| Szentendre | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
  Szentendre Szentendre (Ungaria) | |||
| Coordonate:47°40′24″N 19°04′21″E ({{PAGENAME}}) / 47.673333333333°N 19.0725°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Ungaria | ||
| Județ |  Pesta | ||
| District | Districtul Szentendre | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Zsolt Fülöp | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 43,82 km² | ||
| Altitudine | 110 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1] | |||
| - Total | 24.267 locuitori | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 2000(lakossági) és 2001(közületi) | ||
| Prefix telefonic | 26 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Kalisz | Polonia | ||
| - Wertheim | Germania | ||
| - Zalău | România | ||
| - Stari Grad | Croația | ||
| - Gubbio | Italia | ||
| - Salon-de-Provence | Franța | ||
| Prezență online | |||
site web oficial GeoNames Facebook Places | |||
Modificădate / text  | |||
Szentendre (însârbăСентандреја, cu caractere latineSentandreja; îngermanăSankt Andrä) este un oraș situat în partea de nord aUngariei, înjudețul Pesta, pe malul drept alDunării. În urma migrației sârbești din timpulpatriarhuluiArsenie al III-lea (1674-1706) a devenit un centru al sârbilor din Ungaria, totodată sediulEpiscopiei Ortodoxe de Buda.
În anul 2011 avea o populație de 24.267 de locuitori.
Componența etnică a orașului Szentendre
Maghiari (93,79%)
Germani (1,79%)
Necunoscut (1,92%)
Alții (2,5%)
Componența confesională a orașului Szentendre
Romano-catolici (37,3%)
Fără religie (19,59%)
Reformați (10,29%)
Atei (2,41%)
Luterani (1,59%)
Necunoscută (27,31%)
Alte religii (3,81%)
Conform recensământului din 2011, orașul Szentendre avea 24.267 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (93,79%) eraumaghiari, cu o minoritate degermani (1,79%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 1,92% din locuitori.[2] Nu există o confesiune majoritară absolut, locuitorii fiindromano-catolici (37,3%),persoane fără religie (19,59%),reformați (10,29%),atei (2,41%) șiluterani (1,59%). Pentru 27,31% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[3]
În epoca romană a existat aici un castru identificat dreptUlcisia Castra respectivCastra Constantia.
