Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice,sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsescnotele de subsol. Puteți ajuta introducândcitări mai precise ale surselor.
Sufismul sautaṣawwuf (arabă: تصوّف) este de obicei înțeles nu ca o sectă distinctă aIslamului, ci ca o dimensiunea interioară,mistică aIslamului. Un practicant al acestei tradiții este, în general, cunoscut ca unṣūfī (arabă: صُوفِيّ), deși unii dintre suporterii acestei tradiții folosesc acest termen doar pentru acei credincioși care au atins obiectivele tradițieiSufi.Un alt nume folosit pentru credincios, pe lângă cel de Sufi, esteDerviș sauFachir.
Sufismul este un curent apărut în secolul VIII și răspândit mai ales înPersia. În centrul vieții religioase a acestei doctrine se află iubirea reciprocă dintre Dumnezeu și oameni, respingând, prin urmare, ideea inaccesibilității lui Dumnezeu. Doctrina sa este influențată de mai multe religii:budism,zoroastrism,hinduism și are la bază apropierea față de Dumnezeu prin cunoaștere mistică, iubire și asceză. Adepții sufismului sunt organizați în diferite frății, confrerii, ordine sau grupări cu milioane de membri la nivel mondial (Ex:Qadiriyyah,Mawlawiyah,Naqshbandiyyah,Tijaniyyah etc) . Fiecare confrerie are o vestimentație distinctivă și ritualuri proprii.
