| Târgu Jiu | |||
| — municipiu șireședință de județ[*] — | |||
| |||
  Târgu Jiu Târgu Jiu (România) | |||
 Târgu Jiu Târgu Jiu (Județul Gorj) | |||
| Coordonate:45°02′02″N 23°16′29″E ({{PAGENAME}}) / 45.03389°N 23.27472°E45.03389; 23.27472 | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Gorj | ||
| SIRUTA | 77812 | ||
| Atestare documentară | 1406 | ||
| Reședință | Târgu Jiu[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al municipiului Târgu Jiu[*] | Marcel Laurențiu Romanescu[2] (PSD, iunie 2017) | ||
| Suprafață[3] | |||
| - Municipiu | 161 km² | ||
| - Urbană | 38,784 km² | ||
| Altitudine maximă | 326 m.d.m. | ||
| Altitudine minimă | 210 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Municipiu | 73.545 locuitori | ||
| - Densitate | 1.097 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 21 0xxx | ||
| Prefix telefonic | +40 x53[1] | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Lauchhammer |  Germania | ||
| - Noci |  Italia | ||
| - Pendik |  Turcia | ||
| - Yambol |  Bulgaria | ||
| - Forbach |  Franța | ||
| Plăcuțe de înmatriculare | GJ | ||
| Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
 | |||
Modificădate / text  | |||
Târgu Jiu estemunicipiul de reședință aljudețului Gorj,Oltenia,România, format din localitățile componenteBârsești,Drăgoieni,Iezureni,Polata,Preajba Mare,Romanești,Slobozia, Târgu Jiu (reședința) șiUrsați.[4]
Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râuJiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de laDealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerireaDaciei de cătreromani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurileJiului,Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.
Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura întreDunăre,Drobeta Turnu-Severin șiTransilvania cu un centruroman de peOlt. În preajma sa staționaucohorteromane, încartiruite în așezări fortificate. În timpulrăzboaielor de cucerire aDaciei, o parte dinarmata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjeanAlexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremearomanilor localitatea era unvicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu -Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului unmozaic,țiglă șicărămiziromane, precum șiceramică asemănătoare celei descoperite în apropiereacastruluiroman de laBumbești-Jiu.
Orașul este menționat pentru prima oară în anul1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de cătrevoievodulMircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea detârg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul1611 dat deRadu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulțipârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei luiNeagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.
În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință aGorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe uniidomnitori ai țării cum ar fi:Mihai Viteazul,Matei Basarab,Constantin Brâncoveanu. În anul1631 orașul a fost teatrul conflictului dintre trupeleboieruluiMatei Basarab și cele ale luiLeon Vodă Tomșa.În anul1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de cătreNicolae Mavrocordat împotrivaboierilor ostiliturcilor. Împotriva acestuidomnitor avea să se lanseze, în1719 memoriul a 66 deboieri gorjeni cătreprincipeleEugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegileboierilor Băleanu și Știrbei,partizani aiturcilor.La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la1800, cârjalii și adalăii la1814-1815.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la21 ianuarie1821 venind de laBucurești,Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu peCâmpia Padeșului.În anul revoluționar1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotrivaRegulamentului Organic pe care îl ard peDealul Prejbei.Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din14 octombrie1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".
Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroinăEcaterina Teodoroiu originară dinVădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul1937 a fost realizat, sub conducerea luiConstantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
În anul 1992 s-a decis înființarea Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu cu următoarea structură:Facultatea de Inginerie și Facultatea de Științe.Astăzi ,Universitatea numără 25 de programe de studii pentru ciclul de studii universitare de licență și 20 de specializări de master universitar.
Municipiul Târgu Jiu se află la intersecțiaparalelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul MunțilorCarpați , în cuprinsulPodișului Getic , în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.
Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, peValea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,6 °C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3 °C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0 °C sau sub 0 °C pe munții înalți.
Precipitatiile pe an sunt de 822mm. Între cele mai uscate și cele mai umede luni, diferența de precipitații este de 26 mm | 1 inch. Pe parcursul anului, temperaturile variază cu 22,2 °C | 39,9 °F. Luna cu cea mai mare umiditate relativă este noiembrie (79,96 %). Luna cu cea mai scăzută umiditate relativă este aprilie (66,75 %). Cea mai umedă lună este mai (10,57 zile). Cea mai uscată lună este august (7,03 zile).[5]
În această locație, luna care primește cel mai mult soare este iulie, cu un număr mediu de ore zilnice fiind de 12,38. Pe întreaga durată a perioadei calendaristice menționate, există un total de 383,68 ore de lumină solară. În Târgu Jiu, luna care înregistrează cel mai mic număr de ore zilnice de soare este ianuarie, cu o durată medie de 4,93 ore pe zi. Cantitatea totală de lumină solară înregistrată în această perioadă în cauză se ridică la o sumă totală de 152,96. În Târgu Jiu se numără în medie 250,74 ore de soare pe lună și în jur de 3008,93 ore pe tot parcursul anului.[6]
| Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)* | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Perioada | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| 1901-2000 | -1,5° | 0,6° | 5,7° | 11,1° | 16,3° | 19,6° | 21,5° | 20,9° | 16,8° | 11,2° | 5,7° | 1,2° | 10,7° |
| 2006 | -1,7° | 0,0° | 5,0° | 12,4° | 16,2° | 19,5° | 23,6° | 20,1° | 17,5° | 12,5° | 6,4° | 2,1° | 11,1° |
| Maxima și minima absolută lunară în perioada1901-2000 | |||||||||||||
| Anul | 1979 | 1994 | 1952 | 1950 | 1950 | 1938 | 1939 | 1952 | 1946 | 1935 | 1926 | 1957 | |
| Maxima | 17,4° | 20,5° | 28,2° | 32,0° | 34,5° | 38,4° | 39,6° | 41,0° | 39,7° | 33,8° | 27,1° | 20,2° | |
| Anul | 1963 | 1935 | 1932 | 1931 | 1935 | 1962 | 1962 | 1949 | 1970 | 1971 | 1922 | 1927 | |
| Minima | -35,3° | -29,2° | -20,0° | -5,2° | -5,0° | 2,2° | 5,9° | 5,0° | -1,9° | -6,8° | -15,4° | -24,8° | |
| Precipitații (media lunară și anuală în mm) | |||||||||||||
| 1901-2000 | 39,1 | 37,5 | 36,5 | 48,2 | 63,4 | 81,0 | 58.3 | 51,5 | 43,9 | 49,7 | 48,7 | 49,4 | 583,9 |
| 2006 | 30,3 | 41,7 | 49,3 | 78,8 | 50,2 | 87,8 | 50,4 | 98,0 | 24,6 | 17,4 | 31,3 | 21,3 | 581,1 |
Componența etnică a municipiului Târgu Jiu
Români (82,62%)
Romi (2,97%)
Alte etnii (0,18%)
Necunoscută (14,23%)
Componența confesională a municipiului Târgu Jiu
Ortodocși (82,88%)
Alte religii (1,8%)
Necunoscută (15,32%)
Conformrecensământului efectuat în 2021, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la 73.545 de locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 82.504 locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor suntromâni (82,62%), cu o minoritate deromi (2,97%), iar pentru 14,23% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (82,88%), iar pentru 15,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Municipiul Târgu Jiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul,Marcel Laurențiu Romanescu, de laPartidul Social Democrat, este în funcție din iunie 2017. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | ||||||||||
| Partidul Verde | 2 | ||||||||||
Municipiul Târgu Jiu este reședința de județ a județului Gorj și are în administrație, în afara localității principale, și alte opt localități:Slobozia,Bârsești,Polata,Ursați,Drăgoieni,Iezureni,Preajba Mare,Românești.
Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din18 decembrie2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din21 ianuarie2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentatăColoana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul demunicipiu, reședință de județ).
Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale.Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri.Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-și numele de activitatea creatoare a luiConstantin Brâncuși.
Școli generale
Licee și colegii
Școli postliceale
Universități
Instituții educaționale
Orașul Târgu Jiu susține financiar sportul, sprijinind echipele de mai jos, dar și multe alte activități sportive.
Fotbal:
Baschet:
Handbal:
Box:
Lupte:
Viitoarele centre comerciale:
Municipiul Târgu Jiu este înfrățit cu:
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Instituții
Comunități
Reportaje, Turism
Imagini
Subdiviziunile administrative alejudețului Gorj | ||
|---|---|---|
| Reședința | Târgu Jiu(82.504 loc.) | |
| Municipii | Motru(19.079 loc.) | |
| Orașe | Bumbești-Jiu(8.932 loc.) · Novaci(5.431 loc.) · Rovinari(11.816 loc.) · Târgu Cărbunești(8.034 loc.) · Tismana(7.035 loc.) · Turceni(7.269 loc.) · Țicleni(4.414 loc.) | |
| Comune | Albeni · Alimpești · Aninoasa · Arcani · Baia de Fier · Bălănești · Bălești · Bărbătești · Bengești-Ciocadia · Berlești · Bâlteni · Bolboși · Borăscu · Brănești · Bumbești-Pițic · Bustuchin · Câlnic · Căpreni · Cătunele · Ciuperceni · Crasna · Crușeț · Dănciulești · Dănești · Drăgotești · Drăguțești · Fărcășești · Glogova · Godinești · Hurezani · Ionești · Jupânești · Lelești · Licurici · Logrești · Mătăsari · Mușetești · Negomir · Padeș · Peștișani · Plopșoru · Polovragi · Prigoria · Roșia de Amaradia · Runcu · Săcelu · Samarinești · Săulești · Schela · Scoarța · Slivilești · Stănești · Stejari · Stoina · Telești · Turburea · Turcinești · Țânțăreni · Urdari · Văgiulești · Vladimir | |
| Sate | ||
Reședințelejudețelor României | ||
|---|---|---|
Alba Iulia •Alexandria •Arad •Bacău •Baia Mare •Bistrița •Botoșani •Brașov •Brăila •București •Buzău •Călărași •Cluj-Napoca •Constanța •Craiova •Deva •Drobeta-Turnu Severin •Focșani •Galați •Giurgiu •Iași •Miercurea Ciuc •Oradea •Piatra Neamț •Pitești •Ploiești •Râmnicu Vâlcea •Reșița •Satu Mare •Sfântu Gheorghe •Sibiu •Slatina •Slobozia •Suceava •Târgoviște •Târgu Jiu •Târgu Mureș •Timișoara •Tulcea •Vaslui •Zalău |  | |
Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011 | ||
| Peste 1 000 000 de locuitori | București (1.883.425 loc.) |  |
| Peste 300 000 de locuitori | Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.) | |
| Peste 200 000 de locuitori | ||
| Peste 100 000 de locuitori | ||
| Peste 75 000 de locuitori | Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.) | |
| Peste 50 000 de locuitori | Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.) | |
.jpg)
