele turistice din Târgu Mureș:aiciArhivat în, laWayback Machine.
  126. ^Primăria Târgu Mureș: Atracții turistice (06.09.2012)
  127. ^„Cultura.inmures.ro: Istoria și descrierea Bisericii Reformate din Cetate (06.09.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  128. ^Biblioteca Teleki-Bolyai: Istoria institutului
  129. ^Virtuális Főtér: Piața Trandafirilor și clădirile istorice din Centru (09.12.2012)
  130. ^Turul virtual prin Târgu Mureș (descrierea centrului, monumente istorice)
  131. ^„Muzeul Județean Mureș: Palatul Culturii (06.09.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  132. ^Muzeul Județean Mureș: Oferta muzeală din Târgu Mureș
  133. ^Administratia Complexului de agrement si sport "Muresul", Primăria Municipiului Târgu Mureș, 2011
  134. ^Bine Ati Venit !: Patoul Cornesti
  135. ^„Platoul Cornești, Visit Mureș, 2012”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  136. ^„„1848 – És megindult a mozgolódás Marosvásárhelyen is".Vásárhelyi Hírlap (Târgu Mureș), Zoltán Bakó, 13 martie 2009”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  137. ^abcDr. Chereji Peris, Teréz. A marosvásárhelyi színház és színjátszás megteremtéséről. Marosvásárhely történetéből, vol. I. - Târgu Mureș: Editura Mentor, 2007, p. 223-231.
  138. ^„Szakrális tér”.Korunk (Cluj), Péter Werczberger, februarie, 2005
  139. ^„Lista directorilor, Teatrul Național Târgu Mureș”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  140. ^„copie arhivă”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  141. ^Radio Târgu Mureș: La Târgu-Mureș vor fi aniversate Zilele Bernády, dedicate fostului primar al municipiului
  142. ^Ildikó, Nagy Székely; Subidubi diáknapok, Népújság (09.12.2012)[nefuncțională]
  143. ^abSándor, Pál-Antal.Marosvásárhely a 20. században: Napilapok, folyóiratok. Marosvásárhely történetéből. Vol. I. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 22-23
  144. ^Revista Vatra: Istoric (09.12.2012)
  145. ^„Vásárhelyi Hírlap: Népújság de 20 de ani (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  146. ^„Adatbank.transindex.ro: Articolele lui Béla Markó din Látó (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  147. ^„Radio Târgu Mureș: Misiune (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  148. ^Istoria Radioului Uniplus (09.12.2012)
  149. ^Népújság: Gaga-buli sárga rózsával (09.12.2012)
  150. ^„Antena 1 Târgu Mureș: Contact”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  151. ^„Posturi locale de televiziune”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  152. ^Realitatea TV Târgu Mureș
  153. ^„Televiziunea Târgu Mureș”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  154. ^„Știi TV”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  155. ^„Lapszemle.ro: Tovább terjeszkedik az Erdély TV (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  156. ^abhu Sándor, Pál-Antal. Marosvásárhely a 20. században: Sportegyesületek. Marosvásárhely történetéből. Vol. II. Târgu Mureș, Editura Mentor, 2007, p. 22
  157. ^Primăria Târgu Mureș: Sport
  158. ^FCM Târgu Mureș: Istoric (09.12.2012)
  159. ^„Központ: Isten éltesse tanár úr! (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  160. ^Cotidianul: Echipe de tradiție din fotbalul românesc se zbat în ligile inferioare sau au fost desființate
  161. ^BC Mureș: Despre noi (09.12.2012)
  162. ^Mai ales: zona Sărmășel, județul Mureș
  163. ^Novák 2007, pp. 220-229..
  164. ^Siteul Consiliului Județean Mureș: Obșinerea titlilui de oraș liber regesc și efectele privilegiului asupra economiei orașului Târgu Mureș
  165. ^Novák 2007, pp. 226-227..
  166. ^Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureș. Editat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Mureș, p. 91
  167. ^Toth, Alex; Ungaria, investitor dinamic și serios, cotidianul Zi de Zi, 20 august 2012 (09.12.2012)[nefuncțională]
  168. ^Alexandru Ramadan ().„Adevărul: Combinatul Azomureș e cel mai mare poluator al Târgu-Mureșului”. Accesat în. 
  169. ^Combinatul „Azomureș”, vândut elvețienilor. Vezi aici valoarea tranzacției | adevarul.ro
  170. ^Strategia Digital Mures
  171. ^„Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”.Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în. 
  172. ^„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”.Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în. 
  173. ^„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”.Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în. 
  174. ^Mureș: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeșteanu. Editura Sport Turism. București 1980
  175. ^.XLS Document Excel:„Populația stabilă la 1.01.2009”. INSSE.. Accesat în. 
  176. ^„Adatbank.transindex.ro: Recensământul din 1992”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  177. ^ab„Rezultatele recensământului din 2002 pentru Tîrgu-Mureș”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  178. ^huBiserica Evanghelică-Lutherană din România: Istoria și prezentul bisericii (10.09.2012)
  179. ^hu Fordor Sándor: Biserica evanghelică din Târgu Mureș, săptămânalul Központ, Lokálpatrióta Klub, Târgu Mureș. Vă puteți imagina arhivaaiciArhivat în, laWayback Machine. (10.09.2012)
  180. ^huEvangelikus.net: Vizita reciprocă a parohiilor din Cluj și Târgu Mureș (10.09.2012)[nefuncțională]
  181. ^hu [Erdély.ma: Săptămâna ecumenică din Târgu Mureș (10.09.2012)]
  182. ^huAdatbank: Biserica Bob, Târgu Mureș (09.09.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  183. ^Traian Popa, Monografia orașului Târgu Mureș, Târgu Mureș, Fundația Culturală "Vasile Netea",2005 (prima ediție 1932), pp. 224-228.
  184. ^Arhiepiscopia de Hajdúdorog, Enciclopedia Catolică Maghiară (accesat în data de 09.11.2020)
  185. ^DecretulApostolica sedes din 9 aprilie 1934, în: Acta Apostolicae Sedis (AAS),vol. XXVI (1934), pp. 436-439.
  186. ^În ordinea enumerării: Arcuș,Boroșneu Mare, Imper,Ciucsângiorgiu, Lăzărești,Ghelința, Ilieni, Lemnia, Lisnău, Poian, Turia, Aldea, Bodogaia, Bezidul Nou, Sărățeni,Aita Seacă, Eliseni,Odorheiu Secuiesc, Jacu, Joseni,Sândominic,Frumoasa,Ghimeș-Făget, Gheorgheni,Voșlăbeni, Sântandrei,Bolintineni, Boteni,Crăciunești,Ivănești, Târgu Mureș, Șardu Nirajului,Troița, Lăureni și Tirimioara.
  187. ^Cornel Sigmirean,Protopopiatul Greco-Catolic Târgu Mureș. Istorie, protopopi și administrație (1701-2021). Accesat la 21 august 2022.
  188. ^abZi de Zi: Catedrala Mică rămâne la Biserica Ortodoxă (08.09.2012)[nefuncțională]
  189. ^Cele patru biserici greco-catolice: I. Piața Bulgarilor, II. Cartierul Tudor Vladimirescu, III. Cartierul Unirii, IV. Piața Bernády György
  190. ^abPerri (Friedmann) Jicchák: A marosvásárhelyi zsidóság története. Izrael, Tel-Aviv, 1977
  191. ^„Központ: Marosvásárhelyi zsidó hitközség története (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  192. ^MZSH: A hitközség története (07.07.2012)
  193. ^abMagyarország a XX. században: II. Természeti környezet, népesség és társadalom, egyházak és felekezetek, gazdaság; Kollega Tarsoly, István: Az izraelita felekezet (1867–1918), Biblioteca Electronică Maghiară (09.12.2012)
  194. ^În orașele mari din Ungaria au fost implementate reformele neologismelor: folosirea orgii, slujbele ținute în limba maghiară, voința de integrare etc.
  195. ^MZSH: Ortodox zsinagóga (07.07.2012)
  196. ^Federația Comunităților Evreiești din România: De ce evreii din Ungaria nu vor să fie o minoritate? (10.09.2012)
  197. ^În contextul acesta a apărut neologismul.
  198. ^Legea:1895:XLII tc. "Az izraelita vallásról"
  199. ^„Pokoly, József:Az erdélyi református egyház története, I. Bevezetés - Az erdélyi protestantizmus történelmi jelentősége, Budapest, 1904”(PDF). Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  200. ^Reforma în Transilvania, Interviu cu Rev. Attila Szasz în format digital: clickaici[nefuncțională] (09.12.2012)
  201. ^Magyar Néprajz: Társadalom (Societatea), Az osztályszerkezet és tulajdon közösségei (Structura claselor și comunitățile), MTA, Budapesta, versiune digitală pe Biblioteca Electronică Maghiară (09.12.2012)
  202. ^Principiul "cuius regio, eius religio", adică "cine stăpânește puterea, stăpânește religia"
  203. ^„Cultura.inmures.ro: Biserica Reformată din Cetate”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  204. ^Soós Zoltán, Biserica Reformată din Cetate-important centru religios și cultural în vol. Tîrgu-Mureș, oraș al artelor, volum editat de Primăria Tîrgu-Mureș în colaborare cu revista "Vatra", pp.211-222.
  205. ^Siteul Consiliului Județean Mureș: Martor al unor evenimente politice deosebite, cum a fost Dieta din 1571, care, într-o epocă zguduită de războaie religioase, a proclamat libertatea confesională, sau înscăunarea principelui transilvan, Francisc Rákóczi II., orașul nu va fi ocolit nici de valurile evenimentelor politice euro-pene. (09.09.2012)
  206. ^abDimitrie Poptămaș - Philobiblon mureșean, pag. 10.
  207. ^Până la înființarea Bibliotecii Teleki-Bolyai, aici erau adăpostite toate documentele Bolyai care au fundamentat geometria neeuclidiană.
  208. ^Farczády Elek: A marosvásárhelyi református egyházközség élete 1556–1948, Marosvásárhely, 2000.
  209. ^huArhidieceza Romano-Catolică din Alba Iulia: Az erdélyi római katolikus püspökség ezer éve (09.12.2012)
