| Romulus Dianu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Romulus Dima |
| Născut | [1] București,România[1] |
| Decedat | (70 de ani)[1] București,România[1] |
| Cetățenie |  România[1] |
| Ocupație | jurnalist romancier[*] traducător diplomat |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Pseudonim | Romulus Dianu[1] |
| Studii | Facultatea de Litere a Universității din București |
| Limbi | limba română |
Modificădate / text  | |
Romulus Dianu (născutRomulus Dima; n.,București,România – d.,București,România) a fost unprozator,publicist și traducătorromân.[2]
S-a născut în 22 martie 1905, laBucurești. Părinții lui erau muncitorul ceferist Gheorghe Dima, o rudă a compozitoruluiGheorghe Dima, și soția sa, Virgilia (născută Maiorescu), descendentă din familia luiPetru Maior. A urmat școala primară laMurfatlar șiBârlad, iar apoi, cu ajutorul unchiului său, poetulGeorge Tutoveanu, s-a înscris la secția clasică a Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În 1925 a fost admis laFacultatea de Litere și Filosofie aUniversității din București. A debutat în revistaRampa, în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarulCurentul, unde a colaborat până în 1944.[3][4] A mai colaborat laCotidianul (Brăila),Adevărul literar și artistic,Țara de Jos,Cetatea literară,Contimporanul,Universul literar,Bilete de papagal, apoi laViața literară,Vremea,Azi,Familia,Săptămâna CFR,Glasul patriei,Argeș,România literară etc.
Prima sa carte intitulatăViața minunată a lui Anton Pann a fost o biografie romanțată a luiAnton Pann care a fost scrisă în colaborare cuSergiu Dan și a apărut în 1929.[5][6] Dan era prietenul lui cel mai bun, dar Dianu a fost, de asemenea, foarte apropiat deIon Vinea șiPamfil Șeicaru.[7] El a scris romaneleAdorata (1930) șiNopți la Ada-Kaleh (1931), în care predomină stilul foiletonist al epocii.[6]
Dianu a intrat în 1931[3] în serviciul diplomatic,[6] lucrând timp de un deceniu ca secretar al luiNicolae Titulescu[7] și fiind acreditat laLiga Națiunilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el a scris în mod regulat pentru presa oficială.[6] După război și formarea guvernului condus de Partidul Comunist Român, a fost arestat și trimis la închisoare din cauza activității jurnalistice desfășurate înaintea și în timpul războiului. A fost judecat în procesul așa-zișilor „ziariști fasciști”, alături dePamfil Șeicaru,Stelian Popescu,Nichifor Crainic,Grigore Manoilescu,Radu Demetrescu-Gyr,Romulus Seișanu sauIlie Rădulescu, condamnat în 4 iulie 1945 la 20 de ani detenție grea, 10 ani dedegradare civică și confiscarea averii „pentru crimă de contribuție la dezastrul țării și instigare la crime de război”[3][8][9] A fost eliberat la 10 octombrie 1955, după ce pedeapsa i-a fost redusă la 10 ani prin Decretul nr. 421.
După ce a fost eliberat, el a lucrat ca salahor, tăietor de lemne și vânzător ambulant de cărți. A fost găsit de cătreIon Caraion vânzând cărți într-un pasaj, iar acesta l-a ajutat să primească o pensie din parteaUniunii Scriitorilor din România, prezentându-i-l luiZaharia Stancu.[7] El a scris trei cărți de proză în ultimii cinci ani din viață,[7] plus o plachetă de versuri,Carmen miserabile, al cărei manuscris a fost pierdut de editura la care a fost predat. A mai tradus din opera literară a lui Fiodor Dostoievski,Bertolt Brecht șiGeorges Duhamel.[6] Poetul și criticul literarEmil Manu îl considera „un intelectual fin și discret”.[7]
A murit la 25 august 1975, la București.
Literatura scrisă de Romulus Dianu se evidențiază prin vervă epică și o notație rapidă, „făcută din fuga condeiului”. Scriitorul prezintă un mediu convențional, ușor cosmopolit și exotic, arătând o curiozitate intelectuală față de misterul eternului feminin.[5] Personajele sale, precum Victoria Gherman din romanulAdorata (1930) și într-o oarecare măsură și cele dinNopți la Ada-Kaleh (1932) șiTârgul de fete. Simplă călătorie mintală (1933), simt nevoia unei împliniri erotice absolute.[5]
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
