Protocolul de inițializare a sesiunii[1][2][3][4] (sauSIP, din engl.Session Initiation Protocol) este un procol de semnalizare aflat la nivelul aplicație înstiva OSI, utilizat pentru crearea, modificarea și încheierea sesiunilor între doi sau mai mulți participanți. Astfel de sesiuni includ apeluri telefonice prin Internet, sesiuni multimedia, conferințe multimedia. Protocolul a fost proiectat de către Henning Schulzrinne (Universitatea Columbia, New York) și Mark Handley (UCL) începând cu anul1996. Cea mai actuală versiune este specificată înRFC 3261 de laIETFSIP Working Group. În noiembrie 2000, SIP a fost acceptat de către3GPP ca element permanent pentru arhitecturaIMS.SIP este foarte răspândit în prezent ca protocol de semnalizare pentruVoce peste IP sauVoIP, împreună cuH.323.
SIP are următoarele caracteristici:
- Complexitate redusă, având doar 6 metode.
- Independența de niveul de transport, putând fi folosit cuUDP,TCP,ATM.
- Bazat pe mesaje de tip text, ceea ce permite mesajelor SIP să fie citite direct și de către oameni.