  210. ^Man, Ioan Eugen ().Târgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în anul 1850, Volumul 1(PDF). Nico. p. 56.ISBN 978-973-88074-8-8. Accesat în. 
  211. ^Keresztes Gyula: Marosvásárhely régi épületei, p. 13-14
  212. ^Fodor S. Sándor : Marosvásárhelyi Útikalauz, Editura Impress, Târgu Mureș, p. 54-55
  213. ^Fodor S. Sándor: Marosvásárhelyi Útikalauz, II. kiadás Impress Kiadó, Marosvásárhely, 155 old.
  214. ^Societatea lui Isus din România.„Comunitatea de Târgu Mureș”. Accesat în. 
  215. ^huParohia Romano-Catolică Sf. Ioan Botezătorul din Târgu Mureș: Centrul Deus ProvidebitArhivat în, laWayback Machine.
  216. ^Ioana Cristache-Panait - Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească, pag. 290
  217. ^Istoricul bisericii Sfântul Arhanghel Mihail Tg. Mureș - afișat în pridvorul bisericii
  218. ^huTulipédia: Construirea bisericilor ortodoxe în Transilvania (08.09.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  219. ^Demonstrat de următoare fapte: Încă din anii 1920-1921, se organizează importante acțiuni de strângere de fonduri la nivel național. Primirea fondurilor publice din București cu ajutorul ministrul cultelor Alexandru Lapedatu și fostul ministru Octavian Goga.
  220. ^Siteul oficial al Bisericii Ortodoxe Înălțarea Domnului: Istoricul construirii lăcașului de cult
  221. ^Nicolae Gheorghe Șincan, Nicolae Băciuț, Catedrala Mare „Înalțarea Domnului” Tîrgu-Mureș, Ed. Nico, Tîrgu-Mureș, 2006.
  222. ^de Marcos, Jaume"Servetus at the European Congress of Religious Studies 2004" (09.12.2012)
  223. ^László Nagy: Biserica de 70 de ani
  224. ^Fodor S. Sándor: Marosvásárhelyi Útikalauz, Impress Kiadó, Târgu Mureș, pag. 74
  225. ^huParohia Unitariană din Târgu Mureș: Istoria unitarienilor din Târgu MureșArhivat în, laWayback Machine. (09.12.2012)
  226. ^„Adatbank.transindex.ro: Datele recensământelor din 1850”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  227. ^Josphus Trausch> Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum sive annales Hungarici et Transilvanici. I. Coronae, 1847. 3.
  228. ^hu Orbán Balázs: Székelyföld leírása, XVIII. Maros-Vásárhely fekvése és keletkezése: "a Vásárhely a távolból költött várakozásnak nem is felel meg, azért az mégis a Székelyföld legnagyobb, legszebb városa, melynek közel 12,000 lelkes és szorgalmas magyar lakosa van*, mi az 1837-ki népszámláláskor talált 7348 lélekhez viszonyitva igen kedvező népszaporodást mutat. Ezen lakosság kivétel nélkül székely, mert ugy a kevés számú keleti vallásuak, mint a lutheránusok, zsidók és letelepült idegenek teljesen el vannak magyarosodva. E népség igen nagy értelmiségi járulékot ád; mit a kir. tábla, a reform. főiskolája és a kath. gymnásium itt léte hovatovább örvendetesen gyarapit"
  229. ^Schola Particula, antecedentul Colegiului Reformat
  230. ^Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș: Istoric (09.12.2012)
  231. ^„Universitatea de Arte din Târgu Mureș: Istoric (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  232. ^Kormányzat, Közigazgatási és Igazságügyi Minisztérium: A magyar kormány kiáll a magyar nyelvű erdélyi orvosképzés mellett, 2012 (09.12.2012)
  233. ^Informația Zilei: Compania “Tompa Miklos” a obținut premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul de la Pécs (10.08.2012)
  234. ^abhuMaros Művészegyüttés: Történelem
  235. ^huErdélyi Magyar Televízió: Descrierea institutului
  236. ^„Pastorația țiganilor catolici din Târgu Mureș este dusă la îndeplinire de părintele Pál, un călugăr franciscan, care printr-o fundație o ajută pe copiii din familii cu probleme sociale”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  237. ^Szegő, Iván Miklós; Mit lehet ma tudni a marosvásárhelyi magyarverésről?, Origo, 2012 (09.12.2012)[nefuncționalăarhivă]
  238. ^„Heti Válasz: "Ne féljetek magyarok, megjöttek a cigányok!". Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  239. ^HVG.hu: Vásárhelyi pogrom ’90: „Ne féljetek magyarok, megjöttek a cigányok”
  240. ^Hősi tett: 'Ne féljetek magyarok, megjöttek a cigányok!'
  241. ^Declarația premierului în limba maghiară:„Marosvásárhely főterén azonban végre Önök mondták meg kik akarnak lenni, akkor amikor kimondták: Ne féljetek magyarok, megjöttek a cigányok!. Kimondták a döntésüket. Ezzel a mondattal nem csupán a térre érkeztek meg, hanem a magyar nemzethez is.
  242. ^Știrile Duna TV: „Ne féljetek magyarok, megjöttek a cigányok" (2010.03.15)
  243. ^huCulturainmures.ro: A kőtemplom (12.08.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  244. ^Traian Popa, Monografia orașului Târgu Mureș, Tîrgu-Mureș, Fundația Culturală "Vasile Netea", 2005 (prima ediție, 1932), pp. 224-228
