Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Stibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stibiu

SnStibiuTe
As
  
 
51
Sb
 
        
        
                  
                  
                                
                                
Sb
Bi
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume,Simbol,NumărStibiu, Sb, 51
Serie chimicăMetaloizi
Grupă,Perioadă,Bloc15, 5, p
Densitate?kg/m³
Culoare?
Număr CAS7440-36-0[1][2] Modificați la Wikidata
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică121,750u
Rază atomică145 (133) pmpm
Rază de covalență139±5 pm
Rază van der Waals206pm
Configurație electronică2, 8, 18, 18, 5
Electroni penivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinarăsolid
Punct de topire630° C K
Punct de fierbere1635° C K
Energie de fuziunekJ/mol
Energie de evaporarekJ/mol
Temperatură critică K
Presiune critică Pa
Volum molarm³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetuluim/s la 20°C
Forțămagnetică
Informații diverse
Electronegativitate(Pauling)
Capacitate termică masicăJ/(kg·K)
Conductivitate electricăS/m
Conductivitate termicăW/(m·K)
Primaenergie de ionizare834kJ/mol
A 2-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_2}}}kJ/mol
A 3-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_3}}}kJ/mol
A 4-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol
A 5-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol
A 6-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol
A 7-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol
A 8-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol
A 9-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol
A 10-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol
Precauții
NFPA 704
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modificătext Consultați documentația formatului

Stibiul (antimoniul) este un metaloid alb-argintiu, cu numărul atomic 51, având simbolul „Sb”. Metaloidul este întrebuințat pentru realizarea unor aliaje în poligrafie, în industria cauciucului și în tehnică. Alături de zăcămintele de mercur, în mod frecvent, se găseștestibina din care se extrage stibiul sau antimoniul. Aceasta se folosește în aliajele pentru izolarea cablurilor, la fabricarea unor piese rezistente la acizi etc. Alături de arsen, stibiul se remarcă prin toxicitatea deosebită a compușilor săi, și totodată prin utilizările în medicină: ca vomitiv.

Istorie

[modificare |modificare sursă]

Stibiul sub formă de combinații este cunoscut încă din antichitate. Denumirea de stibiu provine de la romani, iar cea de antimoniu provine de la alchimiști. În 1470, Basilius Valentinus descrie pe larg metoda de obținere a antimoniului.

Răspândire

[modificare |modificare sursă]

Conținutul de stibiu din scoarța terestră este de numai 5·10−6la sută. În stare nativă, acesta se află arar în cantități mari, și mai des în cantități mici.Sub formă de combinații, stibiul se află în sulfuri, stibiuri, sulfosăruri de stibiu (sulfostibiuri) și oxizi;Principalul mineral din care se extrage stibiul este stibina, sulfură de stibiu-Sb2S3, care se prezintă în cristale prismatice, aciculare, strălucitoare ca oțelul, sau în masă cristalină cenușie.Alte minerale de stibiu:

  • sulfostibiuri: pirargiritul (Ag3SbS3), burnonitul (CuPbSbS3), ulmanitul (NiSbS);
  • stibiuri: bresthauptitul (NiSb), discrasitul (Ag3Sb)
  • oxizi; amestecurile de Sb2O3 și Sb2O4 din natură se numescocru de antimoniu.

Preparare

[modificare |modificare sursă]
  1. Obținerea stibiului din stibină și fier
  2. Obținerea stibiului prin reducerea combinațiilor stibioase cu zinc sau fier

Proprietăți fizico-chimice

[modificare |modificare sursă]

Modificațiile alotropice ale stibiului sunt: stibiul galben, stibiul negru, stibiul exploziv și stibiul cenușiu.

  • Stibiul galben este solubil în sulfură de carbon și este foarte nestabil, trecând ușor în stibiu negru.
  • Stibiul negru are greutatea specifică 3,5 și se obține din stibiul galben sau prin condensarea rapidă a vaporilor de stibiu și trece ușor la încălzire slabă, în forma cenușie.
  • Stibiul cenușiu numit șistibiul metalic, este modificația slabă la toate temperaturile. Se prezintă sub forma unui metal alb-argintiu, cu reflexe albăstrui, în cristaleromboedrice. Este casant, se poate sparge cu ciocanul și poate trece ușor ca praf în mojarul de porțelan. Conduce curentul electric mai bine decâtarsenul, are duritatea 3, greutatea specifică 6,60, punctul de topire 630,5° Celsius și punctul de fierbere 1635° Celsius.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Manual de lucrări practice de chimie anorganică- Metaloizi, Raluca Ripan, Editura de stat didactică și pedagogică, București, 1961

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Metale alcaline
Litiu (3) •Sodiu (11) •Potasiu (19) •Rubidiu (37) •Cesiu (55) •Franciu (87) •Ununenniu (119)
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) •Magneziu (12) •Calciu (20) •Stronțiu (38) •Bariu (56) •Radiu (88) •Unbinilium (120)
Metale tranziționale
Scandiu (21) •Titan (22) •Vanadiu (23) •Crom (24) •Mangan (25) •Fier (26) •Cobalt (27) •Nichel (28) •Cupru (29) •Zinc (30) •Ytriu (39) •Zirconiu (40) •Niobiu (41) •Molibden (42) •Technețiu (43) •Ruteniu (44) •Rodiu (45) •Paladiu (46) •Argint (47) •Cadmiu (48) •Hafniu (72) •Tantal (73) •Wolfram (74) •Reniu (75) •Osmiu (76) •Iridiu (77) •Platină (78) •Aur (79) •Mercur (80) •Rutherfordiu (104) •Dubniu (105) •Seaborgiu (106) •Bohriu (107) •Hassiu (108) •Meitneriu (109) •Darmstadtiu (110) •Roentgeniu (111) •Coperniciu (112) •Nihoniu (113) •Fleroviu (114) •Moscoviu (115) •Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) •Galiu (31) •Indiu (49) •Staniu (50) •Taliu (81) •Plumb (82) •Bismut (83) •Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) •Siliciu (14) •Germaniu (32) •Arsen (33) •Stibiu (51) •Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) •Carbon (6) •Azot (7) •Oxigen (8) •Fosfor (15) •Sulf (16) •Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) •Clor (17) •Brom (35) •Iod (53) •Astatin (85) •Tennessin (117)
Gaze nobile
Heliu (2) •Neon (10) •Argon (18) •Kripton (36) •Xenon (54) •Radon (86) •Oganesson (118)
Lantanide
Lantan (57) •Ceriu (58) •Praseodim (59) •Neodim (60) •Promețiu (61) •Samariu (62) •Europiu (63) •Gadoliniu (64)Terbiu (65) •Disprosiu (66) •Holmiu (67) •Erbiu (68) •Tuliu (69) •Yterbiu (70) •Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) •Thoriu (90) •Protactiniu (91) •Uraniu (92) •Neptuniu (93) •Plutoniu (94) •Americiu (95) •Curiu (96) •Berkeliu (97) •Californiu (98) •Einsteiniu (99) •Fermiu (100) •Mendeleviu (101) •Nobeliu (102) •Lawrenciu (103)
Superactinide
Unbiunium (121) •Unbibium (122) •Unbitrium (123) •Unbiquadium (124) •Unbipentium (125) •Unbihexium (126) •Unbiseptium (127) •Unbioctium (128) •Unbiennium (129) •Untrinilium (130) •Untriunium (131) •Untribium (132) •Untritrium (133) •Untriquadium (134) •Untripentium (135) •Untrihexium (136) •Untriseptium (137) •Untrioctium (138) •Untriennium (139) •Unquadnilium (140) •Unquadunium (141) •Unquadbium (142) •Unquadtrium (143) •Unquadquadium (144) •Unquadpentium (145) •Unquadhexium (146) •Unquadseptium (147) •Unquadoctium (148) •Unquadennium (149) •Unpentnilium (150) •Unpentunium (151) •Unpentbium (152) •Unpenttrium (153) •Unpentquadium (154) •Unpentpentium (155)
01.A Metale și aliaje intermetalice

Alamă · Aluminiu · Amalgam · Antitaenit · Argint · Aur · Auricuprid · Avaruit · Cabriit · Cadmiu · Crom · Cupalit · Cupru · Fier · Hexaferrum · Indiu · Iridiu · Kamacit · Khatyrkit · Mercur · Moschellandsbergit · Nichel · Osmiu · Paladiu · Platină · Plumb · Reniu · Rodiu · Ruteniu · Skaergaardit · Staniu · Taenit · Titan · Zhanghengit · Zinc

01.B Carbide, silicide, nitride și fosfide metalice
01.C Metaloide și nemetale

Arsen · Bismut · Chaoit · Diamant · Fullerit · Grafit · Lonsdaleit · Seleniu · Siliciu · Stibiu · Sulf · Telur

01.D Carbide și nitride nemetalice
01.X Neclasificate
Control de autoritate
 Acest articol despre unelement chimic este unciot. Putețiajuta Wikipedia princompletarea sa !
  1. ^CAS Common Chemistry, accesat în 
  2. ^antimony (în engleză),Global Substance Registration System, accesat în 
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stibiu&oldid=15509467
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp