Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Spațiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parte a seriei de articole despre
Mecanică clasică
F=ma{\displaystyle {\vec {F}}=m{\vec {a}}}
Fizica modernă
H^|ψn(t)=it|ψn(t){\displaystyle {\hat {H}}|\psi _{n}(t)\rangle =i\hbar {\frac {\partial }{\partial t}}|\psi _{n}(t)\rangle }
1c22ϕnt22ϕn+(mc)2ϕn=0{\displaystyle {\frac {1}{{c}^{2}}}{\frac {{\partial }^{2}{\phi }_{n}}{{\partial t}^{2}}}-{{\nabla }^{2}{\phi }_{n}}+{\left({\frac {mc}{\hbar }}\right)}^{2}{\phi }_{n}=0}
Ramuri
Aplicată · Experimentală · Teoretică
Filosofia științei · Filosofia fizicii
Logică matematică · Fizică matematică
Supersimetrie · Teoria coardelor · Teoria M
Marea teorie unificată · Modelul standard
Mecanică cuantică · Teoria cuantică a câmpurilor
Antiparticulă · Antimaterie
Electromagnetism · Electrodinamică cuantică
Interacțiune slabă · Interacțiune electroslabă
Interacțiune tare · Cromodinamică cuantică
Fizică atomică · Fizica particulelor elementare
Fizică nucleară · Materie exotică
Bosonul Higgs · Fizică atomică și moleculară
Fizica materiei condensate
Informație cuantică · Calculator cuantic
Spintronică · Superconductivitate
Sistem dinamic · Fotonică · Biofizică
Neurofizică · Minte cuantică · Plasmă
Relativitate restrânsă · Relaivitate generală
Materie întunecată · Energie întunecată
Haos cuantic · Emergență · Sistem complex
Gaură neagră · Principiul holografic
Astrofizică · Univers observabil
Big Bang · Cosmologie
Gravitație · Gravitație cuantică
Teoria întregului · Multivers
Oameni de știință
Witten · Röntgen · Becquerel · Lorentz · Planck · Curie · Wien · Skłodowska-Curie · Sommerfeld · Rutherford · Soddy · Onnes · Einstein · Wilczek · Born · Weyl · Bohr · Schrödinger · de Broglie · Laue · Bose · Compton · Pauli · Walton · Fermi · van der Waals · Heisenberg · Dyson · Zeeman · Moseley · Hilbert · Gödel · Jordan · Dirac · Wigner · Hawking · P. W. Anderson · Lemaître · Thomson · Poincaré · Wheeler · Penrose · Millikan · Nambu · von Neumann · Higgs · Hahn · Feynman · Yang · Lee · Lenard · Salam · 't Hooft · Bell · Gell-Mann · J. J. Thomson  · Raman · Bragg · Bardeen · Shockley · Chadwick · Lawrence · Zeilinger · Goudsmit · Uhlenbeck
Categorii
CategoriaFizică modernă nu a fost găsită
Acest articol se referă la conceptul de spațiu dinfizică și interpretările salefilozofice. Pentru alte sensuri, vedețiSpațiu (dezambiguizare).

În filozofie și fizică categoriaspațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.

Proprietățile spațiului

[modificare |modificare sursă]

Proprietățile (presupuse) ale spațiului au fost un subiect controversat al învățaților tuturor timpurilor. Ele variază în funcție de gradul de dezvoltare a cunoștințelor acumulate de omenire de-a lungul diverselor perioade istorice.

  • Spațiul este considerat azi o categoriefilozofică ce desemnează forme obiective și universale de existență amateriei înmișcare. Unitatea cu materia determină caracterul infinit al spațiului și eternitatea timpului.
  • Are trei dimensiuni bidirecționale, spre deosebire de categoria înrudită atimpului, care are o singură dimensiune și se scurge într-o singură direcție - numai înainte.
  • Atomiștii antici (Democrit șiEpicur) considerau spațiul ca un receptaculvid șiinfinit alatomilor materiali.
  • Aristotel considera că spațiul este suma locurilor pe care le ocupăcorpurile și că atât materia cât și spațiul ar fi finite.
  • Concepția atomistă despre spațiu și timp (care stă și la bazageometriei luiEuclid) a fost dezvoltată în filozofia modernă de cătreNewton. Pentru Newton spațiul și timpul sunt absolute, obiective și universale, deci independente de materia în mișcare.
  • Engels consideră că formele de bază ale oricărei existențe sunt spațiul și timpul și că o existență în afara timpului este o absurditate tot atât de mare cât și una în afara spațiului.
  • Filozofi caBerkeley,Hume,Mach,Bergson neagă obiectivitatea spațiului și timpului, punându-le în dependență de conștiința omului sau ca forme subiective ale trăirilor sale subiective.
  • Kant consideră că cele două categorii sunt forme apriorice ale sensibilității umane.
  • Hegel consideră spațiul și timpul ca fiind două categorii ale ideii absolute.
  • Constituireageometriilor neeuclidiene de cătreLobacevski,Bolyai,Gauss,Riemann a contribuit la formarea concepției după care proprietățile geometrice spațiale nu sunt pretutindeni aceleași, fiind determinate de proprietățile fizice. Spațiul este deci neomogen și anizotrop.
  • Teoria relativității luiEinstein (numită șiteoria fizică a spațiului și timpului) a demonstrat că proprietățile spațio-temporale (lungimea corpurilor și durata evenimentelor) depind de viteza de deplasare a sistemelor materiale și că structura sau proprietățile continuului spațio-temporal variază în funcție de concentrareamaselorsubstanței și de intensitateacâmpuluigravitațional generat de către acestea.

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Dicționar enciclopedic român - Editura Politică, București, 1966

Vezi și

[modificare |modificare sursă]
Elementelenaturii
Univers
Pământ
Vreme
Mediu
Viață
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spațiu&oldid=16380526
Categorie:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp