| Senat Senatul României  | |
 | |
 | |
| Tip | |
|---|---|
| Tip | senat adunare deliberantă[*] |
| Țară |  România |
| Istoric | |
| Creat | |
| Conducere | |
| Președintele Senatului României | Mircea Abrudean,PNL[1] |
| Structură | |
| Membri | 134 (+2 vacant) |
 | |
| Grupuri politice | Guvern (88) Opoziție (46)
|
| Comisii | 15 |
| Alegeri | |
| Sistem de vot | Reprezentare proporțională |
| Ultimele alegeri | 1 decembrie 2024 |
| Salariu | 35.500 lei lunar[2] |
| Sediu | |
| Palatul Parlamentului | |
| Website | |
| site web oficial | |
Modificădate / text  | |
 |
| Acest articol face parte din seria: politica în României |
|
Senatul estecamera superioară aParlamentului bicameral alRomâniei. Are 136 de locuri, iar membrii sunt aleși prin vot popular direct, folosindreprezentarea proporțională pe liste departid în 43 decircumscripții electorale (41 dejudețe,municipiul București și o circumscripție pentruromânii din străinătate), cumandate de 4 ani.[4]
Președintele Senatului României esteMircea Abrudean, în funcție de la data de 24 iunie 2025.
Istoria parlamentară a României începe în mai 1831 înȚara Românească, unde a fost promulgată o constituție numităRegulamentul Organic, impusă deImperiul Rus.
În ianuarie 1832, Regulamentul a intrat în vigoare și înPrincipatul Moldovei. Acesta a pus bazele instituției parlamentare în cele douăprincipate române. La Congresul de la Paris din 1856, Rusia a cedat Moldovei malul stâng al gurii Dunării, inclusiv o parte dinBasarabia, și a renunțat la pretenția de protector alcreștinilor dinImperiul Otoman.Moldova șiȚara Românească, deși rămâneau subsuzeranitate otomană, au fost recunoscute ca principate autonome, quasi-independente, protejate de celelalte puteri europene.
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris din 19 august 1858 introducea un parlament bicameral, cu o cameră superioară numită Corpul Ponderator, redenumită ulterior Senat.Unirea formală a celor două principate a avut loc în 1859. În 1864, la inițiativa luiAlexandru Ioan Cuza, principiul reprezentării naționale a fost extins printr-unreferendum.
Constituția României din 1866 a proclamatmonarhia constituțională ca formă de guvernământ, bazată pesuveranitatea națională șiseparația puterilor. Puterea legislativă urma să fie exercitată de noulDomnitor (Carol I al României) și de parlamentul bicameral, compus dinAdunarea Deputaților și Senat.
Pe 9 mai 1877, sub cupola Parlamentului României a fost citită Declarația de independență a României.
Constituția României din 1923, aprobată de ambele camere în mai 1923, a încredințat din nou puterea legislativă Senatului, Adunării Deputaților șiRegelui. Constituția a instituit calitatea de membru de drept în Senat pentru:
În plus, Senatul includea și un element electiv, ales de colegii electorale corporatiste, cum ar ficamerele de comerț, industrie și agricultură, precum șiprofesorii universitari.
În februarie 1938, în contextul crizei politice care a dus laal Doilea Război Mondial, regeleCarolal II-lea a impus o monarhie mai autoritară. Conform Constituției din 1938, Parlamentul și-a pierdut o parte din principalele atribuții. Senatul urma să fie compus din membri numiți de rege, membri de drept și membri aleși în circumscripții uninominale, similar cu deputații. Proporția dintre membrii numiți și cei aleși urma să fie egală, iar senatorii de drept trebuiau să îndeplinească condițiile prevăzute în Constituția din 1923.
În septembrie 1940, dupăabdicarea regelui Carol,Statul NaționalLegionar a suspendat parlamentul, dar a durat mai puțin de cinci luni. A fost urmat de dictatura militară a luiIon Antonescu, iar parlamentul a rămas suspendat.
După lovitura regală din 23 august 1944, la 15 iulie 1946 guvernul controlat dePartidul Comunist Român a emis o lege electorală care a reorganizat parlamentul într-un singur organism legislativ, numit Adunarea Deputaților, desființând astfel Senatul. Conform Constituției din 1948, acesta a devenit Marea Adunare Națională.[5][6]
Revoluția Română din 1989 a deschis calea pentru restaurareademocrației reprezentativepluraliste. Conform noii Constituții post-comuniste din 1991, aprobată prinreferendum național, România a revenit lasistemul parlamentarbicameral, în care Senatul este o cameră aleasă.
La 22 noiembrie 2009, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale, a avut loc unreferendum privind modificarea structurii Parlamentului de la bicameral(137 senatori și 334 deputați) la unicameral, cu maximum 300 de locuri. Alegătorii au aprobat această schimbare cu 77,78% (prezență la vot 50,95%), dar până în 2025 modificările constituționale necesare nu au fost implementate.
Primul Senat român a funcționat între 1864 și 1869 într-o clădire mică, care există și astăzi pe Calea Șerban Vodă. După inaugurarea noii clădiri aUniversității din București, Senatul s-a mutat într-o sală mai mare din acea clădire. Între 1929 și 1940, a fost găzduit temporar într-o clădire de pebulevardul Regina Elisabeta, în timp ce un nou Palat al Senatului urma să fie construit în actualaPiațăa Națiunilor Unite. Această clădire nu a fost niciodată finalizată.
DupăRevoluția din 1989, Senatul a fost găzduit în „Palatul Senatului”, situat înPiața Revoluției. Această clădire în formă de U a fost construită între 1938 și 1941 sub coordonarea ingineruluiEmil Prager, după planurile arhitectului Emil Nădejde pentruMinisterul Afacerilor Interne, iar între 1958 și 1989 a fost sediul Comitetului Central alPartidului Comunist Român. În timpul Revoluției, președinteleNicolae Ceaușescu și soția saElena au fugit cu elicopterul de pe acoperișul clădirii.
În 2005, senatorii s-au mutat înPalatul Parlamentului, alăturându-se colegilor dinCamera Deputaților. „Palatul Senatului” găzduiește acumMinisterul Afacerilor Interne.
În Senat, senatorii se organizează în grupuri parlamentare, în funcție de apartenența politică. Grupurile parlamentare au un rol important în coordonarea activității legislative, desemnarea reprezentanților în comisii și stabilirea pozițiilor politice în dezbateri. Funcționarea grupurilor este similară cu cea dinCamera Deputaților.
| Grup parlamentar | Număr de membri |
|---|---|
| Grupul parlamentar alPartidului Social Democrat(PSD) | 38 |
| Grupul parlamentar alAlianței pentru Unirea Românilor(AUR) | 28 |
| Grupul parlamentar alPartidului Național Liberal(PNL) | 22 |
| Grupul parlamentar alUniunii Salvați România(USR) | 19 |
| Grupul parlamentar alUniunii Democrate Maghiare din România(UDMR) | 10 |
Biroul permanent al Senatului este organul de conducere ce asigură desfășurarea activității parlamentare. Structura și atribuțiile Biroului permanent sunt similare cu cele din Camera Deputaților și includ organizarea ședințelor plenului, gestionarea ordinii de zi și a calendarului legislativ.
Comisiile parlamentare din Senat funcționează similar celor dinCamera Deputaților, având rolul de a analiza proiectele legislative, a elabora rapoarte și avize, precum și de a supraveghea activitatea guvernamentală în domeniile specifice fiecărei comisii.
| Partid | Aleși | Pierdut | Câștigat | În prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | Procente (%) | Locuri | ||||
| Partidul Social Democrat | 26,86% | 36 | – | – | 26,86% | 36 | |
| Alianța pentru Unirea Românilor | 20,89% | 28 | – | – | 20,89% | 28 | |
| Partidul Național Liberal | 16,41% | 22 | – | – | 16,41% | 22 | |
| Uniunea Salvați România | 14,17% | 19 | – | – | 14,17% | 19 | |
| Partidul S.O.S. România | 8,95% | 12 | 2 | – | 7,46% | 10 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 7,46% | 10 | – | – | 7,46% | 10 | |
| Partidul Oamenilor Tineri | 5,22% | 7 | 7 | – | 0.00% | 0 | |
| Neafiliați | – | – | – | 9 | 6.71% | 9 | |
| Vacant | – | – | – | – | – | – | |
| Total | 100 | 134 | — | 100 | 134 | ||
| Partid | Aleși | Pierdut | Câștigat | În prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | Procente (%) | Locuri | ||||
| Partidul Social Democrat | 34,55% | 47 | 1 | 1 | 33,82% | 46 | |
| Partidul Național Liberal | 30,14% | 41 | 4 | 2 | 28,67% | 39 | |
| Uniunea Salvați România | 18,38% | 25 | 3 | 0 | 16,17% | 22 | |
| Alianța pentru Unirea Românilor | 10,29% | 14 | 2 | 0 | 8,82% | 12 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 6,61% | 9 | 0 | 0 | 6,61% | 9 | |
| Forța Dreptei | — | — | 0 | 3 | 2,2% | 3 | |
| Partidul Umanist Social Liberal | — | — | 0 | 1 | 0,73% | 1 | |
| Partidul Național Român | — | — | 0 | 1 | 0,73% | 1 | |
| Neafiliați | — | — | 4 | 4 | 1,47% | 2 | |
| Vacant | — | — | 0 | 1 | 0,73% | 1 | |
| Total | 100 | 136 | — | 100 | 136 | ||
| Partid | Aleși | Pierdut | Câștigat | În prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | Procente (%) | Locuri | ||||
| Partidul Social Democrat | 49,26% | 67 | 10 | 2 | 43,38% | 59 | |
| Partidul Național Liberal | 22,05% | 30 | 4 | 0 | 19,11% | 26 | |
| Uniunea Salvați România | 9,55% | 13 | 0 | 0 | 9,55% | 13 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 6,61% | 9 | 1 | 1 | 6,61% | 9 | |
| Alianța Liberalilor și Democraților | 6,61% | 9 | 5 | 3 | 5,14% | 7 | |
| Partidul Mișcarea Populară | 5,88% | 8 | 4 | 1 | 3,67% | 5 | |
| Partidul Umanist Social Liberal | — | — | 0 | 2 | 1,47% | 2 | |
| Independenți | — | — | 15 | 11,02% | 15 | ||
| Total | 100 | 136 | — | 100 | 136 | ||
Observație: structura menționată este cea de la începutul mandatului.
| Partid | Aleși | ||
|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | ||
| Partidul Social Democrat | 69,32% | 59 | |
| Partidul Național Liberal | 50 | ||
| Partidul Conservator | 8 | ||
| Uniunea Națională pentru Progresul României | 5 | ||
| Partidul Democrat Liberal | 13,64% | 22 | |
| Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 1 | ||
| Forța Civică | 1 | ||
| Partidul Poporului – Dan Diaconescu | 11,93% | 21 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 5,11% | 9 | |
| Total | 100 | 176 | |
| Partid | Aleși | ||
|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | ||
| Partidul Democrat Liberal | 37,22% | 51 | |
| Partidul Social Democrat | 35,75% | 48 | |
| Partidul Conservator | 1 | ||
| Partidul Național Liberal | 20,43% | 28 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 6,56% | 9 | |
| Total | 100 | 137 | |
| Partid | Aleși | ||
|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | ||
| Partidul Social Democrat | 41,6% | 46 | |
| Partidul Umanist Român | 11 | ||
| Partidul Național Liberal | 35,76% | 29 | |
| Partidul Democrat Liberal | 20 | ||
| Partidul România Mare | 15,32% | 21 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 7,29% | 10 | |
| Total | 100 | 137 | |
| Partid | Aleși | ||
|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | ||
| Partidul Democrației Sociale din România | 46,42% | 60 | |
| Partidul Umanist Român | 4 | ||
| Partidul Social-Democrat Român | 1 | ||
| Partidul România Mare | 26,42 | 37 | |
| Partidul Democrat | 9,28 | 13 | |
| Partidul Național Liberal | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 8,57 | 12 | |
| Total | 100 | 140 | |
| Partid | Aleși | ||
|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | ||
| Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 37,06% | 26 | |
| Partidul Național Liberal | 17 | ||
| Partidul Național Liberal-Convenția Democrată | 5 | ||
| Partidul Alternativa României | 3 | ||
| Partidul Ecologist Român | 1 | ||
| Federația Ecologistă din România | 1 | ||
| Partidul Democrației Sociale din România | 28,67 | 41 | |
| Partidul Democrat | 16,08% | 22 | |
| Partidul Social-Democrat Român | 1 | ||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 7,69% | 11 | |
| Partidul România Mare | 5,59% | 8 | |
| Partidul Unității Națiunii Române | 4,89% | 7 | |
| Total | 100 | 143 | |
| Partid | Aleși | ||
|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | ||
| Frontul Democrat al Salvării Naționale | 34,26% | 49 | |
| Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 23,77% | 34 | |
| Partidul Alianța Civică | 7 | ||
| Partidul Național Liberal-Convenția Democrată | 4 | ||
| Partidul Social-Democrat Român | 1 | ||
| Partidul Național Liberal-Aripa Tânără | 1 | ||
| Frontul Salvării Naționale | 12,58% | 18 | |
| Partidul Unității Națiunii Române | 9,79% | 14 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 8,39% | 12 | |
| Partidul România Mare | 4,19% | 6 | |
| Partidul Democrat Agrar din România | 3,49% | 5 | |
| Partidul Socialist al Muncii | |||
| Total | 100 | 143 | |
| Partid | Aleși | ||
|---|---|---|---|
| Procente (%) | Locuri | ||
| Frontul Salvării Naționale | 76,47% | 91 | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 10,08% | 12 | |
| Partidul Național Liberal | 8,4% | 10 | |
| Partidul Unității Națiunii Române | 1,68% | 2 | |
| Mișcarea Ecologică din România | 0,84% | 1 | |
| Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 0,84% | 1 | |
| Partidul Ecologist Român | 0,84% | 1 | |
| Independent | 0,84% | 1 | |
| Total | 100 | 119 | |
Președintele Senatului este ales prinvot secret, cubuletine de vot, de căre plenul Senatului, la începutul fiecărei legislaturi sau când funcția devine vacantă. Fiecare grup parlamentar poate propune un candidat, iar alegerea se face cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi clasați.
