Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Sou

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedețiSol (dezambiguizare).
Multiplu desolidus, de 39,79 g de aur, emis deConstantin cel Mare, lamonetăria Ticinum (aziPavia), în313; avers: INVICTVSCONSTANTINVSMA + AVG, busturi spre stângaConstantin I, armură, scut în mâna stângă, spadă în mâna dreaptă, cap laureat șiSol Invictus, în dreapta sa

Sou (pronunțat: [su], la plural:sous) este o veche monedă franceză, urmașă a monedei romanesolidus și al cărui nume a supraviețuit în limbaj decimalizării[1] din1795, pentru a desemna piesa de 5 centime, până la începutulsecolului al XXI-lea. Longevitatea acestei denumiri explică prezența sa în numeroase expresii franceze relative la bani.

Etimologie

[modificare |modificare sursă]

Cuvântul francezsou provine din cuvântul vechi francezsol, variantă a unui cuvânt și mai vechi,solt, care, la rândul său, provine dinlatinăsolidus[2], prin intermediarulsoldus. Termenulsolidus este denumirea unei monede de aur introdusă de împăratulConstantin cel Mare, în309 /310 și folosită și în timpul succesorilor săi.

Articol principal:Solidus

Istorie

[modificare |modificare sursă]
Gros emis deLudovic al IX-lea al Franței, prin 1266-1270, valorând unsou tournois; avers LVDOVICVS•REX, cruce cu tălpi; revers: TVRONV•S• CIVIS, castelul din Tours, circular: flori de crin
Sou de cupru emis subLudovic al XV-lea, în 1767. Avers: cap spre dreapta, circular: LUDOV•XV• D•GRATIA•, inimă sub gât; revers: în centru, scut, trei crini încoronați, circular: •17 67 •FRANCIÆ•ET NAVARRÆ REX

Istoria monedeisou începe cuaureus-ulroman care valora, pe vremea luiCaesar, 25 dedenari deargint (adică 100 desesterți dealamă sau 400 deas debronz) și cântărea 8 grame deaur. Fiecare împărat îl ciuntea, astfel căDioclețian, apoiConstantin cel Mare au fost nevoiți să-i stabilizeze valoarea la 1/60, apoi la 1/72 dintr-o livră romană, adică să ajungă la o greutate de 4,5 grame de aur, sub numele desolidus.

Onorându-și numele, noua monedă își va câștiga reputația de inalterabilitate, traversând aproape neschimbată declinul și apoi prăbușireaImperiului Roman de Apus,marile invazii și crearea primelorregate germanice de pe cuprinsulEuropei; nu numai că a fost bătut, înImperiul Bizantin, până însecolul al XI-lea, sub numele denomisma, darsolidus va fi imitat de către regii barbari, îndeosebi deMerovingieni[3], deși, cel mai adesea, sub forma de «treime de sol[idus]» (tremissis)[4].

Având în vedere penuria de aur, o nouăstabilizare (așa sunt numite adesea devalorizările) va veni de laCarol cel Mare:solidus-ul nu va mai fi, de acum încolo, a șaptezeci și doua parte dintr-o livră romană de aur, ci a douăzecea parte dintr-o livrăcarolingiană de argint. Solidus-ul va fi împărțit în 12denari, care, fără rarele excepții (de exemplugros-ulSfântului Ludovic), vor fi, practic, singurele care vor circula. Dar monedasistemului de cont « £sd » (1 livră = 20 sous de 12deniers) va rămâne neschimbată în Franța până laRevoluția Franceză, iar înRegatul Unit, până în1971.

Monedă de 5 centime (1 sou), dincupronichel, emisă în Franța, în1939, diametrul real: 19 mm

Prin evoluție fonetică, termenul desolidus va devenisoldus, apoisolt (însecolul al XI-lea),sol, dinsecolul al XII-lea până însecolul al XVIII-lea, apoisou. La o mie de ani după reforma monetarăcarolingiană, în1795, cândlivra tournois cedează loculfrancului,sol-ii șidenier-ii dispar din buzunare, dar termenul desou este atât de ancorat în obișnuințele francezilor, încât aceștia vor continua să desemneze astfela douăzecea parte dintr-un franc. Îl vom reîntâlni și înfrancul elvețian, înCanada și, în general, în toate țările francofone în expresii legate de bani.

În1787, puterea de cumpărare a unuisou era aproximativ egală cu aceea a unuieuro, din anul2005.

Supraviețuirea termenului în noile monede

[modificare |modificare sursă]

DupăRevoluția Franceză, francezii au continuat să numeascăsou a douăzecea parte dintr-unfranc. Astfel, piesa decinci franci era denumităcent sous, „o sută de sous”.

Din ciuntire în devaluare[5], vechiulsou dinaur, apoi dinargint, va deveni o monedă dinbilon, dincupru, dinbronz înainte de a sfârși, bătut o ultimă oară între1914 și1939, sub forma unei monede găurite de5 centime dincupronichel[6], apoi dinalpaca; la începutulsecolului al XXI-lea, francezii în vârstă vorbesc încă despre cutare obiect deșase sous din tinerețea lor și, pentru ei, o monedă de cinci franci reprezintă tot o monedă de 100 de sous.

Monedă elvețiană de 5franci:1 sou

Urmașe alesolidus-ului, în alte țări

[modificare |modificare sursă]

Folosirea modernă a cuvântului „sou”

[modificare |modificare sursă]

Deși această monedă nu mai este în circulație, cuvântul „sou” continuă să fie folosit în multe expresii ale limbii franceze legate de bani:

Être près de ses sous: „a fi avar”,

Sans un sou vaillant: „a fi cu buzunarele goale”,

Il manque (toujours) un sou pour faire le franc:lipsește (întotdeauna) un lucru de mică valoare pentru a finaliza ceva.

sau în expresia„machine à sous” care definește mașinile de jocuri mecanice de noroc aleatorii, mecanice sau electronice, care funcționează prin inserarea unei monede sau a unui jeton și acționarea unei manete.

Exerciții de corectare a pronunțării, în limba franceză

[modificare |modificare sursă]
  • „ –Combien ces six saucissons-ci? / –C’est six sous, ces sauscissons-ci.”[7][8]
  • Cinq ou six officiers gascons /Passant certain soir à Soissons/Marchandèrent des saucissons:/ «Combien ces cinq saucissons?/ –À vingt sous, c’est cent sous.»/ –C’étais cent sous, ces saucissons.[9][10]

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • A. Blanchet, A. Dieudonné:Manuel de Numismatique française, 3 vol.; Paris 1912, 1916, 1930
  • Maria Rosa Fort Cañellas,Lexico romance en documentos medievales aragoneses (Siglos XI y XII), Departamento de educación y cultura de la DGA;
  • Leodegar Coraggioni,Münzgeschichte der Schweiz, Genève, 1896
  • Konrad Klütz,Münznamen und ihre Herkunft, Wien, moneytrend Verlag, 2004;ISBN 3-9501620-3-8
  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand,Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977.ISBN 2-03-020210-X
  • Paul Robert,Le Petit Robert 1, par... , Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, rédaction dirigée par A. Rey et J. Rey-Debove, Le Robert, Paris, 1992ISBN 2-85036-186-0.
  • Georges Le Roy,La Diction française par des textes, Paris, Librairie Classique Paul Delaplane, 1911.

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Decimalizarea este trecerea lasistemul zecimal. ÎnRegatul Unit, de exemplu, decimalizarea monetară a avut loc în anul1971.
  2. ^Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand,Nouveau dictionnaire étymologique et historique par...,
  3. ^Unsou de aur merovingian, cu capul lui Magnențiu, datând dinsecolul al VII-lea pe site-ulGallica.
  4. ^„Monedele regilor Merovingieni”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  5. ^ Permanențasou-ului ne permite să măsurăm eroziunea monetară pe o lungă perioadă de timp: să ne imaginăm o foarte bogată familie galo-romană care și-ar fi transmis 1 milion deaureus de la cucerireaGaliei până în zilele noastre, fără să-i plaseze niciodată, dar modernizând aparența, fiecăreia din aceste 65 de generații, s-ar fi găsit cu 50.000 de franci francezi vechi, apoi cu 500 defranci noi și, în sfârșit, cu 76,22euro. Această familie n-ar mai fi posedat 8 tone de aur, cum era în timpul luiCaesar, ci abia ar putea să cumpere 8grame, pe scurt, milionul de aureus ar fi devenit unsou. Totuși, eroziunea constatată nu este decât 0,68% pe an, în medie. Familiei respective i-ar fi fost suficient să plaseze banii cu această dobândă, pentru a nu fi pierdut nimic.
  6. ^Cupronichelul este unaliaj decupru șinichel folosit la producerea monedelor.
  7. ^În traducere, în limba română: „– Cât costă acești șase cârnați? / – Șase sous, acești șase cârnați”.
  8. ^Georges Le Roy,La Diction française par des textes, p.6.
  9. ^În limba română: „Cinci sau șase ofițeri gasconi / Trecând într-o seară prin Soissons / Târguiră cârnați: / «Cât costă acești cinci cârnați? / – La douăzeci de sous, o sută de sous.» / –Erau o sută de sous acești cârnați.”
  10. ^Georges Le Roy,La Diction française par des textes, p.7.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sou&oldid=16064000
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp