Canalul SingelCanalul SingelBloemenmarkt, piața plutitoare de flori de pe SingelTorensluisPoezenboot, o celebră casă plutitoare de pe canalul SingelYab Yum, celebrubordel de pe malul canalului Singel
Singel (anterior:Cingel, literalmente „centură”, „groapă”[1]) – a nu se confunda cu Singelgracht – este un canal (gracht) și o stradă (pe cele două maluri ale canalului) dinAmsterdam, care a „taie” în două partea de nord a orașului:[2] el a fost săpat între1428[3] și1450 și este cel mai vechi[4] și mai interior canal din așa-numitul „cerc de canale” (Grachtengordel), care - din cauza „curbei” sale - are o formă de potcoavă. Până lasecolul al XV-lea, canalul Singel marca granițele orașului.
Singel marchează limita deest și desud a Nieuwe Zijde („zona nouă”), limita de sud a Oude Zijde („zona veche”), limita de est a „Cercului canalelor centrale” și limitanordică a „Cercului canalelor deest” sau „Cercul canalelor desud”). Este situat între Herengracht („Canalul domnilor”) și Spuistraat.
El curge dinIJ până în Muntplein (piață în care se află celebrul Muntoren, „turnul monetăriei”), unde se varsă înAmstel și anume în secțiunea numităBinnen Amstel („Amstelul interior”). Este conectat cu Singelgracht prin intermediul Brouwersgracht („canalul berarilor”).
Multe clădiri, mai ales în prima sa parte, au fost inițial magazii pentru depozitarea mărfurilor.
Aproape toate clădirile cu fronton de pe malurile canalului datează din perioada cuprinsă între 1600 și 1650.[5]
Inițial numitStedegracht („canal orășenesc”), el a fost construit începând din 1428, în cadrul unui proiect de extindere a suprafeței orașului de la 41 la 79 de hectare.
El a fost conceput inițial ca un drum artificial pentru comerț și pentru transportarea mărfurilor și doar mai târziu a devenit o zonă rezidențială.[6]
În1481 au fost construite ziduri pe partea interioară a canalului.
Canalul și-a pierdut funcția defensivă în1586, când orașul Amsterdam a construit un dig la Herengracht, pentru a se apăra de atacurile spaniolilor.
Au început de atunci să se construiască locuințe de-a lungul canalului Singel.
La începutul anului2013 a fost inițiată o dezbatere cu privire la redenumirea canalului Singel cu numeleKoningsgracht („Canalul reginei”), în onoarea regineiBeatrix a Țărilor de Jos după abdicarea ei, dar propunerea a fost respinsă.[7]
Clădiri și puncte de interes de-a lungul canalului
Bloemenmarkt, ultima piață plutitoare de flori a orașului. Datează din 1682[8] și este situată între Koningsplein și Muntplein.
Oude Lutherse Kerk („Biserica luterană veche”), care datează din1633.
Torensluis („ecluza turnului”) sau Torensbrug (lit. „podul turnului”),podul cel mai vechi (datează din1648) și mai larg al orașului. În apropiere de Torensluis, există o statuie dedicată poetuluiMultatuli, monument realizat în1987 desculptorul Hans Bayens.
De-a lungul canalului Singel se află, de asemenea, așa-numita Poezenboot (lit. „barcapisicilor”), o casă plutitoare celebră (woonboot) cunoscută ca fiind „locuită” de către numeroase pisici fără stăpân cărora proprietarul le oferă cazare și masă.[9]
La numărul 7 se află o casă care, având lățimea de numai un metru, este considerată cea mai îngustă clădire dinAmsterdam. Potrivit unora, cu toate acestea, acest record ar fi deținut de o clădire de pe Jeroenensteeg.
La numărul 11 este Ronde Lutherse Kerk („Biserica luterană circulară”), numită și Koepelkerk („biserica boltită”) sau Nieuwe Lutherse Kerk (”Biserica luterană nouă”),biserică ce a fost construită în1671 și reconstruită după incendiul care a distrus-o în1822.
La numerele 83-85 este Oude Veerhuis De Swaen, o casă din1652 care-și datorează numele de la un panou reprezentând o lebădă (înneerlandeză:zwaan, arhaic:swaen), cu referire la numele proprietarului.
La numărul 116 se află Huis met de Neuzen („Casa cu nas”), un edificiu din1752.[10]
La numerele 140-142 se află Huis De Dolphijn, „Casa delfinului”, construită după proiectul lui Hendrick de Keyser între 1599-1602.
La numărul 182 este o altă casă celebră din Amsterdam. Această clădire este cunoscută prin fațada sa foarte înclinată, o particularitate datorată necesității de a economisi spațiu, ca și greutății sale.
La numărul 295 se află Yab Yum, un celebrubordel al orașului, decorat într-un mod elegant.[11]
La numărul 446 se află De Krijtberg, o biserică catolică ce datează din1871.
^Harmans, Gerard M. L. (a cura di),Olanda, Dorling Kindersley, London, 2005 - Mondadori, Milano, 2007, p. 98.
^Willem Heinemeijer – Henri Peretz – Gerard Nijssen – Nico Haafkeens – Patrick Jusseaux – Paul van Dijk – Linda Schregardus, trad. di Esther de Haas – Anne Champonnois, Guide Oro - Amsterdam, Éditions Nouveaux Loisirs, Gallimard, Paris, 1986 – Touring Club Italiano, 2004
.jpg)
.jpg)