| # | Nume | Naștere–Deces | De la | Până la | Partid |
|---|---|---|---|---|---|
| 36 | Alexandru Bârlădeanu | 1911–1997 | 18 iunie 1990 | 16 octombrie 1992 | FSN |
| 37 | Oliviu Gherman | 1930–2020 | 22 octombrie 1992 | 22 noiembrie 1996 | FDSN/PDSR |
| 38 | Petre Roman | 1946– | 27 noiembrie 1996 | 22 decembrie 1999 | PD |
| 39 | Mircea Ionescu-Quintus | 1917–2017 | 4 februarie 2000 | 30 noiembrie 2000 | PNL |
| 40 | Nicolae Văcăroiu | 1943– | 15 decembrie 2000 | 30 noiembrie 2004 | PDSR/PSD |
| 19 decembrie 2004 | 14 octombrie 2008 | PSD | |||
| — | Doru Ioan Tărăcilă | 1951– | 14 octombrie 2008 | 28 octombrie 2008 | PSD |
| 41 | Ilie Sârbu | 1950– | 28 octombrie 2008 | 13 decembrie 2008 | PSD |
| 42 | Mircea Geoană | 1958– | 19 decembrie 2008 | 23 noiembrie 2011 | PSD |
| — | Petru Filip | 1955– | 23 noiembrie 2011 | 28 noiembrie 2011 | PDL |
| 43 | Vasile Blaga | 1956– | 28 noiembrie 2011 | 3 iulie 2012 | PDL |
| 44 | Crin Antonescu | 1959– | 3 iulie 2012 | 19 decembrie 2012 | PNL |
| 19 decembrie 2012 | 10 martie 2014 | PNL | |||
| — | Cristian Dumitrescu | 1955– | 4 martie 2014 | 10 martie 2014 | PSD |
| 45 | Călin Popescu-Tăriceanu | 1952– | 10 martie 2014 | 21 decembrie 2016 | Independent |
| 21 decembrie 2016 | 2 septembrie 2019 | PLR/ALDE | |||
| — | Șerban Valeca | 1956-2022 | 2 septembrie 2019 | 10 septembrie 2019 | PSD |
| 46 | Teodor Meleșcanu | 1941– | 10 septembrie 2019 | 3 februarie 2020 | Independent |
| — | Titus Corlățean | 1968– | 3 februarie 2020 | 9 aprilie 2020 | PSD |
| — | Robert Cazanciuc | 1971– | 9 aprilie 2020 | 21 decembrie 2020 | PSD |
| 47 | Anca Dragu | 1972– | 21 decembrie 2020 | 23 noiembrie 2021 | USR PLUS |
| 48 | Florin Cîțu | 1972– | 23 noiembrie 2021 | 29 iunie 2022 | PNL |
| — | Alina Gorghiu | 1978– | 29 iunie 2022 | 13 iunie 2023 | PNL |
| 49 | Nicolae Ciucă | 1967– | 13 iunie 2023 | 23 decembrie 2024 | PNL |
| 50 | Ilie Bolojan | 1969– | 23 decembrie 2024 | 12 februarie 2025 | PNL |
| — | Mircea Abrudean | 1984– | 12 februarie 2025 | 26 mai 2025 | PNL |
| (50) | Ilie Bolojan | 1969– | 26 mai 2025 | 23 iunie 2025 | PNL |
| 51 | Mircea Abrudean | 1984– | 24 iunie 2025 | prezent | PNL |
La2 iunie2014,Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de treimonede (dinaur, dinargint și dintombac cuprat), precum și o monedă din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființareaSenatului României.[7]
Monedele din aur au valoarea nominală de 100 delei, autitlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitateproof.[8]
Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială aPalatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia,stema României, milesimul2014, valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat); înarc de cerc este gravată denumirea statului emitent,ROMANIA.[8]
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza și al mitropolituluiNifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI și1864, anul evenimentului aniversat.[8]
|date= (ajutor)
Materiale media legate deSenat laWikimedia Commons