  245. ^Traian Popa, Monografia orașului Tîrgu-Mureș, Fundația Culturală "Vasile Netea", 2005 (prima ediție 1932), pp. 277-279.
  246. ^huVirtuális Marosvásárhely: Târgu Mureșul în Revoluția Maghiară din 1848. Monumentele ridicate pentru comemorarea evenimentelor.
  247. ^Melinte Șerban, Aspecte ale vieții culturale târgumureșene în perioada interbelică în vol. "Un om pentru Tîrgu-Mureș: Emil A. Dandea", Tîrgu-Mureș, Fundația Culturală "Vasile Netea", 1995, pp. 74-77.
  248. ^„Teatrul Național din Târgu Mureș, Trupa "Liviu Rebreanu": Istoria teatrului (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  249. ^„Trupa "Liviu Rebreanu", Teatrul Național din Târgu Mureș: Istoric”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  250. ^Teatrul 74 din Târgu Mureș (09.09.2012)
  251. ^Lista drepturilor comunității maghiare din România potrivit legislației
  252. ^CNCD: Neinscripționarea bilingvă a unităților de învățământ din Tg. Mureș – discriminare directă, Anca Lupescu, Știripesurse.ro
  253. ^„Târgu Mureș, câștigat de „Nicușor Dan" al maghiarilor. Cine este Soos Zoltan, noul edil al orașului - Gândul”,Gândul,, accesat în 
  254. ^Vă doare capul? Fáj a feje? - documentar realizat de Edit Bereczki și Cornel Mihalache pentru TVR. Vă puteți viziona pe YouTube: clickaici
  255. ^Regiune istorico-culturală care cuprinde scaunele Mureș, Odorhei, Ciuc, Trei Scaune, care în prezent fac parte din județele Mureș, Harghita și Covasna
  256. ^Victor Cozmei (),„HARTĂ INTERACTIVĂ Autostrada Transilvania: Încă 13 km lângă Târgu Mureș au fost deschiși după patru ani de la semnarea contractelor / Un proiect sabotat de birocrație și de incapacitatea autorităților să rezolve problemele la timp - Infrastructura_Articole”,HotNews.ro, accesat în 
  257. ^Laura Albu (),„Vezi imagini cu stadiul lucrărilor de pe tronsonul Târgu Mureș – Ungheni, parte din A3”,Mediafax, accesat în 
  258. ^hu Huszadik Század: A székely körvasút megnyitása, secția Gazdaság (Economie), 1909 noiembrie, Budapesta. Arhiva:aiciArhivat în, laWayback Machine. (07.09.2012)
  259. ^huTârgu Mureș pe lista de destinații companiei feroviare maghiar MÁV-Magyar Államvasútak Zrt.Arhivat în, laWayback Machine.
  260. ^În generatorul de rute interne pe siteul CFR Călători municipiul Târgu Mureș figurează cu trei cele trei gări, iar localitatea Cristești, Mureș nu apare. Generatorul de rute interne:aiciArhivat în, laWayback Machine.
  261. ^abAirport: Informații generale despre aeroportul din Târgu Mureș
  262. ^Aeroportul a înregistrat, în 2011, cei mai mulți pasageri din istoria sa at mediafax.ro
  263. ^Account Suspended
  264. ^Liniile de mijloace de transport în comun pot fi vizualizate:aiciArhivat în, laWayback Machine. (09.12.2012)
  265. ^„Siletina.ro: Istoria transportului comun din Targu Mures”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  266. ^Pál-Antal 2007, pp. 195-196..
  267. ^hu Nagy Miklós Kund: Bernády György Emlékezete - Târgu Mureș: Editura Impress, 1999, p. 10-17.
  268. ^Lista instituților de învățământ din județul Mureș pe Cultura.inmures.ro (07.09.2012)
  269. ^abTocilar.ro: Lista universităților din Târgu Mureș (09.12.2012)[nefuncțională]
  270. ^Universitatea Sapientia: Istoria universității (09.12.2012)
  271. ^abLegea educatiei nationale. Legea nr. 1/2011, www.dreptonline.ro 
  272. ^UMF Targu Mures - University of Medicine and Pharmacy Targu Mures
  273. ^Home: UMFST - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș(PDF), www.umfst.ro 
  274. ^Home: UMFST - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș(PDF), www.umfst.ro 
  275. ^huMarosvásárhelyi Művészeti Egyetem honlapja: Az egyetem története (07.09.2012)Arhivat în, laWayback Machine.
  276. ^Ordinea incompletă (numai parțial conține clasele cu limba de predare maghiară) liceelor târgumureșene după media de admitere din 2012 găsiți peAdmitereLiceu.ro.
  277. ^„Educatie.inmures.ro: Lista școlilor generale din Târgu Mureș (07.08.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  278. ^„Istoria Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș, pe situl oficial al institutului”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  279. ^Prezentare
  280. ^Ministerul Apărării Naționale.„Autoevaluarea activității militarilor Brigăzii 6 Operații Speciale”. Accesat în. 
  281. ^hudr. Flórián, Csaba; Marosvásárhelyi Pantheon, avagy híres polgárok lexikonja (09.12.2012)
  282. ^„Cultura.inmures.ro: Personalități culturale (09.12.2012)”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  283. ^Șt. Pascu, Voievodatul, II, p. 571
  284. ^Șt. Pascu.Voievodatul. p. 571. 
  285. ^abcdefghijklmOrașe înfrățite
  286. ^huPrimăria Târgu Mureș: Orașe înfrățite

