| |||||
![]() | |||||
Tip | Castru auxiliar | ||||
---|---|---|---|---|---|
Tip construcție | Zid de piatră | ||||
Limes | Moesiarum | ||||
Davă preexistentă | Sucidava | ||||
Unitate administrativă | Dacia Malvensis | ||||
Cod LMI | OT-I-s-A-08492 | ||||
Amplasare | 43°45′52″N 24°27′32.87″E ({{PAGENAME}}) / 43.76444°N 24.4591306°E | ||||
Denumire loc | Cartier Celei | ||||
Localitate | Corabia | ||||
Poziția castrului pe hartaRomâniei | |||||
Modificătext ![]() |
Sucidava (Sykibida după Procopius,[1][2]Σucidava după Pârvan, în care Σ este pronunțat "ș"[3]), vechea capitală a tribului dacic alsucilor, este situată în vatra orașuluiCorabia (județul Olt), pe teritoriul fostuluisatCeleiu.
Pe terasa superioară a Dunării se văd încă zidurile de apărare cu opt turnuri complet dezvelite ale orașului roman târziu Sucidava (secolele IV-VI), care, împreună cucartierul actual, acoperă o parte aorașului roman din secolele II-III, mai puțin cunoscut. Au mai fost identificate băile romane (thermae), obazilică paleocreștină (secolele V-VI) și străzi pavate.
Cetatea se remarcă prin „fântâna secretă”, o capodoperă inginerească, menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor.
Tot aici se găseștepiciorul unui pod roman construit pesteDunăre în timpul luiConstantin cel Mare. Inaugurat în328, avea o lungime de peste 2.400 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri aleAntichității. Podul lega Sucidava cuOescus dinMoesia) (azi înBulgaria). Din păcate,podul lui Constantin cel Mare, menționat și deDimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existență scurtă.
Din punct de vederearheologic,monedele descoperite la Sucidava atestă o prezențăromană neîntreruptă de laAurelian (270-275) laTeodosiu al II-lea (408-450). Dovezile arheologice descoperite demonstrează că, în anul 443 sau 447, orașul a fost devastat de ataculhunilor. Orașul a fost reconstruit deIustin I în 518-527 ori deIustinian I cel Mare în 527-565. În jurul anului 600 însă,bizantinii se pare că au părăsit orașul.[1]