Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Sighișoara

46°13′1″N 24°47′28″E (Sighișoara) / 46.21694°N 24.79111°E46.21694; 24.79111
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sighișoara
Segesvár
—  municipiu  —

Stemă
Stemă
Sighișoara se află în România
Sighișoara
Sighișoara
Sighișoara (România)
Localizarea orașului pe hartaRomâniei
Sighișoara se află în Județul Mureș
Sighișoara
Sighișoara
Sighișoara (Județul Mureș)
Localizarea orașului pe hartajudețului Mureș
Coordonate:46°13′1″N 24°47′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.21694°N 24.79111°E46.21694; 24.79111

ȚarăRomânia
JudețMureș

SIRUTA114514
Atestare documentară1280

ReședințăSighișoara[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarIoan-Iulian Sîrbu[*][1] (FD, octombrie 2020)

Altitudine380 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total23.927 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal545400[2]

Localități înfrățite
 - BloisFranţaFranța
 - Citta di CastelloItaliaItalia
 - DinkelsbühlGermaniaGermania
 - KiskunfélegyházaUngariaUngaria
 - ZamośćPoloniaPolonia

Prezență online
site web oficialModificați la Wikidata
GeoNamesModificați la Wikidata
Facebook PlacesModificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Amplasare zonală
Amplasare zonală
Amplasare zonală
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Sighișoara (îndialectul săsescSchäsbrich,[3] Šesburχ sauScheeßprich,[4] îngermanăSchäßburg sau Schässburg, în trecut Schaäsburg sau Schespurg de asemenea, înmaghiarăSegesvár, înlatinăSaxoburgum / Castrum Sex) este unmunicipiu înjudețul Mureș,Transilvania,România, format din localitățile componenteAngofa,Aurel Vlaicu,Rora, Sighișoara (reședința),Șoromiclea,Venchi șiViilor, și din satulHetiur.[5] Municipiul are o populație de 28.102 locuitori (2011).Centrul istoric a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Mureș, având codul de clasificare MS-II-s-A-15806.  De asemenea, centrul istoric este inclus înpatrimoniul mondial UNESCO. Totodată, în interiorul cetății Sighișoara se organizează un festival tematic medieval intitulat „Sighișoara Medievală”.[6]

Istoric

[modificare |modificare sursă]
Reconstituire a localității din anul 1740

Undeva lângă Sighișoara se găsea postul de pază militară romanăSandava. Localitatea a fost întemeiată de coloniștii germani (de fapt,franconi din regiuneaRinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de cătreregele UngarieiGéza al II-lea pentru a apăra granițele de est, pentru minerit și pentru dezvoltarea economiei regionale. În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumițisaxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca „sașii din Transilvania”, nu au o legătură directă cu saxonii din nord-vestul, centrul-estul sau nord-estulGermaniei de astăzi (i.e. dinlandurileSaxonia Inferioară,Saxonia-Anhalt precum șiSaxonia în această ordine geografică). Acești coloniști primesc în folosință „pământul crăiesc” (i.e. pământul regal;latinăFundus regius,germanăKönigsboden) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite, consființite prinDiploma andreană (latinăDiploma Andreanum,germanăDer Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen sau Das Andreanum) deAndrei al II-lea al Ungariei în secolul al XIII-lea și ulterior confirmate sub egida autonomiei „Universității Săsești” garantată de monarhul maghiarMatei Corvin la sfârșitul secolului al XV-lea.[7]

Cronicarul sighișoreanGeorg Kraus (sau Georgius Krauss, sau Georg Krauss) (1607-1679) menționează că în anul1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit[8], dar prima atestare documentară a așezării este din anul1280[9] sub numele deCastrum Sex. În anul1298 este menționată denumirea germanăSchespurch (mai târziu „Schäßburg”). Localitatea este menționată în anul1367 ca „civitas” (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul1435. Forma „Sighișoara” a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.

În decursul anilor, cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvăliretătară din1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar însecolul al XV-lea a fost înălțat cu încă 3–4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte uneibresle) și 4bastioane. În prezent mai există 9 turnuri și trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ esteTurnul cu Ceas (Turnul Orelor).

Între anii1431 și1435,Vlad Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronulȚării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele luiSigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în1431) s-a născut la SighișoaraVlad Țepeș.