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Tîrgu-Mureș. Kovács György Editura Meridiane. București 1962
  • Tîrgu-Mureș. Dános Miklós .Editura Meridiane. București 1966
  • Județul Mureș. Ion Șoneriu, Ion Mac. Editura Academiei RSR, Institutul de geografie. București 1973
  • Mureș: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeșteanu. Editura Sport Turism. București 1980
  • Philobiblon mureșean. Dimitrie Poptămaș Editura Biblioteca Județean Mureș. Târgu Mureș 2003
  • Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureș. Editat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Mureș
  • Monografia orașului Târgu-Mureș. Traian Popa. Editura Ansid. Târgu Mureș 2005. (reeditarea ediției originale din 1932, Tipografia Corvin)
  • Pál-Antal, Sándor ().Marosvásárhely történetéből 1 (în maghiară). Mentor.ISBN 978-973-599-276-7. 
  • Novák, Csaba ().Marosvásárhely történetéből 2 (în maghiară). Mentor.ISBN 9789735992620. 

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deTârgu Mureș
Vedere panoramică, de la V la E, a Târgu Mureșului
Istoria
Coat of arms
Geografia
Administrația și politica
Economia
Societatea
Cartierele
Cultura
Educația
Sportul
Altele:
Târgu Mureș laCommons  · Wikivoyage  · English  · Deutsch  · Magyar
Edificii religioase
Stema Târgu Mureşului
Clădiri
Case și palate
Școli
Altele
Cetatea medievală
Statui și monumente
Muzee
Străzi și piețe
Altele
Edificiile religioase ale cultelor istorice înTârgu Mureș
Iudaism
Biserica Evanghelică-Luterană
Biserica Greco-Catolică
Biserica Buna Vestire(în prezent biserică ortodoxă) · Biserica Bob(în prezent biserică ortodoxă)
Biserica Ortodoxă
Biserica Romano-Catolică
Biserica Reformată
Biserica Unitariană
Subdiviziunile administrative alejudețului Mureș
Reședința
Târgu Mureș(134.290 loc.)
Stema judeţului Mureş
Municipii

Reghin(33.281 loc.) · Sighișoara(28.102 loc.) · Târnăveni(22.075 loc.)

Orașe

Iernut(8.705 loc.) · Luduș(15.328 loc.) · Miercurea Nirajului(5.554 loc.) · Sărmașu(6.942 loc.) · Sovata(10.385 loc.) · Sângeorgiu de Pădure(5.166 loc.) · Ungheni(6.945 loc.)

Comune

Acățari · Adămuș · Albești · Aluniș · Apold · Ațintiș · Bahnea · Band · Batoș · Băgaciu · Băla · Bălăușeri · Beica de Jos · Bereni · Bichiș · Bogata · Brâncovenești · Breaza · Chibed · Ceuașu de Câmpie · Chețani · Chiheru de Jos · Coroisânmărtin · Corunca · Cozma · Crăciunești · Crăiești · Cristești · Cucerdea · Cuci · Daneș · Deda · Eremitu · Ernei · Fântânele · Fărăgău · Gălești · Gănești · Gheorghe Doja · Ghindari · Glodeni · Gornești · Grebenișu de Câmpie · Gurghiu · Hodac · Hodoșa · Ibănești · Iclănzel · Ideciu de Jos · Livezeni · Lunca · Lunca Bradului · Mădăraș · Măgherani · Mica · Miheșu de Câmpie · Nadeș · Neaua · Ogra · Papiu Ilarian · Pănet · Păsăreni · Petelea · Pogăceaua · Râciu · Răstolița · Rușii-Munți · Sâncraiu de Mureș · Sângeorgiu de Mureș · Sânger · Sânpaul · Sânpetru de Câmpie · Sântana de Mureș · Saschiz · Sărățeni · Solovăstru · Stânceni · Suplac · Suseni · Șăulia · Șincai · Tăureni · Valea Largă · Vânători · Vărgata · Vătava · Vețca · Viișoara · Voivodeni · Zagăr · Zau de Câmpie

Sate
Regiunile de dezvoltare ale României
Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011
Peste 1 000 000 de locuitori
București (1.883.425 loc.)
Stema României
Peste 300 000 de locuitori

Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.)

Peste 200 000 de locuitori

Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.) · Ploiești (209.945 loc.)

Peste 100 000 de locuitori

Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureș (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.)

Peste 75 000 de locuitori

Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.)

Peste 50 000 de locuitori

Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)

Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Târgu_Mureș&oldid=17096081
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp