 | Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Sportul Studențesc | ||||
 | ||||
| Informații generale | ||||
|---|---|---|---|---|
| Nume complet | Fotbal Club Sportul Studențesc București | |||
| Poreclă | Gașca nebună Studenții Trupa din Regie | |||
| Nume precedent(e) | Sporting Clubul Universitar București Sparta București Central Universitar București Știinta București Politehnica București | |||
| Data fondării | 11 februarie 1916; acum 109 ani (1916-02-11) caSporting Club Universitar Studențesc | |||
| Data desființării | 2017; acum 8 ani (2017) | |||
| Culori |  | |||
| Stadion | Stadionul Regie (10.020 de locuri) | |||
| Echipament | ||||
| ||||
| Prezență online | ||||
Modificădate / text  | ||||
FC Sportul Studențesc București, cunoscut sub numele deSportul Studențesc, pe scurtSportul, a fost un club defotbal dinBucurești,România, care ultima oară a evoluat înLiga a IV-a în 2017.[1] Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu peStadionul Regie dinsectorul 6 alBucureștiului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu,Cupa Balcanică, competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță aStudenților a fost locul doi înDivizia A în ediția1985-1986.[2] Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în1987, turul trei înCupa UEFA.[3]
Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „Gașca nebună”.[4]
Clubul sportiv alstudenților bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de11 februarie1916, din inițiativa unui grup de studenți șiprofesori din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal șitenis.[5] Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatulmatematicianTraian Lalescu. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fostOctav Luchide, secretar general alFederației de Fotbal din România (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.[6]
Pe perioadaPrimului Război Mondial, clubul nu a ființat efectiv; din anul1919 însă și până în1934, clubul a activat în campionatul orășenescBucurești (categoria „Onoare”). Din1934, Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat1937-38 a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V (1937-'38), IX (1938-'39), III (1939-'40) și VI (1940-'41, ultima ediție de campionat înainte decea de-a Doua Conflagrație Mondială). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării,Cupa României, calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 deRapid București și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin.
După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În1945 adoptă numele deSparta, titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În1947 clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În1948 însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenorGheorghe Ola) pun bazeleC.U.B. (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenităȘtiința, reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972).
După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din1967Politehnica iar din1969Sportul Studențesc) vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilorIon Motroc și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute:Mircea Rădulescu (viitor selecționer alechipei naționale),Constantin Jamaischi,Mircea Sandu (fostul președinte alFRF.),Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion).
Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top dinRomânia (a ocupat locul IV în sezoanele1974-'75,1975-'76 și1977-'78) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finalaCupei României (pierdută în fața echipeiSteaua București cu 0-3).
Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și înGhencea. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în1982-'83 și locul II în ediția1985-'86), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete caMarcel Coraș,Mircea Sandu,Gino Iorgulescu,Aurică Țicleanu sauGheorghe Hagi. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui1983 până în ianuarie1987 când a fost „împrumutat” pentru un singur meci deSteaua București, care urma să disputeSupercupa Europei cuDinamo Kiev. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în1990. Faima clubului bucureștean a scăzut dupăRevoluția Română din 1989. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98).
În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda înDivizia C (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cuPoiana Câmpina), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceriVasile Șiman, 30 de ani, originar dinMaramureș, profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adusGabi Balint care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani:Răzvan Stanca,Eduard Stăncioiu,Bogdan Pătrașcu,Octavian Chihaia,Cristian Ciubotariu,Gigel Bucur,George Galamaz,Cristian Irimia,Costin Lazăr sauIonuț Mazilu. DoarCezar Zamfir, Lalciu,Laurențiu Diniță sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatulDiviziei B pe locul 3, iarGabi Balint părăsește echipa, devenind secund al luiMircea Lucescu laGalatasaray. Pe banca tehnică este adusIoan Andone sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de laFC Bihor și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată deGigi Mulțescu. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cuFC Dinamo București.
Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a luiAndone. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipaWimbledon FC, care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant.
Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul (2004-2005) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ceGigel Bucur a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilorDan Petrescu în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”.
La finalul sezonului2009-2010, după patru ani înLiga a II-a, Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.[7]
Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici,Claudiu Vaișcovici și ajungând laFlorentin Dumitru,Marius Șumudică,Gabriel Caramarin,Petre Marin,Răzvan Lucescu,Bogdan Andone,Cătălin Mulțescu,Cătălin Necula,Bogdan Pătrașcu. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființatăSportul Studențesc B, care evolua în Divizia D.
 Competiții naționale |  Competiții internaționale |
|
|
| Sezon | Tur | Țara | Adversar | Acasă | Deplasare | Scor general |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1976-1977 | Turul 1 |  Grecia | Olympiacos | 3 – 0 | 1 – 2 | 4 – 2 |
| Turul 2 |  Germania de Vest | FC Schalke 04 | 0 – 1 | 0 – 4 | 0 – 5 | |
| 1983-1984 | Turul 1 |  Austria | SK Sturm Graz | 1 – 2 | 0 – 0 | 1 – 2 |
| 1984-1985 | Turul 1 |  Italia | Internazionale | 1 – 0[8] | 0 – 2 | 1 – 2 |
| 1985-1986 | Turul 1 |  Elveția | Neuchâtel Xamax | 4 – 4 | 0 – 3 | 4 – 7 |
| 1986-1987 | Turul 1 |  Cipru | AC Omonia | 1 – 0 | 1 – 1 | 2 – 1 |
| Turul 2 |  Belgia | K.A.A. Gent | 0 – 3 | 1 – 1 | 1 – 4 | |
| 1987-1988 | Turul 1 |  Polonia | GKS Katowice | 1 – 0 | 2 – 1 | 3 – 1 |
| Turul 2 |  Danemarca | Brondby IF | (prel.) 3 – 0 | 0 – 3 | 3 – 3 (3 – 0pen.) | |
| Turul 3 | Italia | Verona | 0 – 1 | 1 – 3 | 1 – 4 |
| Seazon | Câștigător | Scor | Locul doi |
|---|---|---|---|
| 1979–80 Detalii |  Sportul Studențesc | 2–0, 1–1 (două manșe) |  NK Rijeka |
Materiale media legate deFC Sportul Studențesc București laWikimedia Commons