În anul1514, când războiul țărănesc al luiGheorghe Doja se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat).[10]

Sighișoara înHarta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

În anul1600 cetatea este atacată de trupele conduse deMihai Viteazul și mai târziu este atacată și prădată de trupele conduse de generalulBasta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, „bani împrumutați”, cum menționează cronicarul Krauss. Mai târziu, în anul1603 cetatea este atacată deMoise Székely cu trupele turcești, în anul1605 este atacată de trupele condusă deȘtefan Bocskai și în anul1662 este atacată de trupele conduse deIoan Kemény. În Sighișoara este ales principe al TransilvanieiGheorghe Rákóczi I în anul1630 (1 decembrie),Francisc Rhédei în anul1657 (2 noiembrie) șiAcațiu Barcsay în anul1658 (7 octombrie).

În anul1646, 2.000 de locuitori mor din cauzaciumei, iar în 1709 numărul victimelor este de 4.000.[11]. În anul1676 orașul este aproape distrus de un puternic incendiu (624 de case, 7 turnuri de apărare, Biserica Mânăstirii,). În anul1788 este din nou conflagrație.

Între1703-1711, are loc mișcarea anti-habsburgică din Ungaria și Transilvania.Curuții (anti-habsburgicii) - conduși în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu și Bucur Câmpeanu - au atacat cetatea Sighișoara care era văzută ca fiind de partea lobonților (apărătoriiimperiului habsburgic). După lupte grele, curuții își dau seama că nu pot ocupa cetatea, și se retrag.

În anul1849 orașul este ocupat de trupele conduse de Generarul Forró și mai târziu din nou este ocupat de trupele conduse deJózef Bem.

Prin bătălia între trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară de pe câmpia dintre Sighișoara șiAlbești din31 iulie1849, Sighișoara a intrat în istoria luptelor revoluționare dinsecolul al XIX-lea. În această bătălie a murit, printre alții, poetul maghiarSándor Petőfi.

În perioada interbelică, Sighișoara a fost reședințajudețului Târnava Mare.

Bresle

[modificare |modificare sursă]

Breslele meșteșugarilor din Sighișoara, 19 la număr, și-au primit primele statute în1376, statute care aveau la bază legi și obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătușii dinBrașov aduceau la târgul din Sighișoara „lacăte și broaște proaste”, lăcătușii sighișoreni aveau dreptul să le confiște.[12]

Meșteșugarii devin tot mai înstăriți și ajung să aibă reprezentanți în sfatul cetății, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meșteșugar care a ajuns să intre în sfatul cetății, cu funcție de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în1393.

Breslele au fost desființate în1884 deoarece își pierduseră semnificația.

Cultură

[modificare |modificare sursă]

Școala din deal este menționată pentru prima dată în1522 și este una din cele mai vechi școli din Transilvania.[13]

Așa-numiteleRichttage ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul1526.

Primul ziar sighișorean,Sächsisches Volksblatt, apare în1869[14], între1872-1900 apareSchäßburger Anzeiger, din1901 publicat sub numeleSchäßburger Zeitung, iar din1879 până în1944 apareGroßkokler Bote. Toate acestea erau înlimba germană.

Sighișoara a avut până la cel de-al doilea război mondial o orchestră simfonică. Între oaspeții acesteia s-a numărat compozitorulJohannes Brahms, care a vizitat Sighișoara cu ocazia unui turneu concertant.

Unul din cele mai vechi monumente din oraș esteBiserica Mănăstirii Dominicane, construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilulgotic transilvănean.[15]

Demografie

[modificare |modificare sursă]



Componența etnică a municipiului Sighișoara

     Români (65,69%)

     Maghiari (12,57%)

     Romi (2,93%)

     Alte etnii (1,17%)

     Necunoscută (17,64%)


Componența confesională a municipiului Sighișoara

     Ortodocși (62,67%)

     Reformați (6,26%)

     Romano-catolici (4,09%)

     Unitarieni (2,51%)

     Alte religii (5,76%)

     Necunoscută (18,72%)

Conformrecensământului efectuat în 2021, populația municipiului Sighișoara se ridică la 23.927 de locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 28.102 locuitori.[16] Majoritatea locuitorilor suntromâni (65,69%), cu minorități demaghiari (12,57%) șiromi (2,93%), iar pentru 17,64% nu se cunoaște apartenența etnică.[17] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (62,67%), cu minorități dereformați (6,26%),romano-catolici (4,09%) șiunitarieni (2,51%), iar pentru 18,72% nu se cunoaște apartenența confesională.[18]

Demografie

[modificare |modificare sursă]

În1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități.

În anul1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a.[19]

În1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități.[20]

În1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari, și 853 de alte naționalități.

Sighișoara - evoluția demografică

010.00020.00030.00040.00019121948196619922011populațiePopulația istorică din Sighișoara


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică și administrație

[modificare |modificare sursă]
Primăria

Municipiul Sighișoara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul,Ioan-Iulian Sîrbu[*], de laForța Dreptei, este în funcție din octombrie 2020. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[21]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Forța Dreptei4     
Alianța Dreapta Unită3     
Partidul Național Liberal3     
Uniunea Democrată Maghiară din România2     
Alianța pentru Unirea Românilor2     

Primarii anteriori de după 1989

[modificare |modificare sursă]

Dorin Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în anul2000, din parteaApR, o formațiune desprinsă dinPDSR. Dupăalegerile parlamentare din 2000, câștigate dePSDR, s-a înscris în această formațiune. Dorin Dăneșan este fiul lui Ioan Dăneșan, primar al Sighișoarei în anii 1970, de numele căruia se leagă demolarea unor clădiri monument istoric din patrimoniul arhitectonic al orașului. Dorin Dăneșan a fost condamnat în anul2011 la un an și jumătate de închisoare pentru abuz, fals și uz de fals.[22] Pedeapsa a fost majorată de Curtea de ApelTârgu Mureș la doi ani de închisoare.[23]

În urmaalegerilor locale din 2012, din totalul de 19 de consilieri, 6 au fost aleși din parteaPSD, 5 din parteaPNL, 3 din partea Uniunea Independentă pentru Sighișoara (UIpS), 2 din parteaUDMR/RMDSZ, unul din parteaUNPR și unul este independent. Primarul Sighișoarei, reales în 2012 pentru a cincea oară, esteDorin Dăneșan. În data de 25 noiembrie 2014 Dorin Dăneșan a fost demis.

În ședința extraordinară din 26 mai 2015, consilierul PNL Ionel Gavrilă, a obținut cele 10 voturi din 19 de care avea nevoie, pentru a ajunge viceprimar. După vot, Ionel Gavrilă a devenit noul viceprimar al Sighișoarei, el preluând automat și interimatul funcției de primar.

La alegerile din 2016, primar al municipiului a fost ales Ovidiu Mălăncravean.[24]

Primarul actual al Sighișoarei, Sîrbu Ioan-Iulian , a fost ales în data de 27 septembrie 2020.

Personalități

[modificare |modificare sursă]

Cetățeni de onoare

[modificare |modificare sursă]

Lista cetățenilor de onoare:[26]

  • Baier Hermann Andrei, profesor, director al Liceului ”Joseph Haltrich, în anul 1997 - i se acordă titlul deCetățean de onoare al Municipiului Sighișoara.[27]
  • Kurt Bruckner, membru al Asociației „Regiunea Thun ajută România”
  • Aurel Bulgariu, handbalist (postmortem)
  • Josef Bürge
  • Traian Comșa
  • Adrian Dobre, preot
  • Alexandru Gavrilovici, inițiator al Festivalului de Muzică Academică
  • Mircea Grabovschi, handbalist
  • Thomas Harald
  • Heidi Indermühle, inițiatoare a Festivalului de Muzică Academică
  • Kurt Leonhardt, arhitect
  • Irene și Ulrich Liggenstorfer, membri ai Asociației „Regiunea Thun ajută România”
  • Walter Ligner, inginer
  • Otto Lurtz, salvatorul multor oameni cu ocazia inundațiilor din 1970
  • Christoph Machat, istoric de artă
  • Farkas Miklós, profesor, director Fundația Cultural-Științifică Gaudeamus
  • Aurel Mosora, primul primar de naționalitate română (postmortem)
  • Roger Noel
  • Herman Oberth (postmortem)
  • Bob Park, președintele Fundației AID
  • Manuela Piggagnelli, membră a Asociației „Regiunea Thun ajută România”
  • Radu Popa (postmortem)
  • Antje Rothwell
  • Dorothy Tarrant Joy, fondatoarea Fundației Veritas
  • Horea Teculescu (postmortem)
  • Radu Voina, handbalist
  • Ana- Rodica Proteasa, profesor, dirijor al Corului Vox-Animi al Catedralei din Sighișoara
  • Laszlo Veress - Farmacist- i se acordă Titlul deCetățean de onoare - luna februarie 2023.

