Sperma (gr. σπέρμα, spérma, „sămânță“, de laverbul σπείρειν, speírein „a însămânța“) este un fluid organic, cunoscut de asemenea și sub denumirea delichid seminal, care poate să conținăspermatozoizi. Este secretată degonade și alteorgane sexuale ale unormasculi sauhermafrodiți și potfertilizaovulele femelelor. La oameni, lichidul seminal conține câteva elemente alături de spermatozoizi: proteolitic și alteenzime precum șifructoza sunt elemente ale spermei care constituie mediul de supraviețuire al spermatozoizilor și conferă un mediu prin care aceștia se pot mișca sau „înota”.
Sperma este produsă învezicula seminală, localizat în pelvis, iar procesul care are loc în eliberarea spermei este numitejaculare.
În funcție de specii, spermatozoizii pot să fertilizezeovulele în mediu extern sau intern. În fertilizarea externă, spermatozoidul fertilizeazăovulul în mod direct, în afara organelor sexuale feminine.Peștii, de exemplu, își depunicrele înmediul lor acvatic, unde sunt fertilizate de sperma masculilor.
În timpul fertilizării interne, fertilizarea are loc în interiorul organelor sexuale feminine. Aceasta are loc după inseminarea unei femele de către un mascul princopulație. Lavertebratele inferioare (amfibieni,reptile,păsări șimamiferele monotreme),copulația este atinsă prin întâlnirea fizică a cloacei masculului și a femelei. La marsupiale și mamifereleplacentare copulația are loc la nivelulvaginului.
Componentele spermei sunt două: spermatozoizi șiplasma seminală. Spermatozoizii sunt produși în tubulii seminiferi aitesticulelor. Plasma seminală, în schimb, este produsă din compuși secretați de vezica seminală,prostată șiglandele bulbouretrale.
Plasma seminală umană conține o gamă complexă de constituenți organici și anorganici. Plasma seminală constituie un mediu nutritiv și protector pentru spermatozoizi în timpul traiectului lor spreaparatul reproducător feminin. Mediulvaginal este unul ostil pentru gameții masculini, deoarece acesta este unul foarteacid și plin de celule pentru imunitate. Componentele plasmei seminale compensează acest mediu, prin faptul că aceasta conține amine bazice cum ar fi putresceina, spermina, spermidina și cadaverina, care sunt responsabile pentru mirosul și aroma spermei. Aceste baze alcaline contraatacă mediulacid din canalulvaginal și protejeazăADN-ul din spermă de denaturarea acidă.
Componentele și contribuțiile spermei sunt următoarele:
galactoză,mucus (servește la intensificarea mobilității spermatozoizilor în vagin creând un canal vâscos pentru ca spermatozoizii să înoate prin el și să prevină difuzia lor în spermă. Contribuie la aspectul gelatinos al spermei),acid sialic
Un raport al Organizației Mondiale de Sănătate din anul 1992 descrie sperma umană normală la o singură ejaculare ca având un volum de 2 ml sau mai mare, pH de 7.2 spre 8.0, concentrația spermei de 20x106 spermatozoizi/ml sau mai mult, un număr de 40x106 spermatozoizi per ejaculare sau mai mult[3]
O trecere în revistă din 2005 a cercetărilor a raportat următoarele proprietăți fizice și chimice ale spermei umane:[4]
Valorile pentru volumul mediu au fost calculate șirotunjite la treicifre semnificative. Toate celelalte valori sunt cele oferite în trecerea în revistă.
Pierderea detestosteron prinejaculare este neglijabilă. Un bărbat urinează în medie 374 nmol testosteron în 24 ore.[5] Nivelul mediu de testosteron din spermă este de 47 ng/100 mL.[6] Deci în 24 ore în medie un bărbat urinează testosteronul din 67584 ejaculări.[7]
De cele mai multe ori sperma este de culoare albă, dar și sperma de culoare gri sau chiar gălbuie este normală. Sângele în spermă îi poate da o culoare de roz sau roșu, fiind cunoscută cahematospermie, indicând o problemă medicală care trebuie evaluată de un doctor dacă nu dispare rapid.[8]
După ejaculare, sperma trece mai întâi printr-un proces de coagulare și apoi devine mai fluidă. Se presupune că coagularea inițială ajută la reținerea lichidului seminal în canalulvaginal, dar fluidizarea ulterioară permite deplasarea spermatozoizilor spreovul.[9]
Calitatea spermei este o măsurare a abilității acesteia de a îndeplini fertilizarea. Acest parametru constituie o indicație a fertilității unui bărbat. Spermatozoizii din spermă sunt componenții ce mai importanți, așadar calitatea spermei implică cantitatea de spermatozoizi și viabilitatea acestora.
Cercetările au demonstrat că sperma ar putea avea proprietăți antidepresive. Studiile arată că femeile ce nu foloseauprezervative, dar sperma se absorbea prin perețiivaginali (cum era obiceiul printre oameni înaintea creșterii îngrijorării contactării virusuluiHIV sau a altor boli transmisibile sexual) se simțeau mai bine. Cercetările nu au demonstrat încă dacă acest efect poate să fie obținut din consumarea spermei rezultate din sexul oral, însă cercetătorii ipotetizează aceste beneficii.[10]
Prezența sângelui în spermă poate fi insesizabilă (fiind observată doar microscopic) sau vizibil în fluid. Cauza acesteia poate fi rezultatul unor inflamații, infecții, blocaje sau răniri ale tractuluireproducător masculin sau o problemă de natură internă auretrei, testiculelor și prostatei. Stabilirea cauzei sângelui în spermă necesită numeroase analize și teste urogenitale.
În cazuri rare, unii oameni au experimentatreacții alergice cauzate de fluidele seminale, alergii cunoscute ca hipersensibilitate la plasma seminală. Simptomele pot fi localizate sau sistematice, putând include mâncărimivaginale, roșeață, umflături sau vezicule la 30 de minute după un contact. Totodată au inclus și dificultate în respirație.
Cea mai bună cale de a testa sensibilitatea umană față de plasma seminală este folosireaprezervativului în timpulactului sexual. Dacă simptomele dispar la înlăturarea prezervativului, este posibilă prezența sensibilității cauzate de spermă. Ușoare cazuri de alergii pot fi depășite prin expunerea repetată la fluidul seminal. În cazuri mai severe, este important să se apeleze la consultația unui medic, mai ales când un cuplu apelează la inseminare artificială.
Superstiții, stupidități antice și aspecte culturale
Chi Kung și medicina chineză consideră foarte importantă forma de energie numită 精 (pinyin: jīng,de asemenea unmorfem ce denotă „esență” sau „spirit”) - care este dorită să se acumuleze și dezvolte; „jing” este energie sexuală, considerându-se că aceasta își pierde din intensitate odată cuejacularea, așa cămasturbarea este considerată „sinuciderea energiei” printre practicanții acesteia. Conform teoriei Chi Kung, energia de la mai multe meridiane este transferată organelor sexuale în timpul excitației sexuale,orgasmul și ejacularea eliminând energia complet din sistem. Proverbul chinez 一滴精，十滴血 (pinyin: yì dī jīng, shí dī xuè, literal: o picătură de spermă este egală cu zece picături de sânge) ilustrează acest lucru. Acestea sunt însă superstiții, deoarece producția de spermatozoizi nu poate fi oprită sau micșorată prin abstinență,[11] iar referitor la energiile postulate de Chi Kung nu s-a dovedit că ele ar exista în mod real[12][13][14] (nimeni nu a măsurat câtekWh de energie sexuală s-ar pierde la o ejaculare).
Termenul științific chinez pentru spermă este 精液 (pinyin: jīng yè, literal: fluid al esenței/jing) și termenul pentru spermă este 精子 (pinyin: jīng zǐ, literal: elementul de bază esenței/jing), doi termeni moderni cu referință clasică.
Unele culturi atribuie spermei proprietăți ale masculinității. De exemplu, printre oamenii Etori dinPapua Noua Guinee, se crede că băieții tineri trebuie să executefelații celor mai în vârstă și să le înghită sperma, pentru a obține maturizarea sexuală. Acest lucru poate fi atribuit homosexualității active printre acestea și alte triburi.
Aristotel a scris importanța spermei precum urmează: „Pentru Aristotel, sperma este un reziduu derivat din nutriție, acela al sângelui, care este produs la temperatura și consistența optimă. Poate fi emisă doar de bărbați datorită faptului că doar bărbatul, prin natura ființei sale, posedă căldura necesară de a produce căldura necesară transformării sângelui în spermă.” „Sperma este excreția mâncării noastre, sau să zicem mai clar, componenta perfectă a mâncării noastre.”
Aristotel credea că dacă bărbații încep să se angajeze înactivități sexuale la o vârstă timpurie, acest lucru le va afecta dezvoltarea corporală.[necesită citare] Hrănirea care de altfel le-ar face corpul să crească ar conduce la producția de spermă. Aristotel afirma că la acest stadiu corpul încă crește; perioada optimă de începere a activității sexuale este atunci când creșterea 'nu mai este abundentă', atunci când corpul este mai mult sau mai puțin la înălțimea optimă, când transformarea hrănii în spermă nu seacă organismul de materialul necesar.
În unele societăți pre-industriale, sperma și alte fluide corporale erau respectate deoarece se credea că au proprietăți magice. Sângele este un exemplu de astfel fluid, însă sperma se crede a fi de origine supranaturală, iar efectul se credea a fi unul sacru.
Sperma a fost respectată de mult timp de cătrebudism, iar tradițiile daoiste o considerau a fi un constituent important al fiziologiei umane.
Roua era cândva considerată a fi un fel de ploaie ce fertiliza pământul, iar în timp, a devenit o metaforă a spermei. Biblia folosește termenul de „rouă” în versete precumCântarea Cântărilor lui Solomon 5:2 șiPsalmul 110:3, declarând, în ultimul verset, de exemplu, că oamenii ar trebui să urmeze un rege destul de viril încât sa fie plin de „roua” tinereții.
În antichitate, se credea ca pietrele prețioase erau picături de spermă divină care s-au coagulat după ce au fertilizat pământul. În China Antică se credea căjadul era sperma uscată a unuidragon celest.
Bazându-se pe asemănarea sucului depăpădie cu sperma umana, se credea că floarea asigură în mod magic curgerea spermei.
Bulbii gemeni aiorhideei erau considerați a fi omologii testiculelor, existând o credință de origine romană ce afirma ca floarea răsărea din sperma vărsată desatirii cecopulau.
Barbara G. Walker relatează aceste exemple înThe Woman’s Dictionary of Symbols and Sacred Objects (Dicționarul Femeii de Simboluri și Obiecte Sacre), teza în care mitul șifolclorul indică o regulă pre-patriarhală stabilită de femei care a fost ulterior înlocuită de cultura masculină.
În mitologia primitivă sperma este considerată a fi returnarea sau refondarealaptelui de mamă într-o metafora alimentară. Soția își hrănește soțul, care o răsplătește cu spermă, laptele bunătății umane.
Evocarea spermei în artă și în cultura populară a fost considerată a fi un subiecttabu pentru o lungă perioada de timp.
Artistul japonez Takashi Murakami este celebru pentru o piesă scrisă în stilul revistelor manga intitulatăMy Lonesome Cowboy (Cowboy-ul singuratic), care evoca un cowboy dezbrăcat care își manevrează propria spermă ca un lasso.
Andres Serrano, ale cărui fotografii ce indicau fluide corporale precum "Blood and Semen II" (Semen y Sangre II) (1990), devenise o personalitate controversată pentru reprezentarea spermei în lucrările sale. A fost criticat pentru producerea artei ofensive, în timp ce alții îl apărau pentru libertatea sa artistică. Fotografiile sale au fost însușite de doua albume Metallica pentru coperta acestora, Load și ReLoad, imagini ce arătau spermă, sânge și urină ce au fost împrăștiate și răsucite în jur.
Doar recent sperma a fost indicată (chiar dacă în mod controversat) în filme precum Kika (1993), There's Something About Mary (1998), Happiness (1998), American Pie (1999), Scary Movie (2000), Y tu mamá también (2001), Scary Movie 2 (2001) și National Lampoon's Van Wilder (2002). Jackass Number Two (2006) prezintă o scena în care Chris Pontius bea spermă de cal. De asemenea apare în anime-ulEnd of Evangelion.
CândServiciile Secrete de Spionaj Britanice (British Secret Intelligence Service - SSB) au descoperit că sperma poate fi o cerneală invizibilă excelentă, Sir George Mansfield Smith-Cumming afirmase despre agenții săi că „Fiecare bărbat își cară propriul stilou”.
În tribul Sambian din Noua Guinee, tinerii sunt ținuți la distanță de femei, pentru o perioadă determinată. Aceștia sunt puși să bea sperma celor mai viteji bărbați din trib, astfel încât să devină puternici pentru a impresiona femeia dorită.[15]
Sperma are în mod normal un gust sărat deoarece conține multe substanțe organice preluate din hrana absorbită de organism, cum ar fi săruri și acizi organici, ce dau spermei un gust mai mult sau mai puțin sărat.
^Owen, D. H.; Katz, DF (). „A Review of the Physical and Chemical Properties of Human Semen and the Formulation of a Semen Simulant”.Journal of Andrology.26 (4): 459–69.doi:10.2164/jandrol.04104.PMID15955884.
^Bao, Shihua; Peng, Yifeng; Sheng, Shile; Lin, Qide (). „Assessment of urinary total testosterone production by a highly sensitive time-resolved fluorescence immunoassay”.Journal of Clinical Laboratory Analysis. Wiley.22 (6): 403–408.doi:10.1002/jcla.20283.ISSN0887-8013.
^Moreno-escallon, B.; Ridley, A. J.; Wu, Ch. H.; Blasco, L. (). „Hormones in Seminal Plasma”.Archives of Andrology. Informa UK Limited.9 (2): 127–134.doi:10.3109/01485018208990230.ISSN0148-5016.
^Stenger, Victor J ().„Bioenergetic Fields”.The Scientific Review of Alternative Medicine.3 (1). Arhivat dinoriginal la. Accesat în.
^Smith, Jonathan C. ().Pseudoscience and Extraordinary Claims of the Paranormal: A Critical Thinker's Toolkit. Malden, Massachusetts: Wiley-Blackwell. pp. 268–74.ISBN9781405181228.