Informații turistice

[modificare |modificare sursă]

Presa

[modificare |modificare sursă]

În orașul Sighișoara postulRadio GaGa are un studio care emite în împrejurime pe frecvența 104.3 FM. Postul de radio comercial emite 12-12 ore înlimbile română șimaghiară. Lansat în1999 în municipiulTârgu Mureș, conducerea a avut ca scop îmbunătățirea relațiilor dintre cele două etnii afectate de întâmplărileconflictului interetnic de la Târgu Mureș din1990.[31] Studioul local a fost lansat în 2009.[32]

În cultura populară

[modificare |modificare sursă]

Centrul istoric al Sighișoarei a fost filmat și încadrat parțial (împreună cuBiserica evanghelică luterană fortificată medievală săsească din Biertan șiCastelul Corvinilor) în videoclipul muzical pentru piesa „Zmeie” de formația rock româneascăCelelalte Cuvinte, piesă de pe albumul „Stem” lansat în anul 2008.[33]

Imagini

[modificare |modificare sursă]
  • 1826 - Danga pentru vitele din Sighișoara
    1826 - Danga pentru vitele din Sighișoara
  • Stradă în cetatea din Sighișoara
    Stradă în cetatea din Sighișoara
  • Sighișoara
    Sighișoara
  • Liceul teoretic "Joseph Haltrich", Sighișoara
  • Biserica din deal, Sighișoara
    Biserica din deal, Sighișoara
  • Bustul lui Zaharia Boiu (monument istoric)
    Bustul luiZaharia Boiu (monument istoric)
  • Turnul cu ceas vara
    Turnul cu ceas vara
  • Scările acoperite
  • Vechi cimitir evanghelic
    Vechi cimitir evanghelic
  • Vedere din turnul cu ceas
    Vedere din turnul cu ceas
  • Turnul Fierarilor
    Turnul Fierarilor
  • Turnul Cojocarilor
    Turnul Cojocarilor
  • Turnul Croitorilor
    Turnul Croitorilor
  • Turnul Cizmarilor
    Turnul Cizmarilor
  • Panoramică
    Panoramică
  • Maternitatea, str. Gării nr. 1 (monument istoric)
    Maternitatea, str. Gării nr. 1 (monument istoric)
  • Biserica Leproșilor
  • Casa în care s-a născut Zaharia Boiu (monument istoric)
    Casa în care s-a născut Zaharia Boiu (monument istoric)
  • Bustul lui Hermann Oberth din piața care îi poartă numele
    Bustul lui Hermann Oberth din piața care îi poartă numele
  • Bustul lui Petőfi Sándor
    Bustul lui Petőfi Sándor
  • Casă, str. Horia Teculescu 34-38 (monument istoric)
    Casă, str. Horia Teculescu 34-38 (monument istoric)
  • Casa Richter (monument istoric)
    Casa Richter (monument istoric)
  • Casa Zapotofski (monument istoric)
    Casa Zapotofski (monument istoric)
  • Casa Sartorius Baltes (monument istoric)
    Casa Sartorius Baltes (monument istoric)
  • Casa Șerbu (monument istoric)
    Casa Șerbu (monument istoric)
  • Casa Jakody (monument istoric)
    Casa Jakody (monument istoric)
  • Casa Klein și Klemenzy (monument istoric)
    Casa Klein și Klemenzy (monument istoric)
  • Casa „Sachsen Heim” (monument istoric)
    Casa „Sachsen Heim” (monument istoric)
  • Casa Leonhardt (monument istoric)
    Casa Leonhardt (monument istoric)
  • Casa Taschler (monument istoric)
    Casa Taschler (monument istoric)
  • Casă, str. Horia Teculescu 13 (monument istoric)
    Casă, str. Horia Teculescu 13 (monument istoric)
  • Biserica Romano-Catolica "Sf. Iosif"
    Biserica Romano-Catolica "Sf. Iosif"

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Rezultatele alegerilor locale din 2020,Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^https://coduripostaleok.ro/cod-postal-545400 Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  3. ^„Bergkirche, Sighișoara's Church upon the Hill”.Darius Roby - Travel Writer. Accesat în. 
  4. ^„Schäßburg”.Siebenbuerger.de. Accesat în. 
  5. ^„Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”.Legea 290. Parlamentul României.. 
  6. ^„Festivalul „Sighișoara Medievală" 2024. Ce au pregătit organizatorii…”.Mureș Știri.. Accesat în. 
  7. ^Emil Giurgiu,Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 20
  8. ^„copie arhivă”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  9. ^Anca, Iuliana ().„Calendarul zilei de 14 decembrie”.SuceavaLIVE. 
  10. ^Emil Giurgiu,Sighișoara, Ed. Sport-Turism, 1982, p. 25
  11. ^„Schäßburg in Siebenbürgen”. 
  12. ^Emil Giurgiu,Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 42
  13. ^„Chronik der Stadt Schässburg - Siebenbürgen”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  14. ^„Die Schäßburger sächsische Presse von 1869 bis 1900”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  15. ^Mihaela - Ștefania Puțeanu:„Sighișoara – un lanț de atracții turistice”Arhivat în, laWayback Machine.
  16. ^„Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”.Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în. 
  17. ^„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”.Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în. 
  18. ^„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”.Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în. 
  19. ^Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II: Neam, limbă maternă, religie, București 1938, pag. 438-439 (după neam), pag. 740 (după religie).
  20. ^Emil Giurgiu,Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 57.
  21. ^„Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024”(Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în. 
  22. ^„Primarul din Sighisoara, Dorin Danesan, un an si jumatate dupa gratii pentru abuz in serviciu, fals si uz de fals”.A1.RO. 
  23. ^„Curtea de Apel TÂRGU MUREȘ - Informații dosar”.portal.just.ro. 
  24. ^Online, Sighisoara.„Sighisoara - RadioSon: Alegeri locale 2016 Sighisoara - rezultate alegeri pentru primar al Municipiului Sighisoara si componenta consiliului local”. sighisoaraonline.com. Accesat în. 
  25. ^Petcu, Mercurie ().Asta Sighișoreană 1861-1950 și Horia Teculescu 1897-1942. Tipografia STEFI Sighișoara. p. 93. 
  26. ^http://www.punctul.ro/articole/arhiva/2166/cetatenii-de-onoare-ai-sighisoarei.html[nefuncțională]
  27. ^Borda, Dorin ().Dascăli Mureșeni vol. II. Editura NICO. p. 25-26. 
  28. ^„Program - Sighisoara Blues Festival”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  29. ^„Sighisoara Film Festival - Program Sighisoara Film Festival 2010”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  30. ^„Festivalul Fanfarelor va avea loc la Sighisoara - Mediaș Info”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  31. ^Egy éves volt a Rádió GaGaArhivat în, laWayback Machine., Éva Máthé, Romániai Magyar Szó, București, 20 octombrie 2000 (accesat în 7 iunie 2020)
  32. ^Kilenc éves a Rádió GaGaArhivat în, laWayback Machine., Antal Erika, Új Magyar Szó, București, 3 octombrie 2008 (accesat în 7 iunie 2020)
  33. ^Celelalte Cuvinte ().„Celelalte Cuvinte - "Zmeie".YouTube. Accesat în. 

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Emil Giurgiu,Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982
  • Georg Krauss,Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, ed. Franz Mild, Sighișoara, 1926
  • Ioan Mărculeț, Alina Bejinariu, Mihai Popa,Modificări în structura națională a populației orașului Sighișoara între 1900-1992, Însemnări geografice, București, 2002
  • Ioan Mărculeț, Dragoș Baroiu,Modificări în structura națională populației orașului Sighișoara în perioada 1900-2002, Analele Universității Spiru Haret – Seria Geografie, nr. 6, 2003, București, 2005

Lectură suplimentară

[modificare |modificare sursă]
  • Centrul istoric Sighișoara, Ioana Pârvulescu, Editura Artec Impresiones, 2009
  • Sighișoara: istoria sighișoarei de la întemeierea orașului până în 1945, Gheorghe Baltag, Editura Nereamia Napocae, Cristian Matos, 2004

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deSighișoara

Vezi și

[modificare |modificare sursă]
Subdiviziunile administrative alejudețului Mureș
Reședința
Târgu Mureș(134.290 loc.)
Stema judeţului Mureş
Municipii

Reghin(33.281 loc.) · Sighișoara(28.102 loc.) · Târnăveni(22.075 loc.)

Orașe

Iernut(8.705 loc.) · Luduș(15.328 loc.) · Miercurea Nirajului(5.554 loc.) · Sărmașu(6.942 loc.) · Sovata(10.385 loc.) · Sângeorgiu de Pădure(5.166 loc.) · Ungheni(6.945 loc.)

Comune

Acățari · Adămuș · Albești · Aluniș · Apold · Ațintiș · Bahnea · Band · Batoș · Băgaciu · Băla · Bălăușeri · Beica de Jos · Bereni · Bichiș · Bogata · Brâncovenești · Breaza · Chibed · Ceuașu de Câmpie · Chețani · Chiheru de Jos · Coroisânmărtin · Corunca · Cozma · Crăciunești · Crăiești · Cristești · Cucerdea · Cuci · Daneș · Deda · Eremitu · Ernei · Fântânele · Fărăgău · Gălești · Gănești · Gheorghe Doja · Ghindari · Glodeni · Gornești · Grebenișu de Câmpie · Gurghiu · Hodac · Hodoșa · Ibănești · Iclănzel · Ideciu de Jos · Livezeni · Lunca · Lunca Bradului · Mădăraș · Măgherani · Mica · Miheșu de Câmpie · Nadeș · Neaua · Ogra · Papiu Ilarian · Pănet · Păsăreni · Petelea · Pogăceaua · Râciu · Răstolița · Rușii-Munți · Sâncraiu de Mureș · Sângeorgiu de Mureș · Sânger · Sânpaul · Sânpetru de Câmpie · Sântana de Mureș · Saschiz · Sărățeni · Solovăstru · Stânceni · Suplac · Suseni · Șăulia · Șincai · Tăureni · Valea Largă · Vânători · Vărgata · Vătava · Vețca · Viișoara · Voivodeni · Zagăr · Zau de Câmpie

Sate
Localitate de reședință
Stema oraşului Sighişoara
Sate componente
Monumente istorice
Rezervații naturale
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sighișoarei”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Scaunul superior (de sus)
Scaunul inferior (de jos)
Sursa 1 împarte Scaunul în „superior” și „inferior”, Sursa 2 nu face precizări, Sursa 3 menționează și un scaun de „mijloc”.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează doar 16 localități, exceptândȚeline, listă aparținând lui G.E.Müller.
Localități dinTransilvania locuite desași, organizate ecleziastic înainte de adoptareaReformei religioase
Capituli: localități aparținătoare ecleziastic
Bahnea
Bistrița
——
Băgaciu
Cund · Dârlos · Domald (azi unificat cu Viișoara) · Ernea · Filitenic · Giacăș · Heitur · Idiciu · Laslăul Mic · Măgheruș · Nadeș · Ormeniș · Seleuș · Senereuș · Sântioana · Șmig · Țigmandru · Viișoara · Zagăr
Orăștie
Bălcaciu
Țara Bârsei
——
Sighișoara
Laslea
Nocrich
Pelișor
Mediaș
——
Sebeș
Aciliu · Alămor · Cunța · Localitatea dispărutăGießhübel · Săcel · Săsciori
Reghin
Rupea
Șeica
Cincu
Cincșor
Șieu
Teaca
Archiud · Băița · Feisa · Herina · Jimbor · Logig · Lunca · Ocna · Posmuș · Teaca · Uila · Viile Tecii
Cele patru sate
Secașelor sauȘpring
Berghin · Boz · Cergău Mare · Cergău Mic · Drașov · Ghirbom · Gusu · Păuca · Localitatea dispărutăRingelkirch · Roșia de Secaș · Șpring · Ungurei · Vingard
Date preluate dinT.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg.221, listă aparținând lui G.E.Müller.
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sighișoara&oldid=17275961
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp